Articolul 1
(1) Se consideră că Pachetul legislativ RRM (COM(2016) 850 final, COM(2016) 851 final, COM(2016) 852 final, COM(2016) 854 final) respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității.
(2) Se apreciază scopul Pachetului RRM de îmbunătățire a cadrului de reglementare prudențială și de rezoluție, prin măsuri semnificative și credibile de reducere a riscurilor, ca răspuns la criza financiară din perioada 2007-2008.
Acest pachet legislativ completează agenda Comisiei Europene de reforme prin abordarea deficiențelor rămase nesoluționate și prin punerea în aplicare a anumitor elemente care sunt esențiale pentru a asigura reziliența instituțiilor, dar care nu au fost finalizate decât recent de organismele de standardizare la nivel mondial [și anume, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) și Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF)]:
- un indicator obligatoriu al efectului de levier care va împiedica instituțiile să aplice creșteri excesive ale efectului de levier, de exemplu, pentru a compensa nivelul scăzut de rentabilitate;
- un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă (net stable funding ratio - NSFR) care se va baza pe profilurile de finanțare îmbunătățite ale instituțiilor și va stabili un standard armonizat pentru determinarea necesarului de surse de finanțare stabile și pe termen lung de care trebuie să dispună instituțiile pentru a face față perioadelor de criză a pieței și de dificultăți de finanțare;
- cerințe de fonduri proprii (și anume, de capital) mai sensibile la risc pentru instituțiile care fac tranzacții importante cu titluri de valoare și instrumente financiare derivate, pentru a preveni apariția prea multor diferențe între aceste cerințe care nu se bazează pe profilurile de risc ale instituțiilor;
- noi standarde privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (total loss-absorbing capacity - TLAC) a instituțiilor de importanță sistemică globală (G-SII), care vor impune acestor instituții obligația de a dispune de o capacitate mai mare de absorbție a pierderilor și de recapitalizare, vor aborda interconexiunile din cadrul piețelor financiare globale și vor consolida în continuare capacitatea UE de rezoluție a G-SII aflate în dificultate, reducând în același timp la minimum riscurile pentru contribuabili.
(3) Se recomandă, din perspectiva potențialului impact care ar afecta echilibrul existent între interesele statelor membre de origine ale grupurilor bancare europene și cele ale statelor membre în care își desfășoară activitatea filialele acestor grupuri (denumite state membre gazdă), cu posibile efecte asupra stabilității financiare a acestor state, ca pachetul RRM să asigure că statele membre gazdă au în continuare la dispoziție toate competențele și instrumentele necesare supravegherii pe bază individuală de către autoritățile competente a instituțiilor de credit - filiale, în scopul de a gestiona cât mai eficient riscurile ce ar putea fi induse la nivelul sistemelor financiare naționale. De asemenea, pachetul RRM trebuie să conțină asigurări adecvate că instituțiile-mamă la nivel european ale grupurilor bancare își asumă responsabilitatea constituirii fondurilor proprii ale filialelor și menținerii unui nivel al datoriilor eligibile pentru absorbția pierderilor filialelor, inclusiv din perspectiva calității și nivelului corespunzător al acestora, într-un mod considerat cât mai satisfăcător de către autoritățile competente, respectiv autoritățile de rezoluție din statele membre gazdă.
În ceea ce privește aplicarea art. 108 (2)(c) din BRRD (COM (2016 852 final)), referitor la determinarea clasei de active subordonate (ce vor fi luate în calcul la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă), ar fi util să se ia în considerare strategia de rezoluție a instituțiilor de credit [în caz de SPE (single point of entry) subordonare statutorie, prin lege, iar în caz de MPE (multiple point of entry) să fie subordonare contractuală].
Nu în ultimul rând, unele dintre prevederile noi introduse au tendința de a reduce flexibilitatea statelor membre în abordarea riscurilor sistemice și macroprudențiale identificate, reducând astfel flexibilitatea statelor membre de a lua măsuri justificate pentru asigurarea stabilității financiare proprii.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la Pachetul legislativ RRM (Risk Reduction Measures), respectiv COM(2016) 850 final, COM(2016) 851 final, COM(2016) 852 final, COM(2016) 854 final, în conformitate cu observațiile de mai sus.