HOTĂRÂRE nr. 117 din 1 martie 1999

(1) Comisia pentru protecția copilului, denumita în continuare comisie, este organ de specialitate al consiliului județean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, cu activitate decizionala în materia protecției copilului aflat în dificultate și a protecției drepturilor copilului prin adopție.

(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin comisia reprezintă autoritatea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

(1) Înființarea și componenta comisiei se aproba prin hotărâre a consiliului județean, respectiv prin hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, la propunerea secretarului consiliului județean, respectiv a secretarilor primăriilor sectoarelor municipiului București, potrivit legii.

(2) Modificarea componentei comisiei se aproba potrivit alin. (1).

a) solicita sefilor serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Ministerului de Interne și Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap să își desemneze câte un reprezentant pentru a fi propus ca membru al comisiei; pot fi membri ai comisiei numai reprezentanții desemnați care sunt specialiști angajați ai serviciilor publice descentralizate respective, cu studii superioare în domeniul stiintelor socioumane, ale căror integritate morala și experienta profesională oferă garanții corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în cadrul comisiei;

b) solicita directorului direcției generale de muncă și protecție socială și directorului serviciului public specializat pentru protecția copilului să își desemneze câte un reprezentant care să fie propus ca înlocuitor al vicepreședintelui comisiei; înlocuitorii vicepreședinților comisiei trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la lit. a);

c) propune consiliului județean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, nominalizarea a 4 membri ai comisiei dintre specialiștii în materie de protecție a copilului, care au domiciliul pe teritoriul unității sau, după caz, al subdiviziunii administrativ-teritoriale respective, sau dintre reprezentanții organismelor private autorizate de comisie, în condițiile legii, care desfășoară activități în domeniul protecției copilului aflat în dificultate; pot fi propuși ca membri ai comisiei numai specialiști cu studii superioare în domeniul stiintelor socioumane, ale căror integritate morala și experienta profesională oferă garanții corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le vor reveni în cadrul comisiei și care nu desfășoară activități în cadrul instituțiilor sau organismelor publice sau private, ce au ca obiect de activitate protecția copilului aflat în dificultate; un organism privat autorizat poate avea un singur reprezentant ca membru al comisiei; în alegerea organismelor private autorizate ai căror reprezentanți sunt propuși ca membri ai comisiei se au în vedere profesionalismul și corectitudinea demonstrate de fiecare organism privat în desfășurarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate; în cazul în care numărul organismelor private autorizate de comisie este mai mare de 4, reprezentarea acestora în cadrul comisiei poate fi asigurata prin rotație, pentru perioade de minimum 6 luni;

d) întocmește proiectul de hotărâre privind înființarea și componenta comisiei, pe care îl supune aprobării consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București;

e) verifica și răspunde de îndeplinirea de către membrii comisiei a condițiilor prevăzute la lit. a), b) și c) și propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București, modificarea componentei comisiei în cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite.

(1) În cazul copilului cu handicap aflat în dificultate, o dată cu stabilirea măsurii de protecție a acestuia, comisia este obligată sa sesizeze comisia de diagnostic și triaj sau, după caz, comisia de expertiza complexa, în vederea stabilirii tipului și gradului de handicap al copilului, precum și a orientarii școlare a acestuia.

(2) Comisia de expertiza complexa sau, după caz, comisia de diagnostic și triaj răspunde de soluționarea operativă a cauzei și de compatibilitatea dintre măsura de protecție stabilită de comisia pentru protecția copilului și hotărârea pe care o adopta, potrivit atribuțiilor ce îi revin.

(3) În cazul copilului cu handicap care nu se afla în dificultate, dar care a fost încredințat sau a fost internat într-o instituție de ocrotire prin hotărâre a fostelor comisii teritoriale pentru ocrotirea minorilor, care au funcționat potrivit Legii nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, comisia își declina competența în favoarea comisiei de diagnostic și triaj sau, după caz, a comisiei de expertiza complexa. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) În cazul în care comisia este sesizată cu o cerere privind protecția unui copil cu handicap, iar din analiza cauzei se constată că acel copil nu se afla în dificultate, aceasta își declina competența în favoarea comisiei de expertiza complexa sau, după caz, a comisiei de diagnostic și triaj.

