HOTĂRÂRE nr. 63 din 12 octombrie 2015

1. Este salutară Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor -"O Agendă europeană privind securitatea" - COM (2015) 185, considerând că reprezintă o etapă importantă în realizarea unei viziuni comune la nivelul Uniunii Europene privind principalele amenințări, principii și priorități pentru următorii ani.

2. Există o gamă largă de instrumente legale, operaționale și de sprijin pentru a asigura securitatea internă a acestui spațiu, însă pentru utilizarea lor cu succes este necesară cooperarea între instituțiile și agențiile europene, precum și cu statele membre. Această cooperare trebuie să se bazeze pe 5 principii de acțiune:

3. Atragem atenția că, în acest moment, Agenda europeană pentru securitate trebuie privită în strânsă corelare cu Agenda europeană privind migrația.

4. Agenda pentru securitate reprezintă o etapă importantă în realizarea unei viziuni comune la nivelul Uniunii Europene privind principalele amenințări, principii și priorități pentru următorii ani. Ca elemente, apreciem legătura stabilită în noua comunicare între dimensiunea internă și cea externă a politicilor cu relevanță pentru domeniul securității interne a Uniunii Europene, respectiv atenția acordată domeniului finanțării, cercetării, inovării și trainingului. Este însă necesară complementaritatea între politica de securitate internă a Uniunii Europene și aceea externă, asigurând o mai mare sinergie ale celor două dimensiuni, între politica externă și de securitate comună și instrumentele din domeniul justiției și afacerilor interne.

5. În ceea ce privește combaterea terorismului am apreciat perspectiva Comisiei referitoare la adaptarea la provocările viitoare, ce va permite abordarea unor problematici ad-hoc, pentru a pregăti un răspuns adecvat unor forme noi de manifestare, cum ar fi problematica foreign fighters care nu a fost anticipată în documentele strategice și tehnice anterioare. Există un consens pentru introducerea unor măsuri noi de către Uniunea Europeană care să permită controlul sistematic al documentelor la granițele externe, având în vedere că întărirea controlului la frontiere poate preveni tranzitarea teritoriului Uniunii Europene de către foreign fighters sau de către migranții ilegali.

6. Fenomenul "teroriștilor crescuți acasă" nu poate fi estompat dacă nu sunt corect identificate de către statele membre lacunele din sistemul de educație și de asistență socială. Tocmai de aceea sunt încurajate demersurile premergătoare pentru incriminarea acțiunilor pregătitoare acțiunilor teroriste, impunându-se cooperarea statelor membre pentru armonizarea procedurilor astfel încât orice acțiune de propagandă, recrutare, aderare la organizații teroriste să fie penalizată.

7. Toate instituțiile Uniunii Europene trebuie să fie implicate în stabilirea și implementarea priorităților, date fiind distribuția responsabilităților la nivelul Uniunii Europene și rolul esențial al statelor membre în zona de justiție și afaceri interne. În acest sens sunt necesare dezbateri la nivel strategic.

8. Este importantă valorificarea maximală a instrumentelor existente, anterior lansării de noi inițiative, indicând necesitatea unor analize de impact, respectiv costuri-beneficii pentru acțiunile avute în vedere, anterior trecerii la implementare.

9. În contextul necesității gestionării corespunzătoare a valului actual al migrației, subliniem interesul deosebit pentru problematica managementului frontierelor. Subliniem rolul important al Agendei europene în menținerea securității interne a Uniunii Europene și în Concluziile Consiliului privind revizuirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Totodată, subliniem nevoia adoptării și implementării rapide ale noilor prevederi din strategia privind securitatea, în condițiile conflictelor existente.

10. Subliniem faptul că Agenda europeană privind securitatea va permite serviciilor de poliție și altor servicii de aplicare a legii din diferite state membre să facă schimb de date cu mai multă eficacitate și să coopereze mai bine în ceea ce privește combaterea criminalității transfrontaliere.

11. Subliniem că agenda se concentrează pe crearea de valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene prin facilitarea schimbului de informații între autoritățile de aplicare a legii și agenții. Sistemul de Informații Schengen (SIS) este utilizat de autoritățile de aplicare a legii pentru a consulta alertele privind persoanele și obiectele căutate sau dispărute. Apreciem inițiativa Comisiei de a acționa în direcția introducerii unor categorii suplimentare de declanșare a alertelor și a promovării utilizării SIS împreună cu baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute.

12. Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare - ECRIS sprijină deja schimbul de informații esențiale în acest domeniu. Subliniem importanța utilizării acestui sistem de către statele membre și necesitatea extinderii sferei ECRIS pentru a include și a face schimb de date privind resortisanții țărilor din afara Uniunii Europene care au fost condamnați în Uniunea Europeană.

