Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/560 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 28 septembrie 2015, Camera Deputaților:
1. Ia act de Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - O agendă a UE - COM(2015)215, al cărei conținut este luat în considerare în prezenta opinie.
2. Ia act că propunerea Comisiei privind un nou acord interinstituțional înlocuiește Acordul interinstituțional din 2003 privind o mai bună legiferare și Abordarea comună interinstituțională a evaluării impactului din 2005 și reține că propunerea vizează creșterea calității legiferării.
3. Apreciază că importanța acordată bunei legiferări de către noua Comisie Europeană, prin includerea acestei teme în portofoliul prim-vicepreședintelui Comisiei, comisar pentru mai buna legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, reprezintă o primă garanție a determinării Comisiei de a perfecționa acest domeniu, în sensul celor declarate.
4. Subliniază că mai bunei legiferări i se acordă în mod justificat un loc central, întrucât, împreună cu libera circulație, generează valoare economică adăugată, contribuind astfel la realizarea principalului obiectiv al Uniunii de a contribui la bunăstarea economică și socială a cetățenilor săi, prin intermediul mijloacelor sale esențiale, cum sunt piața internă și politicile comune aferente, care sunt masiv reglementate la nivelul Uniunii.
5. Apreciază că valoarea și performanțele sistemului bunei legiferări al Uniunii Europene erau deja de un nivel superior, comparativ cu sisteme similare ale celor mai multe state membre și state terțe dezvoltate, și felicită Comisia Europeană pentru ambiția de perfecționare în continuare a acestui sistem și în special pentru scopul pentru care și-a asumat această complexă responsabilitate, anume acela de a oferi beneficii concrete și durabile cetățenilor, întreprinderilor și societății în sens larg.
6. Apreciază că prin noul pachet Comisia Europeană a stabilit un standard foarte ridicat de bună legiferare, cu angajamentul reînnoit de a consulta părțile interesate în mai multe moduri inovatoare, cu indicarea pașilor importanți prin labirintul procedurii legislative ordinare, cu mai multe canale care pot fi activate pentru a se asigura că fundamentarea cât mai bună a legislației s-a realizat, cu măsuri dedicate finalizării ciclului de politici, prin reducerea neîncrederii în actele delegate, prin controlul adecvării (fitness checks) și evaluările ex-post.
7. În privința principiilor care stau la baza unei mai bune legiferări salută evidențierea de către Comisia Europeană a importanței "metodei comunitare", a transparenței procesului legislativ, legitimității democratice, subsidiarității, proporționalității, securității juridice, precum și a caracterului simplu, clar și consecvent al redactării textelor legislative.
Salută, de asemenea, opțiunea Consiliului ca pe lângă cele deja mai sus enunțate să se țină seama și de protecția consumatorilor, sănătate, mediu și protecția angajaților.
8. Împărtășește punctul de vedere al Comisiei Europene privind necesitatea de implicare substanțială a Parlamentului European și a Consiliului în demersurile Comisiei pentru o mai bună legiferare și în procesul în sine.
9. Consideră că Parlamentul European și Consiliul, în calitate de colegislatori, au într-adevăr responsabilitatea de a ține seama de impactul modificărilor pe care le aduc legislației europene, ceea ce impune efectuarea de către Comisie a unei analize adecvate a impactului.
10. Consideră că dacă Parlamentul European și Consiliul nu își vor consolida propriile capacități de evaluare a impactului, atunci când, adoptând decizii asupra unor propuneri ale Comisiei Europene, bine fundamentate prin studii de impact și printr-un elaborat proces de consultare, ajung să ignore fundamentarea propunerii, calitatea și validitatea întregului proces decizional pot fi puse sub semnul întrebării.
O asemenea stare de fapt ar însemna că în sistemul instituțional al Uniunii expertiza Comisiei Europene nu este suficient utilizată, ceea ce ar constitui în același timp o risipă de resurse și o îndepărtare de companii, organizații ale societății civile, cetățeni, de vreme ce decidenții care au ultimul cuvânt nu iau în considerare opiniile formulate de părțile interesate.
De aceea oferta Comisiei Europene de a acorda asistență Parlamentului European și Consiliului în propria evaluare a studiilor de impact realizate de către Comisie ar trebui să se materializeze și să se generalizeze.
11. Admite că, în pofida adoptării oficiale a instrumentelor bunei legiferări în majoritatea statelor membre, punerea lor în aplicare rămâne slabă sau inexistentă.
12. Admite că lipsa unei culturi a evaluării, la nivelul multor guverne naționale, reduce posibilitatea instituțiilor Uniunii Europene de a urmări întreg traseul normelor Uniunii, până la fazele de transpunere și punere în aplicare, care sunt de competența autorităților naționale sau locale.
De aceea, susține prevederile noului acord interinstituțional potrivit cărora statele membre trebuie să ofere o motivație detaliată pentru deciziile de a adăuga noi reguli în procesul de transpunere și să argumenteze motivul pentru care au recurs la supratranspunere (gold-plating), eventual printr-o evaluare de impact.
13. Semnalează că intenția Comisiei Europene de a-și consolida capacitatea de supraveghere a măsurilor de transpunere sporește obligațiile statelor membre care vor trebui să prezinte documente explicative suplimentare privind strategia lor de transpunere, în plus față de simpla notificare a transpunerii.
