Articolul 1
Se constată că strategia asigură:
a) cadrul privind integrarea eficientă a politicilor energetice UE, în principal prin focalizarea asupra pierderilor energetice din clădiri, maximizarea eficienței și durabilității sistemelor de încălzire și răcire, susținerea eficienței în industrie și acumularea beneficiilor care decurg din integrarea încălzirii și răcirii în sistemul de electricitate;
b) eliminarea barierelor aferente decarbonizării în ceea ce privește industria și construcțiile, creșterea eficienței energetice și a energiei regenerabile, cu impact asupra sectorului energetic, și o viziune mai strategică în ceea ce privește sectorul energetic, luând în considerare faptul că UE dorește să îmbunătățească interdependența sa energetică de furnizorii externi;
c) facilitarea accesului consumatorilor la informații, pentru a permite acestora să înțeleagă mai bine modul de utilizare a energiei și să facă o alegere informată pentru realizarea economiilor de energie, precum și informarea lor cu privire la posibilele reabilitări de eficiență energetică și la opțiunile privind generarea propriei energii, prin utilizarea surselor de energii regenerabile.
În context, se atrage atenția că realizarea obiectivelor strategiei include în primul rând o serie de măsuri vizând: asigurarea expertizei necesare bazată pe proiecte de arhitectură orientate către tehnici noi și pe utilizarea materialelor avansate împreună cu aplicarea unor tehnologii inteligente. Se menționează, de asemenea, necesitatea prevederii unor produse financiare mai atractive, care nu trebuie să se bazeze numai pe piața publică bazată pe o proiectare ecologică adaptată a echipamentelor de încălzire și răcire, cele existente urmând să fie înlocuite pe termen mediu și lung.
Se apreciază că obiectivele comunicării analizate corespund intereselor României și susțin măsurile propuse.
Se recomandă:
a) încurajarea utilizării pe scară largă a energiei din surse regenerabile;
b) stimularea creării de noi resurse energetice regenerabile prin implementarea de programe de finanțare care să faciliteze crearea sau extinderea de noi resurse energetice regenerabile, în contextul în care condiționalitățile și disponibilitățile pedologice și climatice/hidrologice specifice României permit aceste măsuri. Exemple: înființarea culturilor energetice moderne (în regim silvic și agrosilvic -20.000 de hectare cultivate asigură încălzirea pentru 140.000 de apartamente, în condițiile în care România deține aproximativ 500.000 ha de terenuri fără folosință agricolă, care în 10-20 ani s-ar regenera, putând deveni terenuri agricole), crearea de microhidrocentrale, microcentrale eoliene și solare;
c) articularea sinergiilor sistemului energetic național în jurul următoarelor axe: încălzire și răcire urbană, cogenerare de energie termică și electrică cu accent pe energia regenerabilă, clădiri inteligente.