(1) Comisia poate hotărî încredințarea sau plasamentul copilului unei persoane, unei familii, unui serviciu public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat, care are domiciliul sau, după caz, sediul pe teritoriul altei unități, ori după caz, al altei subdiviziuni administrativ-teritoriale decât cea în care funcționează comisia, dacă interesul major al copilului aflat în dificultate o impune, cu avizul favorabil al comisiei din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), comisia competența sa ia hotărârea prezintă comisiei al carei aviz este cerut toate informațiile pertinente pe care le deține, referitoare la soluționarea cauzei, precum și motivul care impune luarea hotărârii propuse.

(3) Comisia al carei aviz este cerut este obligată sa comunice celeilalte comisii hotărârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile de la primirea solicitării și a informațiilor prevăzute la alin. (2). Respingerea solicitării de eliberare a avizului poate fi intemeiata numai pe protejarea interesului major al copilului.

(4) În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (3), avizul favorabil al comisiei este prezumat.

(5) Dispozițiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile atât în cazul stabilirii unei măsuri de protecție, cat și în cazul înlocuirii măsurii stabilite.

(6) Prevederile alineatelor precedente nu sunt aplicabile în cazul încredințării copilului în vederea adopției.

(1) În exercitarea atribuțiilor referitoare la reevaluarea periodică și la înlocuirea măsurilor de protecție a copilului aflat în dificultate ce au fost stabilite, comisia poate înlocui măsura plasamentului cu cea a încredințării, dacă părinții pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor părintești sau prin neglijența grava în îndeplinirea obligațiilor de părinte.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), sunt aplicabile prevederile legale referitoare la obligațiile comisiei și la efectele hotărârii acesteia în cazul înlocuirii plasamentului în regim de urgenta cu măsura încredințării.

(3) În vederea exercitării efective a atribuțiilor prevăzute la alin. (1), comisia este obligată sa analizeze relația și comportamentul părinților față de copil pe durata plasamentului, menținerea legăturii firești dintre aceștia, precum și modul în care părinții își îndeplinesc obligațiile față de copil. În cazurile în care părinții manifesta dezinteres vadit față de copil, nu achită contribuția lunară la întreținerea acestuia sau refuza sa presteze activitatea neremunerată în folosul colectivității la care au fost obligați, comisia va hotărî asupra înlocuirii măsurii plasamentului cu cea a încredințării, în condițiile legii.

(1) Lucrările de secretariat ale comisiei sunt asigurate de un secretariat, care funcționează în cadrul serviciului public specializat pentru protecția copilului din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva.

(2) Secretariatul comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziție a directorului general al serviciului public specializat pentru protecția copilului.

(1) Convocarea persoanelor chemate în fața comisiei pentru soluționarea cauzelor privind copiii aflați în dificultate se face de către secretarul comisiei.

(2) Convocarea se face în scris și se comunică persoanei interesate fie prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, transmisă cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii ședinței, fie prin curier, cu cel puțin 5 zile înainte de data ținerii ședinței, însoțită de procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare.

(3) În cazul în care procedura de convocare prevăzută la alin. (2) nu poate fi îndeplinită, convocarea se poate face prin afișare la sediul comisiei, precum și la sediul primăriei unității administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se afla ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate, cu cel puțin 3 zile înainte de data ținerii ședinței. În acest caz secretarul comisiei întocmește procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare prin afișare, care va fi semnat și de reprezentantul primăriei la care se afișează convocarea.

(4) Convocările persoanelor chemate în fața comisiei pentru soluționarea cauzelor privind copiii aflați în dificultate, confirmările de primire a scrisorilor recomandate, precum și procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistrează într-un registru special de evidenta a convocarilor de către secretarul comisiei.

(5) Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se acoperă în cazul prezentării persoanei interesate în fața comisiei la data ținerii ședinței. În acest caz, prezentarea persoanei interesate se consemnează în procesul-verbal al ședinței și se înregistrează de către secretarul comisiei în registrul special de evidenta a convocarilor, cu mențiunea "prezentat în fața comisiei".

(1) Ședințele comisiei sunt conduse de președintele acesteia, iar în absenta sa, de unul dintre vicepreședinți. La ședințe participa în mod obligatoriu secretarul comisiei, fără drept de vot. Pot participa la ședințele comisiei și alte persoane invitate de președinte, de vicepreședinți sau de unul dintre membrii comisiei, cu acordul acesteia.

