LEGEA nr. 372 din 13 decembrie 2005 (*republicată*)

(1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, luând în considerare condițiile climatice exterioare și de amplasament, cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor și al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.

(2) Creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei și al decarbonării în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului.

(1) Pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în anul 2050, facilitând transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează o strategie de renovare pe termen lung care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, care va cuprinde:

(2) Strategia de renovare pe termen lung prevăzută la alin. (1) reprezintă documentul de bază pentru realizarea renovării clădirilor pentru obținerea eficienței energetice a acestora în raport cu celelalte strategii aflate la nivel național.

(3) Pentru a garanta un parc imobiliar național cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat și pentru a facilita transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, strategia de renovare pe termen lung prevăzută la alin. (1) stabilește o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili la nivel național, având în vedere obiectivul pe termen lung pentru anul 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană cu 80-95% prin raportare la nivelul acestora din anul 1990. Foaia de parcurs include etape orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind eficiența energetică.

(4) Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor în renovările necesare atingerii obiectivelor prevăzute la alin. (1) se va facilita accesul la mecanisme adecvate pentru:

(5) Strategia de renovare pe termen lung va parcurge procedura de consultare publică conform legislației în vigoare, iar ulterior se transmite către Comisia Europeană un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate, anexat la strategia de renovare. Pe parcursul punerii în aplicare a strategiei de renovare pe termen lung, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației stabilește modalitățile de consultare într-un mod cuprinzător.

(6) Strategia de renovare pe termen lung va conține informații privind aplicarea celei mai recente strategii de renovare pe termen lung, inclusiv cu privire la politicile și acțiunile planificate.

(7) Strategia de renovare pe termen lung cuprinde, combinat, în cazul renovărilor, alături de eficiența energetică în clădiri, atât riscurile legate de activitatea seismică, cât și cele privind protecția împotriva incendiilor, care pot afecta renovarea energetică și durata de viață a unei clădiri.

(8) O primă versiune a strategiei prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, până la data de 15 august 2020, se actualizează o dată la 10 ani și se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi*), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea**) tehnică privind metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

(3) Metodologia cuprinde, după caz, și alte informații a căror legătură cu performanța energetică a clădirilor este relevantă, precum:

(4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condițiile generale, exprimate în parametrii naționali.

(5) Datele și ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, precum și rezultatele acestora se includ în planurile naționale de eficiență energetică și se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, la intervale care nu depășesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.

(1) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire, calculată în conformitate cu metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanță:

(2) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire se determină în baza consumului calculat în conformitate cu metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor și reflectă consumul de energie pentru:

(3) Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor este elaborată pe baza setului de standarde europene PEC din seria 52000.

(1) Prin metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor se stabilesc cerințele minime de performanță energetică a clădirilor sau unităților de clădire, atât noi, cât și existente, denumite în continuare cerințe, și se aplică diferențiat pe tipuri de funcțiuni, după cum urmează:

(2) Cerințele stabilite în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor țin seama de asigurarea condițiilor normate de climat interior confortabil și sănătos, inclusiv a calității corespunzătoare a aerului interior, pentru a preveni eventualele efecte negative cauzate de condițiile climatice locale, vechimea și amplasarea clădirii sau de ventilarea necorespunzătoare a acesteia.

(3) Cerințele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, și se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcțiilor.

(4) Valoarea energiei primare depinde de factorii de energie primară sau factorii de ponderare pentru fiecare agent energetic, obținuți pe baza mediilor ponderate anuale, sezoniere sau lunare, la nivel național, regional sau local, sau pe baza informațiilor specifice puse la dispoziție pentru fiecare sistem centralizat.

(5) Pentru a calcula performanța energetică a clădirii, metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor folosește factorii de energie sau de ponderare stabiliți de către autoritatea competentă.

(6) La calcularea factorilor de energie primară utilizați în scopul determinării performanței energetice a clădirilor poate fi luată în considerare atât energia din surse regenerabile furnizată prin intermediul agentului energetic, cât și energia din surse regenerabile generată la fața locului sau în apropiere și utilizată, în condiții nediscriminatorii.

