Articolul UNIC
În urma examinării, au fost formulate următoarele observații cu privire la revizuirea politicii de vecinătate.
1. Se constată:
a) relevanța comunicării "Revizuirea politicii de vecinătate", propusă de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate;
b) importanța accentului pus pe: consolidarea principiilor diferențierii și responsabilității în relațiile Uniunii Europene cu partenerii PEV; abordarea mai individualizată a relațiilor de cooperare cu statele PEV, adaptată specificului și ambițiilor acestora; focalizarea mai accentuată a relațiilor de cooperare cu partenerii PEV, prin identificarea de domenii prioritare de interes reciproc; încurajarea unei implicări sporite a statelor membre în exercițiul de cooperare PEV; flexibilitatea și coerența sporită pe planul disponibilizării instrumentelor și resurselor, inclusiv financiare, la dispoziția PEV, inclusiv privind susținerea partenerilor aflați în situații de criză;
c) însemnătatea unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate, precum și a consacrării conceptului de stabilizare a Vecinătății, ca principală prioritate politică a noii PEV și ca cea mai presantă provocare pentru Uniune în următorii ani;
d) importanța acordată aspectelor referitoare la promovarea cooperării regionale, în special consolidarea Parteneriatului Estic, precum și dezvoltarea proiectelor în cadrul Sinergiei Mării Negre, ca inițiativă de cooperare regională și forum de dialog, ținând cont totodată de costurile pentru Uniune, în contextul securizării graniței de est a Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu putem să omitem faptul că, deși am insistat în ultimii ani asupra acestui subiect, el a fost ignorat de Comisie cu prețul unor costuri majore atât în plan strategic, cât și în plan economic.
2. Se apreciază:
a) regăsirea unor elemente importante pe care România lea semnalat în Opinia privind Documentul comun de consultare "Către o nouă politică europeană de vecinătate" - JOIN 6 - final (2015), transmisă Comisiei Europene în data de 25 mai 2015;
b) ideea stabilirii unor forme de dialog și cooperare cu vecinii vecinilor - "Thematic frameworks" - concept care privilegiază dialogul și cooperarea în domenii variate de interes transversal. Tematicile-cheie identificate răspund provocărilor actuale în arealul Vecinătății, precum migrația, energia, securitatea și alte aspecte de această manieră. Considerăm că la acest capitol Uniunea Europeană are obligația de a rămâne puternică și unită, respectându-și valorile și principiile.
3. Susținem:
a) propunerile referitoare la dezvoltarea componentei de securitate, aprofundarea elementelor legate de reforma sectorului de securitate, acesta fiind principalul pilon în prevenirea conflictelor și în anihilarea rețelelor teroriste și contracararea tentațiilor radicaliste violente;
b) importanța unei cooperări sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate, precum și a consacrării conceptului de stabilizare a Vecinătății, ca principală prioritate politică a noii PEV și ca cea mai presantă provocare pentru Uniune în următorii ani. La acest capitol România susține cu tărie eforturile făcute de Republica Moldova în privința parcursului său european, considerând că este nevoie de un efort conjugat la nivelul întregii Uniuni, în vederea unei abordări clare cu privire la statele care nu se abat de la direcțiile recomandate de Comisie;
c) ponderea acordată pachetului de măsuri referitor la tineretul din statele partenere, aspect relevant din perspectiva extinderii și aprofundării în continuare, pe termen mediu și lung, a relațiilor de cooperare ale UE cu statele partenere;
d) focalizarea interesului pe dimensiunile de securitate, migrație și tineret, acestea reflectând preocupările majore relevate de evoluțiile din ultima perioadă;
e) faptul că siguranța frontierelor UE este primordială și că un mediu de securitate sigur și stabil permite promovarea valorilor democratice, a statului de drept și dezvoltarea economică în statele partenere;
f) eforturile statelor membre pentru o dezvoltare economică și socială durabilă, susținem o cooperare intensă între parteneri - UE - statele membre, în scop comun, și încurajăm cooperarea prin instrumente adaptate, în cadrul programelor de cooperare teritorială europeană: Programul operațional comun România-Republica Moldova 2014-2020, Programul operațional comun România-Ucraina 2014-2020, Programul operațional comun "Bazinul Mării Negre"' 2014-2020, Programul Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020.
4. Se recomandă:
a) depășirea cadrului conceptual de către noua politică de vecinătate, stabilindu-se obiective concrete. Din aceeași perspectivă strategică, considerăm că implementarea rapidă și integrală a tuturor punctelor menționate are menirea de a conferi stabilitate și securitate întregii Uniuni;
b) având în vedere evoluția situației de securitate în Vecinătatea Estică, aceasta aflându-se într-o perpetuă modificare, Uniunea trebuie să aibă o viziune mai ambițioasă și mai bine articulată față de acest spațiu, aspect esențial pentru securitatea și dezvoltarea în regiune. Este nevoie de un efort conjugat la nivelul întregii Uniunii în vederea unei abordări clare cu privire la statele care nu se abat de la direcțiile recomandate de Comisie;
c) o concentrare puternică a parteneriatelor pe obiective și interese comune, cu asumarea acestora de ambele părți, atât în ansamblul PEV, cât și în relația cu Rusia.
Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la elementele de structură ce vizează Parteneriatul Estic în ansamblul său, observând anumite imixtiuni externe menite să pună într-un context nefavorabil beneficiile și perspectivele care se răsfrâng asupra semnatarelor acordului de asociere, considerând că este nevoie de o mai mare aplecare din partea Comisiei asupra acestui subiect.
State precum Azerbaidjan, Armenia și Georgia, inițial cu un puternic concept proeuropean, sunt în momentul de față ghidate de reticență vizavi de valorile și principiile Uniunii Europene. În acest context, Ucraina, în pofida grelelor încercări generate de situația geopolitică, și-a asumat parcursul european, motiv pentru care considerăm că Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de o nouă abordare raportată la situația actuală din regiune;
d) promovarea la nivelul întregii Uniuni, atât față de statele membre, cât și față de parteneri, a conceptului de unitate, la acest capitol România fiind un promotor și un apărător necondiționat al valorilor și principiilor europene. O Europă puternică este o Europă unită, capabilă să-și susțină propriile interese, să genereze stabilitate și, în egală măsură, să confere seriozitate și încredere partenerilor săi.