(2) În timpul ședinței comisiei soluționarea cauzei privind copilul aflat în dificultate cuprinde următoarele etape:

(1) Audierile și dezbaterile ce au loc în ședințele comisiei, hotărârile adoptate de ea, precum și modul în care acestea au fost adoptate se consemnează de secretarul comisiei în procesul-verbal al ședinței, care se semnează de către președinte, vicepreședinți, precum și de membrii prezenți și se contrasemnează de către secretarul comisiei.

(2) Procesele-verbale ale ședințelor comisiei se consemnează în registrul special de procese-verbale, ale cărui pagini sunt numerotate și poarta ștampila comisiei, precum și semnatura secretarului comisiei.

(1) Hotărârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei. Acestea se redactează de secretarul comisiei, potrivit procesului-verbal al ședinței în care au fost adoptate, în termen de 3 zile de la data ținerii ședinței. Hotărârea comisiei va cuprinde, în mod obligatoriu, codul numeric personal al persoanelor care au luat în încredințare sau în plasament copilul, seria și numărul livretului de familie al acestora, în care sunt înregistrate datele de identificare ale copilului, precum și codul numeric personal al copilului.

(2) În cazul în care, în urma reevaluarilor efectuate de comisie, aceasta hotărăște menținerea măsurii stabilite, redactarea hotărârii nu este necesară.

(3) Hotărârile redactate potrivit alin. (1) se semnează de președintele comisiei sau de unul dintre vicepreședinți, se contrasemnează de secretarul comisiei și se înregistrează într-un registru special de evidenta a hotărârilor.

(4) Hotărârile comisiei se comunică persoanelor interesate în termen de 5 zile de la data ținerii ședinței. Dispozițiile art. 10 se aplică în mod corespunzător.

(5) Actele emise de comisie, care nu necesita adoptarea unei hotărâri, se semnează de președintele acesteia sau de unul dintre vicepreședinți și se înregistrează în registrul general de intrari-iesiri al comisiei.

(1) Comisia coordonează activitățile în domeniul autorității tutelare și al protecției drepturilor copilului, inclusiv pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului, desfășurate de consiliile locale și de primării din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul județului în care funcționează.

(2) În exercitarea atribuțiilor care îi revin potrivit alin. (1) comisia aproba strategiile județene anuale, pe termen mediu și lung, de restructurare, organizare și dezvoltare a serviciilor de sprijin și asistența pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului, organizate de autoritățile administrației publice locale de pe teritoriul județului. Strategiile aprobate de comisie și adoptate de consiliul județean sunt obligatorii pentru consiliile locale. Primării asigura măsurile necesare și răspund de implementarea acestor strategii.

(3) Comisia poate solicita primarilor luarea anumitor măsuri în domeniul autorității tutelare și al protecției drepturilor copilului, potrivit competentelor ce le revin.

(4) Primării asigura sprijinul necesar pentru desfășurarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, potrivit hotărârilor comisiei, prin intermediul serviciilor de specialitate din aparatul propriu sau, după caz, din subordinea consiliului local, care desfășoară activități în domeniul autorității tutelare și protecției drepturilor copilului. Prin grija primarului se completează livretul de familie cu datele stabilite prin hotărârea comisiei, referitoare la copilul pentru care s-a dispus măsura de încredințare sau plasament.

(1) Comisia aproba strategiile județene anuale, pe termen mediu și lung, de restructurare, organizare și dezvoltare a sistemului județean de protecție a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin și asistența pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului, și le supune adoptării consiliului județean.

(2) Comisia prezintă consiliului județean, trimestrial sau la cererea acestuia, rapoarte generale privind activitatea de protecție a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevăzute la alin. (1) și propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea acestor activități. Președintele, vicepreședinții și membrii comisiei asigura măsurile necesare și răspund de îndeplinirea acestei obligații, potrivit atribuțiilor serviciilor publice sau organismelor private pe care le reprezintă.