(1) Cerințele minime de performanță stabilite în Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, nu sunt obligatorii pentru următoarele categorii de clădiri:

(2) Cerințele minime de performanță energetică stabilite în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor nu se aplică pentru clădiri cu destinație industrială și agricolă, garaje exterioare, spații deschise pe una sau mai multe laturi conform planurilor inițiale de proiectare.

(1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi având funcțiunile prevăzute la art. 7 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autoritățile administrației publice competente, în vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, pe lângă obligativitatea respectării cerințelor minime de performanță energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență, dacă acestea există.

(2) Ca sisteme alternative pot fi propuse:

(3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant și este parte componentă a studiului de fezabilitate.

(3^1) Soluțiile din studiul prevăzut la alin. (3) justificate ca fiind posibile din punct de vedere tehnic, funcțional și economic sunt adoptate de proiectant și fac parte din documentația pentru autorizarea lucrărilor de construire.

(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeași localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire și răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la același sistem.

(5) În vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, pentru verificarea respectării cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire trebuie să conțină și raportul de conformare nZEB.

(1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanța energetică a acestora sau a unităților de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătățită, pentru a satisface cerințele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

(2) Documentația tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenție pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.

(3) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora pot monta sisteme alternative de înaltă eficiență de producere a energiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

(4) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora trebuie să abordeze și aspectele legate de condițiile care caracterizează un climat interior sănătos, protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică, precum și cele privind eliminarea barierelor existente în materie de accesibilitate.

(5) La stabilirea eficienței măsurii privind montarea sistemelor alternative de producere a energiei, prevăzute la art. 10 alin. (2), se vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnic și funcțional, a cerințelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și încadrarea în nivelul optim, din punctul de vedere al costurilor, a cerințelor minime de performanță energetică.

(1) Cerințele se aplică clădirii sau unității de clădire renovate, în scopul creșterii performanței energetice globale a clădirii.

(2) Cerințele se pot aplica și elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din clădire și are/au un impact semnificativ asupra performanței energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite.

(1) În cazul clădirilor noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerințele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la performanța energetică globală, instalarea corectă, dimensionarea, reglarea și controlul sistemelor tehnice și vizează cel puțin următoarele:

(2) Cerințele se aplică pentru sistemele tehnice noi ale clădirilor, precum și pentru înlocuirea și pentru îmbunătățirea sistemelor existente, în măsura în care prin proiectul tehnic de execuție se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

(1) Pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligați să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii și calității aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită direct sau întro zonă încălzită/răcită din clădire și/sau unitatea de clădire, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

(2) Dispozitivele de autoreglare a temperaturii sunt dispozitive care permit reglarea distinctă a temperaturii în fiecare încăpere încălzită/răcită/climatizată direct a clădirii sau într-o zonă încălzită/răcită/climatizată din clădire și/sau unitatea de clădire. Acestea permit reglarea automată a puterii de încălzire/răcire în funcție de temperatura interioară setată de utilizator.

(3) Nu reprezintă dispozitive de autoreglare a temperaturii, așa cum sunt ele definite la alin. (2), următoarele:

(4) Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii acestora sunt obligați să instaleze, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii, la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.

(5) În cazul clădirilor existente, dotate cu generatoare de căldură/frig independente și care deservesc spații diferite, echiparea cu dispozitive de autoreglare a temperaturii se face numai pentru spațiul deservit de generatorul/generatoarele de căldură/frig înlocuit/înlocuite.

(6) În situația în care într-o clădire sau unitate de clădire existentă sistemul de încălzire/răcire/climatizare existent se înlocuiește cu un sistem de încălzire/răcire/climatizare nou, proprietarul/administratorul acesteia, după caz, este obligat să instaleze dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

(7) Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare, în cazul în care echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii acestora sunt obligați să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.

(8) În cazul construcțiilor care nu reprezintă clădiri în sensul prezentei legi și care în urma lucrărilor de intervenție efectuate asupra lor devin clădiri așa cum sunt definite de prezenta lege, la instalarea sistemului de încălzire, proprietarii au obligația instalării de dispozitive de autoreglare a temperaturii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, în conformitate cu prevederile prezentului articol.

