HOTĂRÂRE nr. 44 din 10 mai 2016

Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/403, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 12 aprilie 2016, Camera Deputaților:

1. Ia act că prezenta comunicare completează măsurile din propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE privind controlul achiziționării și deținerii de arme și reamintește că, în opinia sa asupra acestei inițiative, a semnalat că, în cazul în care datele statistice ar dovedi că actele criminale sunt în proporție covârșitoare înfăptuite cu arme obținute sau deținute în mod ilegal, atunci ar fi trebuit ca acțiunea de reglementare a Comisiei Europene să se concentreze pe traficul de arme și a solicitat Comisiei să prezinte parlamentelor naționale date comparative privind gradul de utilizare în acțiuni de crimă organizată și terorism al armelor obținute legal și al celor obținute ilegal.

Reamintește că în opinia sa privind armele legale a semnalat că precauțiile privind circulația și deținerea legală a armelor de foc au sens doar dacă infractorilor nu le este mai ușor să le obțină ilegal și că fermitatea statelor membre de a aplica legile proprii și normele Uniunii Europene, în sensul combaterii traficului de arme, reprezintă o necesitate absolută.

2. Observă că multe dintre măsurile propuse în comunicare, ca, de exemplu, traficul online și deturnarea comerțului legal sunt în legătură cu achiziționarea legală de arme, care a fost deja abordată în propunerea de directivă COM(2015)750.

3. Semnalează că, dacă Comisia Europeană știe că "traficul ilegal de arme de foc face parte din activitatea principală a grupurilor de criminalitate organizată" și că "rețelele teroriste au acces la arme și explozivi prin intermediul rețelelor de criminalitate organizată și al pieței negre", așa cum susține în comunicarea sa, se pune întrebarea de ce în pofida recrudescenței atacurilor teroriste ne aflăm doar la faza de consultare în materie de trafic de arme, în timp ce pentru înăsprirea regimului armelor legale sa emis deja o propunere de directivă.

4. Semnalează că datele Europol arată că în UE sunt active 3.600 de grupări de criminalitate organizată și că toate aceste grupări folosesc arme, indiferent de domeniile în care acționează; reamintește că traficul de arme facilitează toate celelalte activități de criminalitate organizată și terorism și că acesta este motivul pentru care trebuie să fie combătut cu prioritate.

5. Susține toate măsurile legate de îmbunătățirea colectării și a schimbului de informații operaționale, a instrumentelor analitice și statistice existente la nivelul UE și la nivel național, crearea de puncte focale naționale interconectate, consolidarea rolului Europol, efectuarea unor controale de risc asupra bunurilor din cadrul traficului comercial, utilizarea sistemului de control și protecție a explozivilor ca instrument de trasabilitate pentru armele traficate, introducerea în mod sistematic de informații privind armele de foc căutate în platformele electronice europene și internaționale, realizarea interoperabilității între sistemul de informații Schengen (SIS) și sistemul iARMS al INTERPOL, intensificarea schimbului de informații balistice etc.

Apreciază în mod particular intenția intensificării schimbului de informații între instituțiile responsabile la nivelul Uniunii Europene, care dacă se va realiza va produce efecte benefice asupra comunității de informații, inclusiv din România.

6. Observă că acțiunile sus-amintite, deși de mare utilitate, nu pot rezolva decât parțial problematica traficului de arme.

7. Observă că, aparent, comunicarea se focalizează pe armele ușoare, făcând abstracție de traficul de arme grele, deși ascensiunea fulminantă a terorismului, cu crearea Daesh-ISIL, care inspiră, planifică, finanțează, creează rețele și coordonează teroriștii care au comis atentate în Uniunea Europeană, se datorează deținerii acestei categorii de armament.

8. Observă că inițiativa Comisiei Europene se limitează la a propune înființarea de patrule informatice ("cyber-patrols"), neglijând echipele de intervenție rapidă, pentru urmărirea traficanților și confiscarea armelor, cu dreptul de a interveni chiar și fără cooperarea statului membru în care are loc infracțiunea, pe modelul celor din cadrul pazei frontierei externe și coastei, deși este evident că evaluările, coordonările sistemelor de informații și formarea profesională sunt doar instrumente care nu pot opri singure traficul de arme; consideră că traficul de arme se oprește în teren, acolo unde se produce livrarea și transportul.