(3) Prevederile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător și comisiilor care funcționează în subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

(1) Președintele, vicepreședinții și membrii comisiei răspund în fața consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, de neîndeplinirea obligațiilor care le revin potrivit legii și de aplicarea necorespunzătoare a hotărârilor comisiei, potrivit atribuțiilor serviciilor publice sau ale organismelor private pe care le reprezintă.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) comisia poate propune aplicarea următoarelor măsuri președintelui, vicepreședinților sau membrilor vinovați:

a) reținerea parțială sau neacordarea indemnizației de ședința pe o perioadă de până la 3 luni;

b) solicitarea sanctionarii disciplinare a celui vinovat de către conducerea instituției al carei reprezentant este, în condițiile legii;

c) revocarea calității de membru al comisiei.

(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se aplică prin dispoziție a președintelui consiliului județean, respectiv a primarului sectorului municipiului București. Măsura prevăzută la alin. (2) lit. c) se aplică prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.

(1) În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit art. 4 și 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, consiliile județene și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București înființează, organizează și conduc servicii publice specializate pentru protecția copilului, pentru analizarea situației copiilor aflați în dificultate din unitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva, pentru pregătirea măsurilor de protecție a acestora, precum și pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a acestor măsuri.

(2) Serviciul public specializat pentru protecția copilului asigura copiilor aflați în dificultate protecție și asistența în realizarea și exercitarea drepturilor lor și acorda sprijin și asistența părinților pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului, potrivit atribuțiilor care îi revin.

(1) Serviciul public specializat pentru protecția copilului este instituție publică de interes județean, respectiv local, cu personalitate juridică.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal și bugetul serviciului public specializat pentru protecția copilului se aproba prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, astfel încât funcționarea acestui serviciu să asigure îndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor ce îi revin, precum și realizarea deplina și exercitarea efectivă a drepturilor copilului aflat în dificultate.

(3) Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public specializat pentru protecția copilului se aproba prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.

(1) Conducerea serviciului public specializat pentru protecția copilului se asigura de directorul general și de colegiul director, potrivit prevederilor art. 23 și 24.

(2) Structura organizatorică orientativa, necesară pentru asigurarea funcționarii serviciului public specializat pentru protecția copilului, este următoarea:

(3) În vederea asigurării protecției speciale de care se bucura copiii aflați în dificultate în exercitarea și realizarea drepturilor lor, consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot aproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structurii organizatorice a serviciului public specializat pentru protecția copilului și asigura încadrarea personalului corespunzător pentru structura organizatorică.

(1) Postul de director general al serviciului public specializat pentru protecția copilului se ocupa prin concurs sau, după caz, prin examen, în condițiile legii.

(2) Candidații pentru ocuparea postului de director general al serviciului public specializat pentru protecția copilului trebuie să fie absolvenți cu diploma de licență ai învățământului universitar de lungă durata sau absolvenți ai învățământului postuniversitar, în domeniul stiintelor socioumane, juridice, administrative sau economice.

(3) Comisia de examinare se numește de președintele consiliului județean, respectiv de primării sectoarelor municipiului București. Din comisia de examinare care verifica îndeplinirea condițiilor de participare la concurs și competența profesională a candidaților pentru ocuparea postului de director general fac parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al Departamentului pentru Protecția Copilului și al Departamentului pentru Administrație Publică Locală. Președintele comisiei este secretarul consiliului județean, respectiv al primăriei sectorului municipiului București.

(4) Concursul consta în mod obligatoriu și din prezentarea și susținerea unui referat cuprinzând analiza sistemului de protecție a copilului aflat în dificultate din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva, precum și propuneri de restructurare sau, după caz, de dezvoltare a acestui sistem.

(1) Colegiul director al serviciului public specializat pentru protecția copilului este compus din directorul general, directorii generali adjuncți și șefii serviciilor din cadrul serviciului public specializat pentru protecția copilului. Președintele colegiului director este secretarul consiliului județean, respectiv al primăriei sectorului municipiului București.

(2) Serviciul public specializat pentru protecția copilului are 2 directori generali adjuncți. Șeful serviciului prevăzut la art. 20 alin. (2) pct. 12 este director general adjunct economic al serviciului public specializat pentru protecția copilului.

(1) Directorul general al serviciului public specializat pentru protecția copilului asigura conducerea executivă a acestuia și răspunde de buna lui funcționare în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin directorul general emite dispoziții.