(1) În cazul clădirilor nerezidențiale noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor nerezidențiale, altele decât cele deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii și care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să instaleze cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum și tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puțin 20% din locurile de parcare prevăzute, pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice, atunci când:

(2) În cazul clădirilor nerezidențiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii acestora au obligația de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice minimum egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepție fac clădirile nerezidențiale existente, deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii.

(3) În cazul clădirilor rezidențiale noi, precum și în cazul renovării majore a clădirilor rezidențiale existente, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii, respectiv proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, precum și instalarea unui punct de reîncărcare vehicule electrice pentru fiecare 5 locuri de parcare, în următoarele cazuri:

(4) În cazul clădirilor cu funcțiuni mixte rezidențiale și nerezidențiale, noi sau care sunt supuse unor lucrări de renovare majoră, acestea sunt încadrate diferențiat, după tipul de funcțiune, potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), iar cerințele privind electromobilitatea, aplicate clădirii în ansamblu, rezultă prin cumularea cerințelor aplicabile fiecărei funcțiuni în parte.

(5) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică:

(6) Suplimentar față de cerințele privind instalarea punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice și a tubulaturii încastrate aferente acestora, la întocmirea proiectului tehnic de execuție și/sau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, pot fi luate în considerare, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și funcțional, și aspecte privind:

(7) Autorizarea, instalarea, utilizarea, verificarea și dezafectarea stațiilor de reîncărcare, împreună cu infrastructura electrică aferentă acestora, trebuie să se facă cu respectarea tuturor reglementărilor tehnice și a legislației în vigoare.

(8) Operatorii de distribuție energie electrică realizează racordarea la rețeaua electrică de interes public a stațiilor de reîncărcare împreună cu infrastructura electrică aferentă acestora în procedură simplificată în conformitate cu reglementările specifice emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei în acest scop.

(9) Autorizarea instalării stațiilor de reîncărcare se face conform unor proceduri simplificate stabilite de autoritățile competente, în maximum 45 de zile de la depunerea cererii și a documentației aferente.

(10) Instalarea de către chiriaș/coproprietar a unui punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, fără a aduce modificări clădirii și utilizând infrastructura încastrată instalată anterior, poate fi făcută fără aprobarea proprietarului bunului imobil închiriat sau a celorlalți coproprietari, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (7). Costul instalării și al consumului de energie electrică aferent este suportat de chiriașul/coproprietarul care a instalat punctul de reîncărcare.

(1) La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem sau subsistem tehnic existent al unei clădiri/unui ansamblu de clădiri, integrarea funcțională corectă în sistem a părții modificate și, după caz, a sistemului complet modificat va fi evaluată de experți atestați de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Rezultatele documentate vor fi transmise de către aceștia proprietarului/administratorului clădirii, sub forma unui raport de expertiză tehnică, pentru a rămâne disponibile și a putea fi folosite în scopul verificării conformității cu cerințele minime referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor, stabilite potrivit art. 13 alin. (1), și în scopul eliberării de certificate de performanță energetică. Raportul de expertiză asupra sistemului modificat va fi menționat și în foaia de parcurs a clădirii.

(2) În cazul în care o parte sau părți ale unui sistem tehnic sunt supuse unei modernizări care poate afecta semnificativ performanța globală a sistemului respectiv, se va evalua performanța întregului sistem.

(3) Pe baza rezultatului evaluării performanței energetice globale a sistemului tehnic al clădirii/a părții modificate din acesta, expertul tehnic poate recomanda, în raportul de expertiză, emiterea unui nou certificat de performanță energetică, în cazul în care consumul mediu anual înregistrat în ultimii 3 ani s-a modificat cu minimum 25%.

(1) Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(3) Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată, calculată conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indiferent de funcțiunile clădirilor și de potențialul zonelor în care se află amplasate.

(4) Pentru încadrarea în termenele prevăzute la alin. (1) și (2) privind realizarea clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autoritățile administrației publice locale competente în vederea obținerii, în condițiile legii, a autorizației de construire, se va solicita un raport de conformare nZEB care să ateste încadrarea consumului total de energie primară în nivelurile prevăzute în metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor.