9. Având în vedere natura informațiilor și a operațiunilor din cadrul combaterii traficului de arme, recomandă ca serviciilor de informații să li se confere, dar și ca acestea să își asume, un rol central în combaterea traficului de arme, evident în contextul unei colaborări efective între state, întrucât altfel acțiunea specifică "colaborarea cu parteneri pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la traficul ilegal de arme de foc" ar fi golită de conținut.

10. Salută propunerea Comisiei Europene de a integra în mod sistematic traficul și utilizarea ilegală de arme de foc și explozivi în cadrul dialogurilor de securitate cu principalele țări și organizații partenere; semnalează totuși că, dacă această prevedere s-ar aplica în integralitatea sa, relațiile cu statele necooperante, mari furnizoare de armament de toate categoriile, fără respectarea acordurilor internaționale, ar trebui revizuite.

11. Salută intenția Comisiei Europene de a colabora cu Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) în vederea elaborării unei colecții de date armonizate la nivel internațional, pentru identificarea filierelor mondiale ale traficului de arme de foc destinate UE, și încurajează cooperarea cu organizațiile internaționale sau regionale axate pe combaterea terorismului și criminalității organizate, care împărtășesc aceleași valori și obiective generale.

12. Admite evaluarea Comisiei Europene că instabilitatea actuală din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA), în special conflictele prelungite din Libia și Siria, a făcut să crească în mod considerabil nivelul traficului ilegal de arme de foc în regiune și că aceasta reprezintă o importantă amenințare la adresa securității pe termen lung a UE, care trebuie să fie abordată de urgență.

În acest context observă că termenii folosiți în comunicare pentru a descrie ceea ce ar fi necesar în raporturile UE cu statele din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, "a explora o eventuală viitoare cooperare", "va căuta să consolideze cooperarea", indică absența, pentru moment, a unui orizont al normalizării situației din state ca Siria sau Libia și, implicit, incertitudinea stabilirii într-un viitor apropiat a unor relații de cooperare cu aceste state; totuși, având în vedere gravitatea excepțională a situației de securitate din Uniunea Europeană, legată direct de anumite desfășurări din regiunea MENA, recomandă Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate adoptarea unor poziții ferme pentru acele componente ale politicii externe, care reflectă valorile Uniunii Europene.

13. Observă că îndemnul Comisiei Europene, acela ca abordarea regională să fie completată și la nivel bilateral, nu are sens decât dacă Uniunea Europeană ar dezvolta politici orientate spre rezultate concrete, deoarece altfel ar însemna că statele membre ar trebui să se abțină de la adoptarea unor poziții mai ferme decât cele ale UE, pentru a respecta astfel prevederile tratatelor Uniunii.

14. Observă că oferta UE pentru Libia, după formarea unui guvern de uniune națională, anume de a oferi autorităților libiene programe de dezvoltare a capacității de combatere a terorismului, este foarte limitată în raport cu statutul de actor global al UE; recomandă Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate să aibă în vedere asigurarea unui contingent important de menținere a păcii, precum și misiuni cu caracter militar de combatere a traficului de arme și a grupărilor teroriste.

Consideră că asemenea misiuni militare ar trebui să fie desfășurate și în Siria, pe baza unui acord cu Federația Rusă și SUA.

15. Consideră că accentul pus în comunicarea Comisiei pe planul de acțiune privind traficul ilegal de arme de foc între UE și regiunea Europei de Sud-Est pentru perioada 2015-2019 este binevenit, întrucât există într-adevăr trafic de arme în zonă, dar semnalează că mari cantități de arme și explozivi care ajung pe teritoriul Uniunii se trafichează dinspre state ale Comunității Statelor Independente de la frontiera de est a Uniunii Europene; state din Orientul Mijlociu și Nordul Africii fac parte, de asemenea, din circuitul armelor ilegale.

Observă că aceste aspecte nu se regăsesc în comunicare.

16. Subliniază că sunt diferențe substanțiale de capacitate administrativă și de resurse între organele de aplicare a legii din statele Europei de Sud-Est și cele din occidentul european și că aceasta ar fi justificat prioritatea Comisiei Europene în a rezolva urgent traficul de arme din statele cu economiile cele mai dezvoltate din UE, mai ales că prin aceasta s-ar fi diminuat și traficul de arme din sud-estul Europei.