(2) Directorul general reprezintă serviciul public specializat pentru protecția copilului în relațiile cu autoritățile și instituțiile publice, cu persoanele fizice și juridice din țara și din străinătate, precum și în justiție.

(3) Directorul general îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) este vicepreședintele comisiei și reprezintă serviciul public specializat pentru protecția copilului în relațiile cu aceasta;

b) asigura executarea hotărârilor comisiei;

c) exercita atribuțiile ce revin serviciului public specializat pentru protecția copilului în calitate de persoana juridică;

d) exercita funcția de ordonator de credite al serviciului public specializat pentru protecția copilului;

e) întocmește proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protecția copilului și contul de încheiere a exercițiului bugetar, pe care le supune avizării colegiului director și aprobării consiliului județean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București;

f) elaborează proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu și lung, de restructurare, organizare și dezvoltare a sistemului de protecție a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin și asistența pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea și dezvoltarea copilului, pe care le prezintă pentru avizare colegiului director, apoi comisiei;

g) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protecție a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevăzute la lit. f) și propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea acestei activități, pe care le prezintă spre avizare colegiului director și apoi comisiei;

h) aproba statul de personal al serviciului public specializat pentru protecția copilului; numește și eliberează din funcție personalul din cadrul serviciului public specializat pentru protecția copilului, potrivit legii; elaborează și propune spre aprobare colegiului director statul de funcții al serviciului public specializat pentru protecția copilului;

i) controlează activitatea personalului din cadrul serviciului public specializat pentru protecția copilului și aplica sancțiuni disciplinare acestui personal;

j) constata contravențiile și aplica sancțiunile prevăzute la art. 41 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată.

(4) Directorul general îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau stabilite prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.

(5) În absenta directorului general, atribuțiile acestuia se exercită de unul dintre directorii generali adjuncți, desemnat prin dispoziție a directorului general, în condițiile prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public specializat pentru protecția copilului.

(1) Organizarea, funcționarea și atribuțiile colegiului director se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public specializat pentru protecția copilului.

(2) Colegiul director se întrunește în ședința ordinară trimestrial, la convocarea directorului general, precum și în ședința extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea directorului general, a președintelui colegiului director sau a unuia dintre directorii generali adjuncți.

(3) La ședințele colegiului director pot participa, fără drept de vot, membrii comisiei, președintele consiliului județean și consilierii județeni, respectiv primarul sectorului municipiului București și consilieri locali, precum și alte persoane invitate de membrii colegiului director.

(4) Colegiul director îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) analizează și controlează activitatea serviciului public specializat pentru protecția copilului; propune directorului general măsurile necesare pentru îmbunătățirea activităților serviciului public specializat pentru protecția copilului;

b) avizează proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protecția copilului și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

c) avizează proiectele strategiilor și rapoartelor elaborate de directorul general al serviciului public specializat pentru protecția copilului, potrivit art. 23 alin. (3) lit. f) și g); avizul este consultativ;

d) propune consiliului județean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, modificarea structurii organizatorice și a regulamentului de organizare și funcționare ale serviciului public specializat pentru protecția copilului, precum și rectificarea bugetului serviciului public specializat pentru protecția copilului, în vederea îmbunătățirii activității acestuia;

e) hotărăște asupra înstrăinării mijloacelor fixe din patrimoniul serviciului public specializat pentru protecția copilului, altele decât bunurile imobile, prin licitație publică, organizată în condițiile legii;

f) hotărăște asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau servicii de către serviciul public specializat pentru protecția copilului, prin licitație publică organizată în condițiile legii;

g) aproba statul de funcții și salarizarea personalului serviciului public specializat pentru protecția copilului, cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul județean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, în condițiile legii.

(5) Colegiul director îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege sau prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.

(6) Ședințele colegiului director se desfășoară în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și a președintelui. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin colegiul director adopta hotărâri, cu votul majorității membrilor.

(1) Atribuțiile serviciului public specializat pentru protecția copilului, competentele și răspunderea fiecărui serviciu din structura organizatorică a serviciului public specializat pentru protecția copilului în îndeplinirea acestor atribuții, precum și modalitățile de cooperare între aceste servicii pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public specializat pentru protecția copilului.