(5) Primarii localităților cu mai mult de 5.000 de locuitori inițiază planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de funcțiunile clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

(6) Finanțarea elaborării planurilor prevăzute la alin. (5) de către autoritățile administrației publice locale se asigură astfel:

(7) Prevederile alin. (5) și (6) se pot aplica și de către primarii celorlalte localități urbane și rurale.

(8) În planurile prevăzute la alin. (5) se cuprind, în principal, politici și măsuri financiare sau de altă natură adoptate pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum și măsuri referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore.

(9) Planul național pentru creșterea numărului de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero și încurajarea realizării transformării eficiente - din punctul de vedere al costurilor - a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se constituie prin centralizarea de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a planurilor locale multianuale prevăzute la alin. (5), elaborate de autoritățile administrației publice locale, și se revizuiește o dată la 3 ani.

(10) Pentru evaluarea aplicării măsurilor cuprinse în planurile locale multianuale prevăzute la alin. (5), până la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, autoritățile administrației publice locale transmit Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației planurile și măsurile realizate prevăzute în acestea, cuantificate atât fizic, cât și valoric.

(1) În scopul creșterii performanței energetice a clădirilor și al tranziției către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administrației publice centrale, inițiază acte normative prin care promovează măsuri care au în vedere, în principal:

(2) Măsurile financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică obținute în urma renovării clădirilor trebuie să țină seama de:

(1) Certificatul de performanță energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:

(2) Certificatul se elaborează și se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unității de clădire și este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepția situației în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia.

(3) Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1), inclusiv pentru unitățile de clădire și spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință, din clădirile de locuit colective, se elaborează pe baza metodologiei.

(4) Pentru clădirile și unitățile acestora prevăzute la art. 8 se poate elabora certificatul de performanță energetică la solicitarea scrisă și justificată a beneficiarului/administratorului/ proprietarului și se pot efectua lucrări pentru creșterea performanței energetice. În acest caz, este necesară și elaborarea unui raport de audit energetic. Pentru clădirile și unitățile acestora prevăzute la art. 8 alin. (2) nu se elaborează nici certificat de performanță energetică și nici raport de audit energetic.

(4^1) Certificatele preliminare elaborate înainte de recepția la finalizarea lucrărilor, ca simulare a performanței energetice astfel încât să vină în ajutorul proiectanților și/sau constructorilor, sunt provizorii și nu se descarcă cu număr unic în baza de date a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, și emisiile de CO_2, care permit investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unității de clădire să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii/unității de clădire.

(6) Certificatul cuprinde recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu estimarea economiei de energie prin realizarea măsurilor de creștere a performanței energetice a clădirii, inclusiv precizări de unde se pot obține informații mai detaliate, precum: rentabilitatea recomandărilor formulate, procedura care trebuie urmată pentru punerea în practică a recomandărilor, stimulente financiare sau de altă natură și posibilități de finanțare.

(7) Forma și conținutul-cadru ale certificatului de performanță energetică, inclusiv modalitățile de identificare distinctă prin codificare obligatorie a fiecărui certificat și de înregistrare în baza națională de date, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(8) Certificatele de performanță energetică emise fără cod unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt nule de drept.

(1) Pentru clădirile sau unitățile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/proprietarul/administratorul este obligat să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, astfel încât acesta să ia cunoștință despre performanța energetică a clădirii/unității de clădire pe care urmează să o cumpere/închirieze, după caz.

(2) La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligația de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.

(3) La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligația de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului.

(4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulității relative, potrivit prevederilor Codului civil.

(1) Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepției la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepție și constituie parte componentă a cărții tehnice a construcției.

(2) Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor și neînsoțit de copia de pe certificat este nul de drept.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 21 și 22, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziția cumpărătorului date/informații referitoare la performanța energetică a clădirii/unității de clădire nerecepționate, sub forma unui certificat fără cod unic de identificare și fără să îl înregistreze în baza națională de date, urmând ca la recepția la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).

