HOTĂRÂRE nr. 14 din 9 martie 2016

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/187, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 1 martie 2016, Camera Deputaților:

1. Ia act de faptul că propunerea de Regulament face parte din pachetul Semestrului european, lansat în noiembrie 2015, și a fost elaborată în contextul prezentării de către Comisia Europeană a Analizei anuale a creșterii pentru anul 2016.

2. Acceptă evaluarea Comisiei Europene că reformele structurale necesită punerea în aplicare eficientă, iar unele administrații publice nu sunt în măsură să îndeplinească acest obiectiv, și că se impune crearea unui mediu de reglementare și instituțional solid, care să faciliteze funcționarea normală a economiei.

3. Observă că Programul de sprijin pentru reforme structurale este conceput pentru furnizarea de asistență pentru autoritățile statelor membre, pentru măsuri care vizează reforma instituțiilor, guvernanță, administrare.

4. Ia act de faptul că Programul propus intenționează să adauge valoare și să completeze rezultatele deja confirmate ale măsurilor de sprijin existente, concentrându-se asupra aspectelor de asistență acordată autorităților naționale ale statelor membre care solicită aceasta, în special cele legate de consultanța și expertiza de pe teren, pe tot parcursul procesului de reformă sau în funcție de etapele definite sau pentru diferite faze ale procesului de reformă.

5. Apreciază faptul că sunt vizate reformele indicate în recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului european, mai ales că sunt permanent contabilizate restanțe. Consideră că tocmai complexitatea și profunzimea sarcinilor rezultate din recomandări ar putea fi un criteriu de eligibilitate pentru acordarea finanțării, foarte corect de altfel, întrucât prioritatea ar reveni statelor cu cele mai multe probleme.

6. Observă că principalele acțiuni vizate sunt consolidarea capacității administrative și a bunelor practici, prin acțiuni concrete, utile, dar de mică anvergură și cu costuri mici, cum sunt: seminare, conferințe și ateliere, vizite de lucru, studii, cercetări, analize și sondaje, evaluări și studii de impact, elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea proiectelor, consolidarea capacității IT, expertiza legată de consilierea în materie de politici, schimbările în materie de politici, reformele legislative, instituționale, structurale și/sau administrative și punerea la dispoziție de experți (rezidenți), organizarea sprijinului operațional pe teren în domenii precum azilul, migrația și controlul frontierelor.

7. Observă că inițiativa Comisiei Europene se întemeiază pe prezumția că sprijinul este livrat mai eficient prin redirecționarea fondurilor existente spre noul Program, mai degrabă decât printr-o mai bună utilizare a fondurilor existente în regim curent; semnalează că această abordare este contrară principiului că nu ar trebui create noi mecanisme înainte de a optimiza funcționarea celor existente.

8. Ia act de faptul că Programul nu presupune o finanțare suplimentară din bugetul Uniunii Europene, ci doar o redistribuire de fonduri; astfel, plafonul bugetar este stabilit la 142.800.000 euro pe parcursul perioadei 2017-2020, sumă ce va fi dedusă din bugetele existente, după cum urmează: 122.233.000 euro din resursele pentru asistență tehnică disponibile în cadrul fondurilor structurale în general și 30.567.000 euro din resursele pentru asistență tehnică disponibile în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

9. Ia act de faptul că în documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene care însoțește propunerea de Regulament - SWD (2015) 750 se precizează că suma totală se împarte pe ani, astfel: anul 2017 - 23.625.000 euro, anul 2018 - 32.025.000 euro, anul 2019 - 40.425.000 euro și anul 2020 - 46.725.000 euro. Constată că, pentru primul an de aplicare, alocarea nu atinge nici măcar 1.000.000 euro pentru fiecare stat membru al UE, în condițiile în care numărul acțiunilor eligibile pentru finanțare este foarte mare, ceea ce ar putea descuraja statele membre să formuleze cereri și ar afecta lansarea Programului. Semnalează că multitudinea acțiunilor eligibile pentru finanțare ridică semne de întrebare asupra suficienței sumei totale alocate Programului.

10. Apreciază că mecanismul de decizie al alocărilor de către Comisia Europeană nu este bine precizat, criteriile privind urgența, extinderea și profunzimea problemelor identificate de statele membre în cauză necesitând detalii clarificatoare; consideră că imprecizia acestor criterii ar putea determina unele state să renunțe la a depune cereri, considerând că s-ar angaja într-o activitate lipsită de eficiență.

11. Observă că Programul este conceput pentru a ajuta acele state membre care au nevoie de ajutor în domeniul capacității administrative și al guvernanței economice; aceasta, precum și faptul că un argument de bază al inițiativei este succesul grupului de sprijin și al misiunii speciale (task force) pentru Grecia și Cipru pot conduce la rezerve în a formula cererea de participare din partea unor state membre care nu se consideră a se afla într-o asemenea dificultate.

12. Apreciază că una dintre cheile de evaluare a contribuției Programului la realizarea obiectivelor anunțate este procentul cu care se vor completa resursele existente în materie de consolidare a capacității administrative prin asistența tehnică disponibilă în cadrul altor programe de finanțare ale UE și că raportul de evaluare intermediară pe care Comisia Europeană îl va prezenta Parlamentului European și Consiliului UE până cel târziu la jumătatea anului 2019 ar trebui să prezinte aceste date.

13. Consideră că, dacă se acceptă validitatea conceptului pe care este construită inițiativa, atunci obiectivul general, obiectivele specifice, precum și acțiunile eligibile pentru finanțare sunt acceptabile.

14. Consideră că numai în cazul acceptării validității concepției Comisiei Europene se poate confirma că finanțarea în cadrul Programului a activităților preconizate are valoare adăugată și respectă principiul subsidiarității. Admite, cu rezervele exprimate, validitatea și suficiența argumentării utilității propunerii din perspectiva criteriului insuficienței acțiunii naționale și acceptă argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acțiunii la nivelul Uniunii, întrucât obiectivele acțiunii europene pot fi realizate, astfel, în mod superior față de acțiunea națională din fiecare stat membru. Apreciază că, deși nu se poate stabili cu adevărat valoarea adăugată înainte ca Programul să devină operațional, acțiunile propuse pot contribui la creșterea capacității administrative a autorităților cu sarcini specifice în realizarea reformelor structurale, astfel încât se poate considera că propunerea de Regulament este conformă cu principiul subsidiarității.

15. Constată că autoritățile din România pot fi încadrate în categoria celor cu probleme identificate de către Curtea de Conturi a Uniunii Europene, pe cele trei puncte slabe principale care duc la defecte majore în punerea în aplicare a politicilor și reformelor în anumite domenii:

16. Consideră că România ar trebui să participe la acest Program, având în vedere că administrația sa, atât la nivel central, cât și local, are încă numeroase probleme de finanțare, de organizare și de funcționare; în același timp, suportul avut în vedere include și asistență pentru utilizarea eficientă și eficace a fondurilor Uniunii, ceea ce ar putea favoriza atât creșterea ratei de absorbție, cât și creșterea eficienței fondurilor absorbite.

17. Ia act de faptul că Banca Europeană de Investiții a confirmat că va asigura sprijin Guvernului Român pentru îmbunătățirea managementului și consolidării absorbției fondurilor europene structurale și de investiții, realizarea agendei de reforme structurale și investiții în sectorul public, în vederea realizării obiectivelor din Acordul de parteneriat 2014-2020.