14. Dintre măsurile propuse apreciază în mod deosebit:
- consolidarea programării anuale și multianuale a Uniunii Europene, cu îmbunătățirea schimbului de informații între Comisie, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene;
- posibilitatea părților interesate de a-și exprima punctul de vedere asupra propunerii și a analizei de impact, publicate, în paralel cu procesul de consultare a parlamentelor naționale în cadrul procedurii de control al principiului subsidiarității;
- accesul la informații privind lucrările pregătitoare și legislative în cadrul procedurii legislative ordinare, inclusiv a negocierilor trilaterale;
- accesul la informații pentru prima dată al publicului la proiectele de acte delegate și proiectele importante ale actelor de punere în aplicare și crearea unui registru al actelor delegate;
- crearea unei baze de date publice cu privire la stadiul dosarelor aflate în procedură de codecizie;
- o explicație mai detaliată a modului în care inițiativa asigură respectarea subsidiarității și proporționalității;
- indicarea clară a situațiilor în care rezultatele au fost dezamăgitoare și au apărut consecințe neintenționate.
15. Salută propunerea Comisiei Europene de simplificare a gestionării fondurilor UE, monitorizarea progreselor în materie de simplificare prin intermediul unui tablou de bord privind simplificarea administrativă, instituirea grupului la nivel înalt care să monitorizeze măsurile de simplificare adoptate de statele membre, pentru fondurile structurale și de investiții.
16. Semnalează că particularitatea abordării UE pentru o mai bună legiferare, în comparație cu alte sisteme de evaluare a reglementării, este concentrarea în mod simultan asupra impactului economic, de mediu și social al legislației propuse, adică o abordare cuprinzătoare de elaborare a politicilor, și că în aceste condiții o eventuală supralicitare a simplificării și reducerii birocrației nu ar răspunde dezideratului de creștere a calității sistemului.
Intenția declarată a Comisiei Europene de a accentua în evaluările sale impactul social și de mediu poate fi pusă în discuție de trimiterile frecvente la sarcinile administrative și costurile de reglementare, ceea ce sugerează o dificultate de a găsi un echilibru între cele două categorii.
În același sens se poate observa că, adesea, atenția Comisiei se concentrează mai mult pe sarcinile și costurile legiferării, decât pe beneficiile legiferării.
17. Observă că, deși în mod obișnuit evaluarea impactului și evaluarea riscurilor se completează reciproc, în Uniunea Europeană instrucțiunile despre cum să se evalueze riscul sunt destul de sumare în orientările noului acord; cu toate acestea, reglementarea riscului constituie o parte semnificativă a acquis-ului UE și de aceea evaluarea riscurilor ar trebui să fie mai bine codificată, cu orientări clare privind modul de realizare.
18. Exprimă rezerve față de modul în care Comisia Europeană intenționează să își multiplice activitățile (mai multe runde de consultare, evaluarea preliminară a impactului, evaluarea planurilor de punere în aplicare și multe altele) fără să sporească în mod semnificativ personalul și fără să asigure competențele necesare.
19. Semnalează că aspecte metodologice importante încă așteaptă clarificări, de exemplu în ce situații va fi analiza costuri-beneficii absolut necesară sau în ce situații va fi analiza multicriterială cea mai potrivită.
20. Apreciază că ar fi foarte utilă adoptarea de către Comisie, în cazul legislației cu impact economic, de mediu și social semnificativ, a unui set de criterii și indicatori adaptați viziunii Uniunii Europene pe termen mediu și lung. Acest lucru ar necesita instituirea unei legături mai puternice între analiza multicriterială în evaluarea impactului și evaluarea ex-post și, respectiv, indicatorii strategiei Europa 2020, care reprezintă viziunea Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
21. Semnalează că obligația Comisiei Europene de a explica public motivele pentru situația în care decide să ia măsuri fără a prezenta o evaluare adecvată a impactului nu oferă suficiente garanții.
22. Apreciază perspectiva Comisiei Europene de simplificare a cadrului legislativ pentru a permite întreprinderilor mai mici să îl respecte, dar exprimă rezerve față de realizarea acestui obiectiv, întrucât o simplificare de asemenea anvergură nu pare posibilă din cauza complexității inerente a sistemului decizional al Uniunii.
23. Se raliază punctului de vedere al Comisiei pentru Uniunea Europeană din Camera Comunelor care a subliniat importanța transmiterii către parlamentele naționale a evaluărilor inițiale ale impactului, nu numai a rezultatelor finale ale evaluărilor, elemente utile în cadrul procedurii de control al aplicării principiului subsidiarității.
24. Se raliază punctului de vedere al Comisiei pentru Uniunea Europeană din Camera Comunelor care a subliniat că acordul interinstituțional nu aduce nimic nou din perspectiva asigurării transparenței negocierilor trilaterale, întrucât formularea paragrafului 28 reia echivocul textelor anterioare.
25. Se raliază punctului de vedere al Comisiei pentru afaceri europene a Consiliului Federal al Austriei, care propune verificarea legitimității și identității experților la care fac apel comitetele Comisiei, precum și participarea reprezentanților statelor membre, în faza pregătitoare a actelor delegate, în beneficiul unei mai bune coordonări ulterioare la nivel național.
26. Propune facilitarea prelucrării informațiilor transmise de către parlamentele naționale Comisiei Europene, prin publicarea pe platforma IPEX a parlamentelor naționale a listei de propuneri/recomandări/observații transmise de parlamentele naționale la încheierea procesului de examinare.