(1) În cazul clădirilor cu o suprafață utilă de peste 500 mp, aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice, precum și în cazul clădirilor în care funcționează instituții care prestează servicii publice, prin grija proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, certificatul, în valabilitate, se afișează într-un loc accesibil și vizibil publicului.

(2) Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafață utilă totală de peste 250 mp, aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice sau în care funcționează instituții care prestează servicii publice.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1) și (2), conducătorii instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și conducătorii instituțiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes și utilitate publică, denumiți în continuare deținători, vor acționa pentru elaborarea și afișarea certificatului.

(4) În scopul informării publice privind consumurile energetice în clădiri și al mobilizării deținătorilor acestora în promovarea acțiunilor privind creșterea performanței energetice a clădirilor, certificatul se afișează la toate categoriile de clădiri de interes și de utilitate publică, precum și la cele prevăzute la art. 7 alin. (1), care sunt frecvent vizitate de public.

(5) Deținătorii clădirilor publice vor acționa, în perioada de valabilitate a certificatelor, pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate incluse în certificatele elaborate pentru clădirile pe care le dețin.

(6) Punerea în aplicare a măsurilor recomandate prevăzute la alin. (5) implică, în principal, expertizarea tehnică structurală și auditul energetic al clădirii existente, proiectarea, executarea și recepția lucrărilor de intervenție, cu respectarea actelor normative și a reglementărilor tehnice în vigoare.

(7) Finanțarea activităților/lucrărilor pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate se asigură astfel:

(1) În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează inspecții periodice, la intervale de 2 ani, la părțile accesibile ale sistemelor de încălzire a spațiului echipate cu cazane și ale sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control și pompa/pompele de circulație utilizate pentru încălzirea clădirilor și conductele, amortizoarele sau filtrele de aer utilizate pentru tratarea aerului, pentru a asigura funcționarea sistemelor în mod eficace și eficient în toate condițiile.

(2) Sistemele de ventilare conectate la sistemele de încălzire, precum și sistemele de ventilare coordonate cu sistemele de încălzire sunt considerate sisteme combinate de încălzire și ventilare; puterea nominal utilă a sistemului combinat de încălzire și ventilare reprezintă suma puterilor nominale utile ale diferitelor generatoare de căldură instalate în sistem.

(3) După efectuarea unei inspecții, în cazul în care nu au avut loc modificări ale sistemului de încălzire sau ale sistemului combinat de încălzire și ventilare a spațiului sau cerințele de încălzire ale clădirii nu s-au modificat, evaluarea dimensionării generatorului de căldură nu mai este necesară.

(4) Inspecția din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire și a sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului ale clădirilor/unităților de clădire se efectuează de către experți tehnici atestați, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acesteia.

(1) Inspecția sistemelor de încălzire și a sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului include în principal evaluarea randamentului generatorului de căldură și corecta dimensionare a acestuia, în raport cu necesitățile de încălzire și ventilare ale clădirii, dar și, după caz, ia în considerare capacitatea sistemului de încălzire sau a sistemului combinat de încălzire și ventilare a spațiului de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii.

(2) Raportul de inspecție se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, și se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcției.

(3) Raportul elaborat ca urmare a inspecției prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecției, precum și soluții sau măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a sistemului tehnic inspectat.

(4) Nu se supun inspecției:

(5) Până la data de 31 decembrie 2024, clădirile nerezidențiale care au sisteme de încălzire sau sisteme combinate de încălzire și de ventilare a spațiului cu o putere nominală utilă de peste 290 kW vor fi echipate, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, cu sisteme de automatizare și de control pentru clădiri, capabile să:

(6) Cerințele prevăzute la alin. (5) se aplică și categoriilor de clădiri prevăzute la art. 8 cu excepția clădirilor și monumentelor protejate, care fac parte din zone construite protejate sau care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora dacă li sar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.

(7) În cazul clădirilor rezidențiale, în scopul obținerii unor economii de energie importante și al îmbunătățirii gestionării mediului interior, proprietarii acestora pot opta pentru instalarea:

(8) Clădirile care respectă prevederile alin. (5) și (7) nu se supun cerințelor prevăzute la alin. (1).

