ORDIN nr. 914 din 19 septembrie 2016

ORDIN Ministerul Agriculturii, Pădurilor ?i Dezvoltării Rurale
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 26 septembrie 2016
Intrat în vigoare
26.09.2016
Forma consolidată din
26.09.2016
Cuprins

privind aprobarea Schemei selecției clonale la soiurile de viță-de-vie

Văzând Referatul de aprobare nr. 112.279 din 19 septembrie 2016 al Direcției generale politici agricole și industrie alimentară,

în baza prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015 și ale art. 6 alin. (4) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 512/2016,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă Schema selecției clonale la soiurile de viță-de-vie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat

București, 19 septembrie 2016.

Nr. 914.

Anexă

SCHEMA SELECȚIEI CLONALE LA SOIURILE DE VIȚĂ-DE-VIE

Partea I

Partea II

Protocol de lucru privind selecția clonală la vița-de-vie

Anul I. Se aleg butucii elită dintr-o plantație de producție în vârstă de 10-15 ani (preferabil amplasată în arealele tradiționale de cultură a soiului supus selecției). Alegerea acestora se realizează în două etape. În prima etapă, la sfârșitul lunii iunie se prospectează plantația, pe fiecare rând în parte, iar în baza unor observații vizuale privind vigoarea butucilor, starea de sănătate a acestora, fertilitatea, procentul de legare al florilor se aleg maximum 20 butuci care prezintă caracteristici superioare și care se marchează cu vopsea. Alegerea definitivă a butucilor se realizează toamna, după observațiile și determinările privind producția de struguri și calitatea acesteia (conținutul în zahăr și aciditatea mustului) realizate la butucii elită selectați anterior.

În cazul soiurilor pentru struguri de masă se fac și observații privind mărimea strugurilor, mărimea boabelor și uniformitatea acestora, uniformitatea culorii boabelor și aroma acestora (gustativ). În general nu se recomandă selectarea a mai mult de 10 elite clonale care întrunesc cele mai valoroase însușiri în funcție de scopul urmărit prin selecție. Se întocmește o schiță a plantației viticole supusă selecției, cu marcarea butucilor elită aleși (număr rând și număr butuc/rând).

Elitele selectate sunt supuse analizei virusologice în vederea depistării infecției cu virusurile prevăzute în anexa nr. 5 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.267/2005 pentru aprobarea Regulilor și normelor tehnice privind producerea în vederea comercialiazării, controlul, certificarea calității și comercializarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie.

În acest sens, de la fiecare butuc elită selectat se prelevează, toamna, după căderea frunzelor, 2-3 coarde normal dezvoltate, care se etichetează și se expediază unui laborator de virologie acreditat, în vederea efectuării analizelor virusologice prin testul ELISA și prin indexare (obligatoriu).

Restul coardelor se recoltează, separat, pe fiecare butuc elită în parte, înaintea apariției temperaturilor geroase din timpul iernii. De asemenea se recoltează coarde și de la butucii soiului populație, care va servi drept martor. Coardele se etichetează și se păstrează peste iarnă în condiții corespunzătoare asigurării viabilității mugurilor de rod.

Butucii aleși în anul I se vor menține, cu cea mai mare grijă, pe toată perioada derulării schemei de selecție clonală, în caz contrar nemaiputându-se demonstra trasabilitatea întregului proces de ameliorare. Se va avea în vedere ca, cel puțin 3 ani, caracterele distincte să fie urmărite în fișele de descriere a butucilor selectați în vederea verificării stabilității acestora.

Anul II. În primăvară, din coardele altoi recoltate de la butucii elită (confirmați liberi de virusuri prin testul ELISA) se obțin butași înrădăcinați, care se plantează, separat, pe fiecare elită în parte în câmpul comparativ de clone, în vederea efectuării selecției genetice. Aceasta se înființează pe un teren care nu a mai fost cultivat cu viță-de-vie în ultimii 6 ani și care nu este infestat cu nematozi fitoparaziți interziși de legislația în vigoare (dovedit pe baza analizelor realizate în laboratoare de specialitate). Plantarea elitelor clonale se face în blocuri randomizate, cu cel puțin 3 repetiții, fiecare repetiție având minimum 10 plante în cazul soiurilor de masă și minimum 20 de plante în cazul soiurilor de vin. În urma rezultatelor analizei virusologice prin indexare (realizată între timp) se îndepărtează de la plantare elitele clonale care au fost identificate ca fiind infectate cu virusuri. În câmpul comparativ de clone se asigură o agrotehnică superioară pe tot parcursul selecției.

Anii III-V. Pe parcursul perioadei de vegetație, în primii 2 ani de la plantare, se fac observații privind dezvoltarea vegetativă a plantelor și starea lor fitosanitară. De asemenea, în acest interval se realizează și forma de conducere aleasă. Pentru o mai mare siguranță, până în anul V se mai poate realiza încă o testare a clonelor selectate, utilizând testul ELISA, la 2-3 butuci/clonă, aleși în mod aleatoriu.

Anii VI-VIII. Începând cu anul VI, când practic toți butucii au intrat pe rod, alături de observațiile privind dezvoltarea vegetativă (greutatea lemnului eliminat la tăiere) și starea fitosanitară a butucilor se fac observații și determinări privind producția de struguri și calitatea acesteia (conținutul în zahăr și aciditatea mustului și eventual conținutul în antociani totali la soiurile de struguri pentru vinuri roșii). În acest interval, la soiurile pentru struguri de vin se fac microvinificări pe fiecare clonă în parte (minimum 50 kg struguri/clonă), iar vinurile obținute sunt analizate chimic și organoleptic.

Observațiile privind producția de struguri și calitatea acesteia, precum și cele privind calitatea vinurilor obținute trebuie realizate, obligatoriu, în minimum 3 ani viticoli normali din punctul de vedere al condițiilor climatice. În cazul soiurilor pentru struguri de masă se fac și observații și determinări privind mărimea strugurilor, mărimea boabelor și uniformitatea acestora, uniformitatea culorii boabelor și aroma acestora (gustativ).

Datele obținute se înscriu în fișele de descriere a clonelor, urmărindu-se menținerea caracterelor tari identificate la butucii elită și uniformitatea acestora, pentru a demonstra stabilitatea genetică a caracterelor urmărite în cadrul selecției.

După 3 ani de observații complete se realizează o scanare rapidă a clonelor utilizând metoda cadranelor, pe abscisă fiind trecută producția, iar pe ordonată conținutul în zahăr al strugurilor. În funcție de repartizarea elitelor clonale în cele 4 cadrane și de scopul urmărit prin selecție (îmbunătățirea producției sau a calității acesteia) sunt alese cele mai valoroase clone.

Pentru clonele obținute din soiurile de struguri de masă, selecția clonală se încheie după 3 ani de observații privind producția de struguri și calitatea acesteia și, eventual, după o analiză senzorială oficială.

Tot în anul VIII se efectuează și vizite de preomologare în câmpul comparativ de către inspectorii Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare I.S.T.I.S.

Anul IX. Întocmirea dosarului de înregistrare a clonei la I.S.T.I.S. Butucii aparținând clonei selectate pot fi transferați în plantația nucleu, constituind baza de pornire în producerea materialului săditor liber de virusuri.

-----

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.