13. Poziția României la Consiliului JAI din 15-16 iunie 2015 a fost de susținere în vederea adoptării Concluziilor Consiliului privind revizuirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Totodată, România a subliniat ideea de efort comun în procesul de revizuire al Strategiei de Securitate Internă a Uniunii Europene, la care au contribuit toți actorii relevanți, apreciind că a oferit fundamentul și direcția pentru elaborarea documentului de implementare, împreună cu lista de acțiuni prioritare, care să asigure o planificare coerentă, actorii responsabili și un calendar al implementării.

14. Apreciem susținerea măsurilor propuse în Comunicarea Comisiei, în special în ceea ce privește abordarea amenințărilor serioase care generează riscuri majore pentru securitatea Uniunii Europene și a statelor membre - valul de migrație și provocările de la granița de est fiind câteva dintre acestea.

15. Apreciază abordarea integrată a Comisiei cu privire la acest subiect, cu accentul pe implementarea instrumentelor existente și asupra importanței efortului de finalizare a cadrului legislativ curent.

16. Este salutară crearea unui Centru de combatere a terorismului, în cadrul Europol, care să reorganizeze serviciile existente la nivelul Europol. Ne exprimăm speranța că înființarea Centrului nu va afecta responsabilitatea statelor membre pentru protejarea securității naționale, dar că noua structură va conduce la consolidarea rolului Europol de agenție europeană de securitate.

17. Schimbul mai eficient de informații, intensificarea cooperării operaționale și cooperarea cu agențiile Uniunii Europene, cu organisme internaționale și regionale, precum și sprijinul pentru formare profesională, sursele de finanțare pentru măsurile propuse sunt esențiale, ținând cont că astfel de măsuri sprijină o mai mare siguranță și reduc efectele negative ale amenințărilor la adresa securității statelor membre.

18. Exprimăm acordul că relația cu Statele Unite ale Americii reprezintă o parte semnificativă a strategiei Uniunii Europene, existând acorduri de cooperare în domenii precum finanțarea terorismului, transporturile și frontierele, asistența juridică reciprocă sau extrădarea.

19. Este necesară o abordare reactivă și operațională, dar totodată rapidă și flexibilă în cadrul Strategiei reînnoite de securitate internă, pentru ca Uniunea Europeană să reacționeze mai rapid și mai coordonat la amenințările diverse care pot afecta securitatea cetățenilor Europei. Securitatea Uniunii Europene și abordarea fenomenului migrației presupun o puternică cooperare atât a organizațiilor internaționale, cât și a sectorului societății civile.

20. În acest context este necesară alocarea unui anumit procent din bugetele naționale pentru finanțarea politicii de apărare națională a fiecărui stat membru, chiar dacă aceasta ar însemna nerespectarea plafoanelor impuse de Six pack, siguranța statelor membre fiind un obiectiv strategic prioritar față de reducerea deficitelor bugetare.

21. Este necesară identificarea unui mecanism de flexibilizare a politicii fiscale a UE, dată fiind situația internațională, astfel încât, în cazuri fortuite, statele membre să poată finanța politica de apărare.

22. România a decis alocarea pentru domeniul apărării a 2% din PIB începând cu anul 2017, deși această măsură a fost propusă din 2015, însă Comisia Europeană și-a exprimat rezervele.

23. Criza economică, criza migranților, evenimentele de la granița de est sunt realități ce necesită un plan de acțiune concret al Uniunii Europene, care să permită activarea urgentă, în caz de necesitate, a clauzei de solidaritate și a clauzei de apărare reciprocă. Subliniem că este important ca reprezentanții Comisiei Europene, ai Serviciului European de Acțiune Externă să determine modalități concrete de acțiune. În completare, sunt necesare măsuri operaționale concrete de cooperare cu NATO și, în egală măsură, stabilirea unor mecanisme bine definite de cooperare, inclusiv pentru combaterea terorismului și în special a terorismului cibernetic.

24. Criza refugiaților, conflictele din regiune, evenimentele la granița de est a Europei ne determină să subliniem că este necesară o politică de securitate comună, cu o abordare integrată.

25. Este de remarcat că a devenit o necesitate integrarea apărării cibernetice în acțiunea externă și în politica externă și de securitate comună, necesitatea unui mecanism de evaluare a riscului cibernetic și coordonarea cu NATO.

26. Statele membre continuă să aibă responsabilitatea principală pentru asigurarea securității interne. Cu toate acestea, amenințările la adresa cetățenilor Europei sunt din ce în ce mai variate și au un caracter transfrontalier din ce în ce mai marcant. Statele membre sunt cele care răspund, în primul rând, de securitate, dar nu mai pot reuși pe deplin acest lucru pe cont propriu. Prin urmare, recomandăm ca planul de acțiune să cuprindă măsuri pentru coordonarea pregătirii unei eventuale intervenții armate în caz de amenințare a unui stat membru și, totodată, coordonarea resurselor, cu respectarea mecanismelor de cooperare cu NATO.