17. Reamintește că în opinia sa privind dobândirea și deținerea armelor în mod legal a criticat toleranța autorităților naționale față de traficul de arme practicat în zone comerciale, cum ar fi porturile, care sunt binecunoscute organismelor naționale, europene și internaționale de aplicare a legii; reiterează solicitarea unor măsuri care să destabilizeze infrastructura rețelelor de criminalitate organizată; regretă că aceste aspecte nu se regăsesc în comunicarea Comisiei Europene și încurajează grupul european de experți în arme de foc să introducă instrucțiuni corespunzătoare în manualul pentru localizarea și urmărirea armelor de foc ilegale.

18. Ia act de dezbaterile publice din statele membre recent afectate de atentatele teroriste, privind complicitatea dintre politicienii locali și cercurile crimei organizate sau cu cercuri religioase radicale, pentru susținere politică în alegeri și solicită Comisiei Europene să introducă și acest fenomen în analiza sa și să propună măsuri de sprijin pentru prevenirea, în viitor, a unor astfel de practici.

19. Ia act de datele Centrului de Studii al Parlamentului European, potrivit cărora liderii crimei organizate din UE sunt în principal italieni, ruși și albanezi; observă că nu se prevăd măsuri particularizate în comunicare, deși este cunoscut că structuri de crimă organizată italiene au acces în organele politice, administrative și în economia legală, în timp ce structuri de crimă organizată ruse au acces la resursele economice și ale serviciilor de informații ale Federației Ruse.

20. Ia act de analiza Centrului de Studii al Parlamentului European asupra structurilor de criză organizată ruse, în care se relevă că aceste structuri se ocupă, în principal, de traficul de arme, că sunt extrem de puternice întrucât au preluat conducerea mai multor sectoare din economia Rusiei și că nu există măsuri la nivelul UE pentru combaterea lor; regretă că acest subiect este în continuare eludat de către Comisia Europeană.

21. În ceea ce privește promovarea sistemelor de răscumpărare a armelor de foc semnalează că răscumpărarea nu este eficientă decât dacă traficul de arme, dintr-un anumit spațiu și dintr-o anumită perioadă de timp, este drastic diminuat; altfel, Comisia Europeană ar deveni principalul client al rețelelor de trafic de arme; de aceea, invită Comisia Europeană să prezinte evaluări bazate pe informații suficiente și verificate care să indice unde se află punctul de echilibru între cantitatea de arme scoase de pe piața neagră și cantitatea de arme care intră pe piața neagră dintr-o anumită regiune, într-un anumit interval de timp.

22. În condițiile în care cea mai mare parte a infrastructurii internetului este deținută și exploatată de sectorul privat, agreează viziunea Comisiei Europene de a include prevenirea și depistarea traficului ilegal de arme de foc în cadrul parteneriatelor sale cu sectorul privat; consideră că ar trebui oferite stimulente fiscale sau comerciale și instituite obligații legale ferme de a se suspenda politica de securitate a companiei privind criptarea, dacă autoritățile caută rezolvarea unor acte criminale de risc mare și iminent.

23. Consideră că fondurile din cadrul asistenței financiare a UE, prin instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, al altor programe de asistență ale UE sau al bugetului PESC, ar trebui suplimentate.

24. Consideră că manualul pentru localizarea și urmărirea armelor de foc ilegale care ar trebui elaborat de către grupul european de experți în arme de foc poate fi un instrument util, dar de mică anvergură, pentru că nu va putea surprinde toate specificitățile din zonele fierbinți ale traficului de arme.

25. Observă că în comunicarea Comisiei nu se abordează tema centrelor de cercetare pentru arme neconvenționale, susținute fie de state sau corporații transnaționale, fie de organizații ale crimei organizate, sau tema marilor unități de producție de armament situate în state terțe, care nu se supun legislației internaționale privind controlul armamentului.

26. Regretă că în comunicarea Comisiei nu se face nicio referire la modul în care ar trebui anihilate încercările grupărilor teroriste de a dobândi arme de distrugere în masă și nici la măsurile care pot descuraja unele state să acorde sprijin terorismului.

27. Subliniază că România, prin instituțiile cu atribuții în sfera securității naționale, participă activ la eforturi comune de combatere a terorismului, și subsumat acestora, la acțiuni de control al armamentelor, explozibililor și altor elemente care ar putea fi utilizate în acțiuni teroriste.