(1) În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează inspecții periodice, la intervale de 2 ani, la părțile accesibile ale sistemelor de climatizare a spațiului și ale sistemelor combinate de climatizare și ventilare a spațiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, pentru a asigura funcționarea sistemelor în mod eficace și eficient în toate condițiile.

(2) Inspecția din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare și a sistemelor combinate de climatizare și de ventilare ale clădirilor/unităților de clădire se efectuează, de către experți tehnici atestați, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acesteia.

(1) Inspecția sistemelor de climatizare și a sistemelor combinate de climatizare și ventilare a spațiului include evaluarea eficienței și a dimensionării sistemului de climatizare în raport cu cerințele de răcire ale clădirii și, după caz, ia în considerare capacitatea sistemului de climatizare sau a sistemului combinat de climatizare și de ventilare de a-și optimiza performanța în condiții de funcționare tipice sau medii.

(2) După efectuarea unei inspecții, în cazul în care nu au avut loc modificări ale sistemului de climatizare sau ale sistemului combinat de climatizare și ventilare a spațiului sau cerințele de răcire ale clădirii nu s-au modificat, evaluarea dimensionării sistemului de climatizare nu mai este necesară.

(3) Raportul de inspecție se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, și se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcției.

(4) Raportul elaborat ca urmare a inspecției prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecției, precum și soluții sau măsuri de îmbunătățire a performanței energetice a sistemului tehnic inspectat.

(5) Nu se supun inspecției:

(6) Până la data de 31 decembrie 2024, clădirile nerezidențiale care au sisteme de încălzire sau sisteme combinate de încălzire și de ventilare a spațiului cu o putere nominală utilă de peste 290 kW vor fi echipate, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, cu sisteme de automatizare și de control pentru clădiri, capabile să:

(7) În cazul clădirilor rezidențiale, în scopul obținerii unor economii de energie importante și al îmbunătățirii gestionării mediului interior, proprietarii acestora pot opta pentru instalarea:

(8) Se recomandă ca inspecția sistemelor combinate de încălzire și ventilare și a sistemelor combinate de climatizare și ventilare să se facă în cadrul unei singure vizite, de către un expert tehnic atestat pentru ambele specialități de instalații; dacă acest lucru nu este posibil, inspecția sistemului de ventilare se va face concomitent cu inspecția sistemului de climatizare.

(9) Clădirile care respectă prevederile alin. (6) și (7) nu se supun cerințelor prevăzute la alin. (1).

(1) Certificarea și auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestați de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcțiilor.

(2) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se prevăd condițiile, modul de atestare, obligațiile și răspunderile auditorilor energetici pentru clădiri, precum și modalitatea de confirmare periodică sau suspendare, după caz, a dreptului de practică al acestora se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației*).

(1) Auditorii energetici pentru clădiri și experții tehnici atestați au obligația înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor de performanță energetică elaborate cu codul unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a rapoartelor de audit energetic, precum și a rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare și a sistemelor combinate de încălzire și ventilare/climatizare și ventilare, după caz, în registrul propriu de evidență a activității.

(2) Certificatele și sintezele rapoartelor de audit energetic și ale rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare și a sistemelor combinate de încălzire și ventilare/climatizare și ventilare se transmit, în format electronic, editabil, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora.

(3) După data de 31 decembrie 2020, auditorii energetici pentru clădiri și, după caz, experții tehnici atestați au obligația de a transmite la Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, împreună cu certificatele și sintezele rapoartelor de audit energetic, precum și împreună cu rapoartele de inspecție a sistemelor tehnice ale clădirii, un document electronic, editabil, care să cuprindă informații energetice relevante despre clădirea auditată energetic, în vederea constituirii băncilor de date la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

(4) Forma și conținutul-cadru al documentului electronic menționat la alin. (3), precum și procedura de transmitere în format electronic, editabil, a acestuia se vor aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, înainte de data de 31 decembrie 2020.

(5) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației constituie bănci de date specifice, scop în care poate contracta, în condițiile legii, proiectarea, realizarea și gestionarea băncilor de date specifice.

(6) Finanțarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea și gestionarea băncilor de date specifice eficienței energetice a clădirilor se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație și/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată.