(2) Serviciul public specializat pentru protecția copilului îndeplinește următoarele atribuții principale:

(3) Serviciul public specializat pentru protecția copilului îndeplinește și alte atribuții, stabilite prin lege, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, precum și prin hotărâri ale comisiei.

(4) Instituțiile publice, alte persoane juridice, precum și persoanele fizice sunt obligate sa pună la dispoziție serviciului public specializat pentru protecția copilului toate actele pe care le dețin, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin acestuia, și să permită accesul personalului de specialitate al serviciului public specializat pentru protecția copilului în sediile sau la domiciliul lor, în măsura necesară îndeplinirii acestor atribuții.

(1) Serviciile de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale de pe teritoriul județului în care funcționează serviciul public specializat pentru protecția copilului sau din subordinea acestora, care desfășoară activități în domeniul autorității tutelare și al protecției drepturilor copilului, sunt obligate să asigure serviciului public specializat pentru protecția copilului sprijinul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.

(2) În caz de refuz al îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (1), comisia poate solicita primarului, sa dispună, prin hotărâre, măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obligații.

(1) Transferul instituțiilor de ocrotire - leagane, case de copii - și al centrelor de primire a minorilor, transferul patrimoniului și al personalului acestora, potrivit art. 46 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, republicată, se fac după cum urmează:

a) transferul se face prin protocol încheiat între consiliul județean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului București, din unitatea, respectiv subdiviziunea administrativ-teritorială, pe teritoriul căreia se afla sediul instituției sau, după caz, al centrului de primire a minorilor și serviciul public descentralizat al ministerului, respectiv autoritatea administrației publice locale în subordinea căreia a funcționat instituția de ocrotire sau, după caz, centrul de primire a minorilor, până la data transferului;

b) transferul privește toate instituțiile de ocrotire existente până la data de 12 iunie 1997, indiferent de forma de organizare a acestora, care, potrivit obiectului lor de activitate, primeau în încredințare și ocroteau copii în regim rezidential, prin hotărâri ale fostelor comisii teritoriale de ocrotire a minorilor care au funcționat potrivit Legii nr. 3/1970*) privind regimul ocrotirii unor categorii de minori;

c) drepturile reale asupra bunurilor imobile ale instituțiilor prevăzute la lit. b), precum și ale centrelor de primire a minorilor, astfel cum rezultă din bilanțul contabil al instituției, încheiat la data de 30 iunie 1997, sau, în cazul în care nu s-a încheiat bilanțul contabil la acea data, astfel cum rezultă din bilanțul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1997, se transfera consiliilor județene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București; bunurile imobile sunt date în folosință exclusiva a serviciilor publice specializate pentru protecția copilului;

d) drepturile reale asupra mijloacelor fixe, altele decât bunurile imobile, și asupra obiectelor de inventar ale instituțiilor prevăzute la lit. b), precum și ale centrelor de primire a minorilor, astfel cum rezultă din bilanțul contabil al instituției, încheiat la data de 30 iunie 1997, sau, în cazul în care nu s-a încheiat bilanțul contabil la acea data, astfel cum rezultă din bilanțul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1997, se transfera în patrimoniul serviciilor publice specializate pentru protecția copilului;

e) materialele consumabile, disponibilitățile în lichiditati, drepturile de creanta, precum și obligațiile instituțiilor prevăzute la lit. b) și ale centrelor de primire a minorilor se transfera în patrimoniul serviciilor publice specializate pentru protecția copilului, potrivit situației existente la data intrării în vigoare a protocolului de transfer;

f) personalul încadrat al instituțiilor prevăzute la lit. b) și al centrelor de primire a minorilor se preia pe bază de protocol încheiat între autoritățile publice prevăzute la lit. a) și se transfera la serviciile publice specializate pentru protecția copilului, potrivit situației juridice a raporturilor de muncă existente la data intrării în vigoare a protocolului de transfer.

(2) În cazul instituțiilor de ocrotire în care funcționează și unități ale învățământului special, patrimoniul și personalul instituției de ocrotire se separa de cel al unității de învățământ special, fiind aplicabile prevederile alin. (1). Separarea patrimoniului și a personalului se face după cum urmează:

a) patrimoniul se separa potrivit destinației bunurilor; astfel, bunurile destinate desfășurării procesului instructiv-educativ rămân în patrimoniul unității de învățământ special, iar celelalte bunuri urmează regimul prevăzut la alin. (1);

b) personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, ale cărui atribuții de serviciu privesc desfășurarea procesului instructiv-educativ, rămâne încadrat la unitatea de învățământ special; restul personalului urmează regimul prevăzut la alin. (1).

(3) Pe data intrării în vigoare a protocoalelor de transfer instituțiile de ocrotire și centrele de primire a minorilor care au funcționat ca persoane juridice își pierd aceasta calitate și se reorganizează în centre de plasament și în centre de primire a copilului, drept componente functionale ale structurii serviciilor publice specializate pentru protecția copilului.

(1) Personalului transferat potrivit art. 31 i se asigura cel puțin nivelul de salarizare avut anterior transferului, potrivit legii.

(2) Posturile vacante din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecția copilului, destinate funcționarii centrelor de plasament și centrelor de primire a copilului, pot fi ocupate și cu personal de alte specialități decât cele prevăzute de actele normative aplicabile instituțiilor de ocrotire transferate, în vigoare la data transferului, potrivit specificului activităților direcțiilor.

(1) Dreptul la plata alocației de întreținere, prevăzută la art. 20 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, se stabilește prin hotărâre a comisiei și se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a emis hotărârea.

(2) Dreptul la plata alocației de întreținere încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de ordonanța de urgență a Guvernului menționată la alin. (1).

(3) Serviciile publice specializate pentru protecția copilului au obligația sa comunice lunar direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București orice modificare a situației copilului cu privire la acordarea dreptului la plata alocației lunare de întreținere.

(1) Alocația lunară de întreținere pentru copiii încredințați sau dati în plasament se plătește, potrivit legii, de direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București fie prin mandat poștal emis de Oficiul Central pentru Plata Pensiilor, fie în cont personal sau, după caz, în contul organismului privat autorizat, pe baza situațiilor lunare transmise de serviciul public specializat pentru protecția copilului.

(2) Condițiile privind plata alocației de întreținere prin mandat poștal se reglementează pe baza convenției încheiate între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Compania Naționala "Posta Română" - S.A.

(3) Tarifele serviciilor realizate de Compania Naționala "Posta Română" - S.A. potrivit prevederilor alin. (2) se stabilesc prin negociere, cu avizul Oficiului Concurentei.

a) centre de plasament de tip familial;

b) centre de primire a copilului;

c) centre maternale;

d) centre de îngrijire de zi;

e) centre de consiliere și de sprijin pentru părinți;

f) servicii de asistența și sprijin pentru persoanele cu capacitate deplina de exercițiu care beneficiază de drepturile prevăzute la art. 19 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată;

g) servicii de monitorizare, asistența și sprijin al femeii gravide predispuse să își abandoneze copilul;

h) servicii de prevenire a abandonului de copii prin planning familial și prin educație contraceptiva;

i) centre de îngrijire și recuperare de zi pentru copilul cu handicap;

j) centre de plasament pentru copilul cu handicap sever;

k) centre de pregătire și de sprijinire a reintegrarii și integrării copilului în familie;

l) centre de asistența și sprijin pentru readaptarea psihologică a copilului cu probleme psihosociale;

m) servicii de orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent;

n) centre de reeducare pentru copilul delincvent;

o) institute medico-educative pentru copilul delincvent;

p) servicii de asistența a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;

q) orice alte servicii care să conducă la bunăstarea copilului, alături de părinții săi.

(1) Structura organizatorică-cadru și standardele minime obligatorii pentru organizarea și funcționarea serviciilor prevăzute la art. 35, precum și ghidurile metodologice orientative de buna practica în organizarea și funcționarea acestor servicii se elaborează de Departamentul pentru Protecția Copilului și se aproba prin ordin al secretarului de stat, șeful departamentului.

(2) Restructurarea centrelor de plasament și a centrelor de primire a copilului, rezultate în urma transferului și a reorganizării instituțiilor de ocrotire și a centrelor de primire a minorilor potrivit prevederilor art. 31, precum și organizarea și dezvoltarea sistemului de protecție a copilului aflat în dificultate, la nivelul județului, respectiv al sectoarelor municipiului București, se vor face în conformitate cu prevederile alin. (1).