HOTĂRÎREA nr. 251 din 5 aprilie 1991

TAXA

pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decît pentru

producția vegetala, agricolă sau silvică

I. Taxa se datorează pentru terenurile proprietate de stat, aflate în administrarea sau folosință agenților economici, utilizate în alte scopuri decît producția vegetala, agricolă sau silvică.

Taxa este anuală, stabilită în lei pe metru patrat de teren, diferențiată pe categorii de localități, iar în cadrul localităților pe zone, după cum urmează:

A. Pentru localitățile urbane:

Încadrarea localităților urbane în categoriile de mai sus se face în funcție de gradul de dezvoltare economică și socială, după cum urmează:

1. Municipiul București se încadrează în categoria I de localități.

2. Municipiile reședința de județ, precum și municipiul Hunedoara se încadrează în categoria a II-a de localități.

3. Celelalte localități urbane fac parte din categoriile III și IV. Încadrarea acestora în categoriile III sau IV de localități se face de prefecturi și de Primăria municipiului București, după caz.

Încadrarea terenurilor pe zone în cadrul localităților urbane se face de către primăriile municipiilor și orașelor, în funcție de poziția terenurilor față de centrul localităților, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea sau depărtarea față de căile de comunicație, precum și în funcție de alte elemente care să asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate în zonele centrale de locuit ale localităților.

Primăriile vor efectua încadrarea localităților în categoriile III sau IV și, respectiv, a terenurilor pe zone în cadrul localităților, în termen de 90 de zile de la data prezentei hotărîri.

Pe măsura dezvoltării economice și sociale a localităților, prefecturile și Primăria municipiului București vor reexamina încadrarea localităților în categoriile a III-a și a IV-a, în vederea încadrării lor într-o categorie superioară.

Trecerea localităților din categoria a IV-a în categoria a III-a este de competența prefecturilor și Primăriei municipiului București.

Modificarea încadrării terenurilor pe zone în cadrul localităților se face de către primăriile municipiilor și orașelor.

Modificările prevăzute în cele doua alineate precedente se pot face anual, pînă la 1 august, cu aplicare de la 1 ianuarie al anului următor.

Schimbarea încadrării localităților de la categoriile III sau IV la categoria a II-a se aproba prin hotărîre a Guvernului.

În cazul în care o localitate rurală trece în categoria celor urbane, taxa corespunzătoare noii incadrari se aplică începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui în care a survenit aceasta modificare.

B. Pentru localitățile rurale

Încadrarea localităților rurale în zone de fertilitate este aceea prevăzută de normale legale privind impunerea veniturilor realizate din activități agricole în vigoare la data de 31 decembrie 1990.

II. Taxa pentru terenurile ocupate de linii ferate și drumuri este anuală, în lei/km de drum și cale ferată, diferențiată după cum urmează:

Unitățile de transport feroviar datorează numai taxa în funcție de lungimea caii ferate. La stabilirea taxei se are în vedere lungimea totală a caii ferate, inclusiv lungimea desfășurată a rețelei de linii ferate din depouri, stații de cale ferată, rampe, triaje, precum și alte obiective de exploatare feroviara.

Ceilalți agenți economici datorează aceasta taxa numai pentru liniile ferate și drumurile pînă la accesul în incinta unității.

III. Taxa anuală pentru folosirea terenurilor proprietate de stat nu se datorează pentru:

- terenurile aflate în administrarea sau folosință instituțiilor publice, definite potrivit legii;

- terenurile care prin natura lor și nu prin destinația data sînt improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului. Încadrarea terenurilor în aceste categorii se face de organele de specialitate competente;

- terenurile pe care sînt în curs de execuție obiective de investiții.

IV. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datorează în funcție de situația terenurilor existente la 1 ianuarie al fiecărui an, pe baza declarației depusa de plătitor.

Plata taxei se face în patru rate trimestriale egale, pînă la 15 (inclusiv) a ultimei luni a fiecărui trimestru.

Obligația calculării și răspunderea pentru achitarea în termen a taxei revine plătitorilor.

Pentru neplata în termen a taxei se datorează majorări de 0,05% pentru fiecare zi de întîrziere la plata.

Taxa nestabilita la timp se datorează pe o perioadă de doi ani în urma celui în care are loc constatarea.

V. Contestațiile privind stabilirea și încasarea taxei, precum și a majorărilor de întîrziere aferente, se depun în termen de 30 de zile de la data înștiințării unității plătitoare și se rezolva de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare.

Împotriva deciziei date se poate face contestație în termen de 30 de zile la Ministerul Finanțelor, care în cel mult 40 de zile de la înregistrare este obligat sa o soluționeze.

Depunerea contestației nu absolvă plătitorul de obligația virarii sumei la bugetul statului.

-------------