(7) Datele și informațiile tehnice cuprinse în documentele prevăzute la alin. (2) și (3), puse la dispoziția Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, sunt utilizate în scopul constituirii bazelor de date specifice performanței energetice a clădirilor, iar rezultatele sunt informații de interes public. Aceste baze de date se pot constitui în date și informații accesibile în cadrul unei platforme având interfață web cu acces controlat.

(8) Conținutul-cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) și procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum și procedura de constituire și gestionare a băncilor de date specifice se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației.

(1) Auditorii energetici pentru clădiri și experții tehnici atestați își desfășoară activitatea ca experți independenți, persoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare.

(2) Lista auditorilor energetici pentru clădiri atestați se afișează pe pagina de internet a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

(1) În aplicarea cadrului general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente, elaborat de către Comisia Europeană, se stabilesc definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente și metodologia de calcul al acestuia, în scopul evaluării capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și ale rețelei și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

(2) Indicatorul prevăzut la alin. (1) cuprinde: elemente referitoare la creșterea economiilor de energie, evaluarea comparativă și flexibilitate, precum și funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din dispozitive inteligente și interconectate.

(3) Metodologia de calcul al indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente cuprinde elemente precum: contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei și funcționalitățile detaliate, precum și interoperabilitatea respectivelor elemente, dar și avantajele unor condiții care caracterizează climatul interior, ale eficienței energetice, ale unor niveluri de performanță și ale unei flexibilități permise.

(4) Metodologia prevăzută la alin. (1) se bazează pe funcționalități esențiale referitoare la clădiri și la sistemele tehnice ale clădirilor:

(5) Suplimentar față de elementele abordate prin metodologie, pot fi luate în considerare și aspecte precum:

(6) Metodologia de calcul al indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, după aprobarea cadrului general stabilit la nivelul Comisiei Europene.

(1) Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanța energetică a clădirilor și inspecția sistemelor de încălzire/climatizare, în baza unei proceduri elaborate de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. și aprobate prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, în scopul realizării și menținerii cerinței esențiale de „economie de energie și izolare termică“, precum și a celorlalte cerințe esențiale prevăzute de Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Controlul vizează:

(3) Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. prezintă Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației trimestrial, precum și la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfășurată și măsurile dispuse, inclusiv sancțiunile aplicate.

(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

(2) Emiterea certificatului de urbanism de către autoritățile administrației publice locale/județene competente, în vederea emiterii autorizației de construire, cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) și ale art. 17 alin. (4), se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) și alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

(4) Actualizarea limitelor amenzilor contravenționale se face prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 36 se fac de către personalul cu atribuții de control și inspecție din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.

(2) Contravențiilor prevăzute la art. 36 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Pentru creșterea performanței energetice a clădirilor/unităților de clădire în scopul ajustării consumurilor energetice, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcțiilor, va acționa pentru:

(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) se finanțează, în condițiile legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație și/sau din alte surse legal constituite, și se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 69/2010, republicată.

(1) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației afișează pe pagina web actele normative și reglementările tehnice în vigoare, aplicabile creșterii performanței energetice a clădirilor, în scopul informării unitare a tuturor factorilor interesați în creșterea performanței energetice a clădirilor, reducerea consumurilor energetice și creșterea ponderii utilizării energiei din surse regenerabile de energie în total consum de energie primară.

(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației dezvoltă și implementează o bază de date națională care să permită colectarea datelor privind consumul de energie măsurat sau calculat al tuturor clădirilor și cu prioritate al clădirilor administrației publice, pe baza certificatelor de performanță energetică emise, precum și alte date energetice relevante, în scopul monitorizării indicatorilor de performanță energetică stabiliți prin strategia de renovare pe termen lung.

(3) În scopul monitorizării și verificării informațiilor introduse în baza de date menționată la alin. (2), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației are posibilitatea accesării datelor referitoare la identitatea autorului, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

(4) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pune la dispoziția autorităților publice, universităților de profil, institutelor de cercetare-dezvoltare, la cerere, în scopuri statistice și de cercetare, precum și proprietarului clădirii datele cuprinse în baza de date menționată la alin. (2), anonimizate în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal.