Articolul UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/608, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 6 octombrie 2015, Camera Deputaților:
1. Menționează că planul de acțiune, anunțat în "Agenda europeană privind migrația" [COM(2015)240], stabilește acțiunile specifice în vederea punerii în aplicare a agendei, precum și a "Agendei europene privind securitatea" [COM(2015)185], acte examinate de Comisia pentru afaceri europene, care a adoptat opinii supuse ulterior adoptării de către Camera Deputaților.
2. Observă că planul de acțiune prezintă obiective generice pe termen scurt și mediu, fără a aduce idei complet noi și fără a recurge la o particularizare excesivă.
3. Semnalează că reușita măsurilor din planul de acțiune este limitată totuși, pe de o parte, de dificultățile "de sistem", rezultate din stadiul incomplet de integrare politică și de disparitățile între statele membre, prevăzute în tratatele Uniunii, pentru politicile din domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție, iar, pe de altă parte, de dificultățile de politică internă din câteva state membre, în care consolidarea mișcărilor politice antiimigrație s-a produs deja; chiar dacă măsurile pentru prevenirea unor crize politice interne nu fac obiectul documentului examinat, trebuie avut în vedere că acest tip de crize pot anula toate planurile și măsurile adoptate de UE în materie de migrație.
În acest sens amintește că, în rezoluția sa [2015/2833(RSP)] din 10 septembrie 2015 referitoare la migrație și refugiați în Europa, Parlamentul European "[...] regretă faptul că liderii unor state membre și partidele de extremă dreapta folosesc situația actuală pentru a alimenta sentimentele antimigrație, dând totodată vina pe UE pentru criză, ceea ce contribuie la creșterea numărului de acte de violență împotriva migranților; invită Comisia și statele membre să ia măsuri urgente împotriva acțiunilor violente și a discursurilor de incitare la ură la adresa migranților [...]".
4. Subliniază că toate analizele și exercițiile de planificare ar trebui să distingă prioritatea salvării vieților și protecția copiilor, în cadrul mai general al drepturilor omului, și, în consecință, să integreze aceste priorități absolute.
5. Salută propunerea de a se deschide căi de intrare în Uniunea Europeană (UE) mai sigure și legale, precum și de a se crea instrumente alternative, astfel încât refugiații să poată ajunge în siguranță în UE fără a-și risca viața în ambarcațiuni nesigure și fără a mai plăti sume uriașe către contrabandiști; pentru aceasta sistemul de acordare a vizelor ar trebui relaxat, deschis și refugiaților din state limitrofe, în care nu se pot furniza servicii consulare și orientat către solicitanți care pot fi corect identificați.
6. Susține sporirea eforturilor de informare operativă, completă, astfel încât persoanele expuse să poată beneficia de alternative legale sau să înțeleagă pe deplin pericolul la care se expun și șansele reduse de a fi primite în statele membre dacă nu îndeplinesc condițiile legale necesare. Este esențial ca mesajul de contracarare prevăzut de comunicare, în special cel care urmează să fie transmis prin mass-media, să fie elaborat într-o formă care să prezinte semnificație pentru publicul său țintă.
7. Salută clarificarea semnificației traficului de migranți în raport cu traficul de persoane, care, conform Protocolului privind prevenirea, combaterea și sancționarea traficului de persoane din anul 2000, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere, presupune victimizarea persoanelor prin "amenințare cu forța sau [...] folosirea forței sau a altor forme de constrângere" în vederea unei exploatări grave.
Amintește totuși că respectivele concepte nu sunt ușor de separat, întrucât definiția menționată cuprinde și referiri la "forme de constrângere, prin [...] fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau situație de vulnerabilitate [...]", care se produc adesea și în traficul de migranți.
Reține că dificultățile în încadrarea juridică a celor două concepte provin din dificultatea de a stabili calitatea de complice ori de victimă a infracțiunii, în funcție de consimțământul exprimat anterior săvârșirii acesteia.
8. Reamintește că Agenda europeană privind migrația promovează asistența imigranților care au nevoie de protecție internațională și returnarea imigranților care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul UE.
Consideră că metoda de a se stabili statutul real al migranților și, implicit, de a distinge între refugiați și imigranți economici reprezintă cheia soluționării unor situații de fapt și de aceea încurajează Comisia Europeană să elaboreze un ghid care să prezinte in extenso cele mai bune practici în materie.
Salută faptul că planul de acțiune prevede măsuri ferme de returnare în țările lor de origine a migranților care nu au dreptul de a se afla pe teritoriul UE.
Consideră că măsura este justificată pe deplin, răspunzând necesității de descurajare a asumării unor riscuri disproporționate, necesității de concentrare a ajutorului către imigranții care provin din zone de război și necesității menținerii unor echilibre în societatea statului gazdă, dar semnalează în același timp că, drept consecință a numărului mare de persoane care se vor afla în această situație, ar trebui create mecanisme operative de monitorizare și capacități de evaluare, care să poată oferi în timp real soluții pentru a evita o creștere subită și exagerată a presiunii politice, economice și sociale.
9. Consideră că principiul "mai mult pentru mai mult" ar trebui transpus mutatis mutandis și la situația imigranților, în funcție de nivelul de cooperare cu autoritățile statului gazdă și cu reprezentanți ai agențiilor UE, precum și cu performanțele individuale privind integrarea în societatea statului gazdă.
Salută propunerea de modificare a Directivei 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe, care sunt victime ale traficului de persoane, altor forme de manifestare ale criminalității organizate sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care cooperează cu autoritățile competente.
Imigranților care întâmpină dificultăți de adaptare sau manifestă reticențe de cooperare cu autoritățile ar trebui să li se ofere programe de inserție socială speciale, obligatorii. În schimb imigranții care refuză cooperarea, au probleme semnificative în ce privește reinserția socială sau manifestă tendințe antisociale ar trebui înregistrați în programe de monitorizare, cu elemente ale serviciilor de probațiune. În cazul comiterii de infracțiuni grave ar trebui create și aplicate mecanisme de expulzare în statul de origine sau în state terțe care să le poată asigura securitatea personală, pe baza unor acorduri.
10. Susține opinia că gestiunea eficace a migrației trebuie să abordeze cauzele profunde ale fenomenului, dar semnalează că este necesar a se preciza dacă acest deziderat se referă la acțiuni din categoria creșterii nivelului de securitate și a calității vieții populației din zonele de origine, la identificarea cauzelor concrete care au favorizat exodul sau la alte aspecte.
Planul de acțiune ar fi trebuit să propună un mecanism de colectare și de analiză a informațiilor care să explice de ce, într-o perioadă relativ scurtă de timp, numărul de solicitări de azil a crescut de trei ori, iar în cazul resortisanților din Kosovo de 5 -10 ori.
11. Semnalează că, în stabilirea priorităților autorităților statelor membre care se confruntă cu situații atipice legate de respectarea regulilor de trecere a frontierei de stat, așa cum se întâmplă, de exemplu, la Calais, este impropriu să fie invocate alte considerente decât obligația de a asigura apărarea vieții și siguranței migranților. Măsurile pentru asigurarea unor condiții de cazare decente ar fi binevenite dacă imigranții cărora le sunt dedicate nu ar continua să întreprindă acțiuni disperate, de natură să le pună viața în pericol.
12. Apreciază că este esențial modul în care agențiile UE vor reuși să își coordoneze acțiunile și să coopereze cu statele membre, îndeosebi pentru desfășurarea misiunilor tip task-force, a echipelor comune de anchetă (Joint Investigation Teams), respectiv a operațiunilor comune la nivel regional sau european care vizează destructurarea grupărilor de criminalitate organizată specializate în contrabanda cu migranți.
13. Salută propunerea de "eforturi sistematice pentru identificarea, capturarea și distrugerea navelor pe care persoanele care introduc ilegal migranți intenționează să le utilizeze" și propunerea de remorcare la țărm sau eliminare în mare a ambarcațiunilor utilizate pentru trafic de migranți, după asigurarea siguranței persoanelor, dar manifestă rezerve că acest tip de măsuri vor putea fi aplicate în realitate, pe de o parte, drept consecință a opoziției Federației Ruse față de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, iar, pe de altă parte, ca efect al tipologiei acțiunii UE, care nu performează în aplicarea forței.
14. Admite valoarea măsurii de a se confisca și a se recupera activele provenite din săvârșirea de infracțiuni și de a se prioritiza, la nivelul oficiilor naționale de recuperare a activelor și a Rețelei Camden Inter-agenții de Recuperare a Bunurilor (CARIN), urmărirea banilor grupurilor infracționale care introduc ilegal migranți. Observă totuși că nu toate statele membre dispun de asemenea instrumente, deși Comisia Europeană indicase încă din toamna anului 2008, în comunicarea sa "Produsele provenite din activități de criminalitate organizată - Garantarea principiului potrivit căruia «criminalitatea nu aduce venituri» [COM(2008)766]", că fiecare stat membru ar trebui să creeze oficii naționale de recuperare a activelor.
15. Salută propunerea de a se înființa un grup de contact al agențiilor UE privind introducerea ilegală de migranți și presupune că Interpolul și serviciile de informații ale statelor membre și partenere se vor afla în relații de cooperare apropiate cu acest grup.
16. Subliniază capacitatea tot mai ridicată a tehnicii moderne de comunicații și investigare satelitară și recomandă atragerea cât mai ridicată a acestor resurse aflate la dispoziția Uniunii Europene în combaterea introducerii ilegale de migranți, în special prin identificarea elementelor naturale sau construite care facilitează acest fenomen.
17. Salută măsurile prevăzute în ce privește sprijinirea operatorilor economici în prevenirea introducerii ilegale de migranți, ce ar trebui să vizeze întreprinderile cele mai afectate de fraudă, prin instituirea de parteneriate cu operatorii economici din sectoarele cele mai expuse riscurilor, cum sunt transporturile și, în special, transporturile maritime.
18. Admite că asistența financiară și tehnică acordată țărilor terțe de către Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să fie substanțială, ca și fondurile destinate consolidării răspunsurilor autorităților polițienești și judiciare la traficul de migranți, dar reamintește că bugetul Uniunii Europene este limitat tocmai prin modalitatea de colectare a fondurilor. De aceea, pe termen mediu și lung, o revizuire a tratatelor ar putea să includă schimbarea surselor și modului de alimentare a bugetului Uniunii Europene, în condițiile în care cerințele de finanțare a unor proiecte de mare amploare sunt în continuă creștere.