27. Încurajează măsurile de combatere a finanțării terorismului și cooperarea dintre unitățile naționale care gestionează informații financiare, care vor fi conectate la Europol, pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului. Totodată, trebuie încurajate progresele privind înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni și trebuie susținute inițiativele Comisiei Europene în combaterea finanțării terorismului, astfel încât noi resurse financiare să fie la dispoziția statelor membre pentru implementarea politicilor, inclusiv pentru măsurile urgente generate de fenomenul migraționist.

28. Apreciem drept salutară înființarea Parchetului European pentru apărarea intereselor financiare ale statelor membre și, totodată, susținem lărgirea mandatului său asupra combaterii categoriilor de criminalitate transfrontalieră gravă.

29. Este necesară realizarea unui echilibru între măsurile de prevenire și acelea de combatere, pentru asigurarea unui spațiu de liberate, securitate, justiție și pentru a incrimina, în caz de necesitate, faptele de terorism, respectând cu rigurozitate drepturile fundamentale ale omului. Sunt necesare păstrarea echilibrului și respectarea statului de drept fără estomparea rolului Uniunii Europene, iar evaluarea periodică de către Consiliul European a amenințărilor la adresa Uniunii Europene, conform articolului 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să fie activată ca instrument politic important.

30. Susținem înființarea unui organism european privind schimbul operativ de informații, posibil în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, și trimiterea unor atașați pe probleme de securitate în cadrul delegațiilor Uniunii Europene în țările terțe, pentru a dispune de mecanismele necesare prevenirii celor mai grave situații.

31. În același timp încurajăm statele membre în a institui structuri adecvate la nivel național, care să integreze și să coordoneze activitatea autorităților relevante, să permită un schimb eficient de informații pentru o singură interfață între instrumentele Uniunii Europene și sistemele naționale.

32. Este salutară intenția Comisiei Europene de a dezvolta dialogul cu marile companii informatice, în vederea combaterii propagandei teroriste pe internet și în rețelele de socializare. În același timp este necesară solidaritatea statelor cu capacități cibernetice performante, în sensul de a sprijini celelalte state în considerarea capacității lor de apărare.

33. Evoluțiile tehnologice impun reorganizarea activității autorităților judiciare, pentru a face față criminalității informatice, cu privire la legislația aplicabilă, accesul transfrontalier rapid la dovezi și informații, colectarea dovezilor în timp real din alte jurisdicții, asigurarea admisibilității acestora în instanță.

34. Este necesară revizuirea legislației de combatere a fraudelor și de contrafacere a mijloacelor de plată și susținem adoptarea unor propuneri concrete cât mai curând posibil. Cu o importanță deosebită trebuie identificate modalitățile de combatere a exploatării sexuale a minorilor și o strategie actualizată pentru combaterea traficului de ființe umane.

35. Subliniem necesitatea combaterii radicalizării, de aceea este importantă crearea centrului de excelență pentru colectarea și transmiterea de informații de specialitate în domeniul radicalizării, având la bază Rețeaua Uniunii Europene pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare - RAN. În completarea acestei inițiative recomandăm măsuri la nivelul local, inclusiv în programele de educație și asistență socială, și schimb de experiență a profesioniștilor în domeniu.

36. Pentru o implementare adecvată atragem atenția asupra resurselor financiare importante pe care le presupun măsurile prevăzute în Agenda europeană pentru securitate și care vor trebui angrenate.

37. România acționează deja ca stat membru Schengen, atât prin securizarea granițelor Uniunii Europene, cât și prin folosirea sistemului SIS și implicarea în operațiuni FRONTEX, cu toate că nu a fost luată nicio decizie în sensul eliminării controalelor la frontierele interne.

38. România susține respectarea drepturilor fundamentale și este solidară atât cu acei migranți ale căror drepturi fundamentale au fost cu adevărat afectate, cât și cu statele membre care se confruntă cu o migrație masivă, în ciuda faptului că nu suntem țară Schengen, deși îndeplinim criteriile stabilite de acquis-ul Schengen, încă din 2011. Exprimăm speranța că statele membre s-au convins că gestionăm frontierele externe ale Uniunii Europene în mod responsabil și performant, cu atât mai mult cu cât avem a doua graniță externă Uniunii Europene ca mărime și ținând cont de existența conflictelor înghețate în regiune.

39. Susținem o abordare unitară a securității statelor membre, eliminarea oricărei abordări cu dublă măsură, diferențiată între state vechi membre și state noi membre, și milităm pentru ceea ce Robert Schuman propunea vizionar - Statele Unite ale Europei.

40. Subliniem faptul că solidaritatea Europei poate fi realizată prin mai multă Europă.

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.