Notă Aprobat de Ordinul nr. 2 din 28 februarie 2017 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 340 din 9 mai 2017.
Prezentul regulament de organizare și funcționare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități este întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, denumit în continuare regulament, se aplică personalului Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, denumit în continuare Consiliul de monitorizare.
Consiliul de monitorizare funcționează ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, cu sediul în municipiul București, sectorul 1, Str. Polonă nr. 17.
Consiliul de monitorizare este înființat în scopul promovării, protecției și monitorizării implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități ratificată de România prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenție.
Consiliul de monitorizare este condus de un președinte și un vicepreședinte numiți de Senatul României.
Consiliul de monitorizare are cont propriu în bancă/trezorerie, ștampilă proprie, iar actele emise sunt semnate de către președinte.
Cheltuielile pentru activitățile desfășurate de către Consiliul de monitorizare în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin se finanțează de la bugetul de stat.
Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului României și aprobat de plenul acestuia.
În structura organizatorică a Consiliului de monitorizare funcționează Cabinetul președintelui, vicepreședintele, Serviciul inspectorilor de monitorizare, Compartimentul audit și Biroul resurse umane/juridic/economic/ administrativ.
(1) Consiliul de monitorizare este condus de un președinte, numit de Senatul României, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului, la propunerea organizațiilor neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități.
(2) Funcția de președinte este asimilată funcției de secretar de stat, iar funcția de vicepreședinte, funcției de subsecretar de stat.
Președintele Consiliului de monitorizare îndeplinește, conform legii, funcția de ordonator principal de credite. În cazul în care funcția de președinte al Consiliului de monitorizare este vacantă, precum și în orice alte cazuri în care președintele se află în imposibilitatea de a-și exercita funcția, calitatea de ordonator principal de credite este exercitată de vicepreședintele Consiliului de monitorizare.
(1) În cadrul procedurii de numire a președintelui, organizațiile neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și organizațiile neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități înaintează în scris Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului cel puțin două propuneri.
(2) Propunerile depuse vor fi publicate pe pagina web a Senatului, la solicitarea Biroului permanent al Senatului.
(3) Candidații pentru postul de președinte trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de Legea nr. 8/2016, cu modificările și completările ulterioare, urmând a fi audiați în ședința publică a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului.
Mandatul președintelui și al vicepreședintelui este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Revocarea din funcție a președintelui și a vicepreședintelui se realizează în condițiile legii.
Președintele conduce activitatea Consiliului de monitorizare și îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu persoanele juridice și fizice române și străine.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite ordine și instrucțiuni. Ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condițiile legii.
Președintele Consiliului de monitorizare aprobă programul anual de vizitare.
Președintele Consiliului de monitorizare aprobă prin ordin regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului de monitorizare, repartizarea numărului total de posturi, structura organizatorică, repartizarea numărului maxim de posturi și statul de funcții.
(1) Președintele Consiliului de monitorizare stabilește prin ordin procedura de selecție a celor 20 de experți independenți, precum și conținutul protocolului-cadru ce va fi semnat cu experții independenți.
(2) Președintele Consiliului de monitorizare face parte din comisia de selecție a experților independenți.
(3) Președintele Consiliului de monitorizare aprobă protocolul-cadru convenit cu fiecare colaborator extern selectat.
Președintele Consiliului de monitorizare îndeplinește următoarele atribuții specifice:
a) organizează, coordonează și controlează aplicarea actelor normative în vigoare, a ordinelor și actelor administrative emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate;
b) aprobă sau avizează, după caz, proiecte de acte normative;
c) fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Guvernului;
d) urmărește proiectarea și realizarea investițiilor, în baza bugetului aprobat;
e) inițiază și negociază, în condițiile legii, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune întocmirea formelor de aderare la cele existente;
f) urmărește și controlează, prin personalul de specialitate, aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte și ia măsuri atunci când acestea se impun.
Președintele Consiliului de monitorizare aprobă Raportul de vizită întocmit de membrii echipei de monitorizare.
(1) Cabinetul președintelui este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a instituției, în subordinea președintelui.
(2) Conducerea Cabinetului președintelui este asigurată de directorul de cabinet, iar în lipsa acestuia, în limitele mandatului dat de directorul de cabinet, de către persoana desemnată de acesta, de regulă dintre consilierii președintelui.
(3) Directorul de cabinet este persoana care asigură interfața operativă a președintelui cu oricare dintre compartimentele funcționale ale instituției.
(1) Atribuțiile specifice ale Cabinetului președintelui sunt:
a) gestionează activitățile de pregătire, verificare, distribuire a tuturor documentelor care urmează să fie supuse atenției demnitarului, inclusiv notificările transmise de către instituțiile supuse monitorizării în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 8/2016, cu modificările și completările ulterioare;
b) verifică modul de conformare a avizării documentelor supuse aprobării demnitarului cu documentele interne de avizare;
c) asigură gestionarea și managementul programului zilnic al demnitarului;
d) asigură colaborarea cu diverse instituții și organizații naționale sau internaționale;
e) participă la elaborarea de studii, sinteze și analize în domeniul instituției;
f) asigură președintelui suportul tehnic necesar desfășurării activităților specifice Consiliului de monitorizare, păstrează și ține evidența ordinelor emise de către acesta;
g) pregătește și desfășoară activități de relații publice pe plan intern și extern, în limitele stabilite de președintele Consiliului de monitorizare;
h) asigură consilierea președintelui pe probleme specifice.
(2) Cabinetul președintelui duce la îndeplinire deciziile președintelui Consiliului de monitorizare.
(3) Cabinetul președintelui eliberează actele emise de Consiliul de monitorizare, precum și copii, duplicate ale rapoartelor de monitorizare, pe baza unei cereri motivate și aprobate de președinte.
(4) Cabinetul președintelui Consiliului de monitorizare colaborează, în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, cu Mecanismul de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenției, precum și cu punctele de contact pentru implementarea Convenției, organizate conform prevederilor Legii nr. 8/2016, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Cabinetul președintelui Consiliului de monitorizare exercită orice alte atribuții dispuse de către președinte.
(1) Serviciul inspectorilor de monitorizare este o structură de autoritate, organizată la nivel de serviciu, subordonată direct și nemijlocit președintelui Consiliului de monitorizare.
(2) Serviciul inspectorilor de monitorizare este condus de către un șef serviciu, numit de președintele Consiliului de monitorizare.
(3) Serviciul inspectorilor de monitorizare funcționează și își îndeplinește atribuțiile cu respectarea următoarelor principii: legalității, obiectivității, eficacității, eficienței, controlului preventiv, asigurării egalității de tratament, imparțialității și independenței, integrității morale, cinstei și corectitudinii, priorității interesului public și respectării demnității umane.
Conform prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare, Serviciul inspectorilor de monitorizare este format din inspectori de monitorizare, funcții publice cu statut special, pentru ocuparea acestora impunându-se respectarea condițiilor specifice prevăzute de lege.
Statutul special al inspectorului de monitorizare, drepturile, responsabilitățile și obligațiile acestuia sunt aprobate prin ordin al președintelui Consiliului de monitorizare.
Inspectorii de monitorizare sunt abilitați, conform ordinului emis de către președintele Consiliului de monitorizare, să efectueze vizite de monitorizare.
Vizitele de monitorizare se desfășoară, de regulă, inopinat, pe baza unui program anual de vizitare stabilit de președintele Consiliului de monitorizare sau neprogramat, din dispoziția acestuia; inspectorii de monitorizare acționează la nivel național.
Vizitele de monitorizare vor fi programate astfel încât:
a) să vizeze cu maximă prioritate facilități de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și spitale/secții de psihiatrie, unde au fost sesizate cazuri de încălcări grave ale drepturilor persoanelor cu dizabilități;
b) să acopere echilibrat tipurile de facilități de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și spitale/secții de psihiatrie, în funcție de situarea geografică a acestora;
c) să urmărească evoluția situației constatate cu ocazia vizitelor anterioare în facilități de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și în spitale/secții de psihiatrie (vizite de follow-up).
Inspectorii de monitorizare efectuează vizitele de monitorizare organizați în echipe compuse din 3 membri, din care un inspector este din partea Consiliului de monitorizare și 2 experți independenți, în calitate de colaboratori externi, conform prevederilor art. 14 alin (1) din Legea nr. 8/2016, cu modificările și completările ulterioare.
În exercitarea atribuțiilor sale, Serviciul inspectorilor de monitorizare are acces neîngrădit, în condițiile legii, la orice documente, date și informații necesare, cu respectarea legislației privind protecția informațiilor clasificate. Structurile verificate au obligația de a pune la dispoziție, cu celeritate, personalului aflat în vizită de monitorizare toate documentele solicitate și de a asigura echipelor ce urmează a realiza monitorizarea accesul neîngrădit în spațiile, terenurile, mijloacelor de transport aparținând instituției sau asociației supuse vizitei, în scopul ducerii la îndeplinire a obiectivelor vizitei.
Inspectorii de monitorizare au dreptul de a examina orice documente, registre, acte aflate la dosarul beneficiarilor, precum și orice alte evidențe legate de situația beneficiarilor din centrul vizitat, indiferent de modul în care sunt depozitate sau stocate (suport fizic sau electronic) și de a obține copii sau extrase după acestea.
Instituția/Asociația/Organizația neguvernamentală supusă vizitei de monitorizare are următoarele obligații:
a) să permită inspectorilor de monitorizare, fără întârziere, începerea și derularea vizitei;
b) să faciliteze, pe întreaga durată a vizitei, accesul la toate documentele și informațiile necesare îndeplinirii misiunii inspectorilor de monitorizare;
c) să furnizeze într-o formă completă documentele, informațiile, înregistrările și evidențele solicitate, precum și orice lămuriri necesare, cu respectarea legislației privind protecția informațiilor clasificate.
Vizitele de monitorizare se desfășoară, de regulă, inopinat, pe baza unui program anual de vizitare stabilit de președintele Consiliului de monitorizare sau neprogramat, din dispoziția acestuia, la nivel național.
Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ, de asemenea, recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.
Raportul de vizită se întocmește de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, fiind aprobat de președintele Consiliului de monitorizare, și se comunică instituțiilor vizitate și autorităților publice în subordinea și coordonarea cărora se află acestea.
Deciziile echipei se iau prin consens sau prin votul majorității membrilor.
În vederea desfășurării activității specifice de monitorizare, inspectorii de monitorizare formează echipe de vizită cu experți independenți. Aceștia sunt selectați (în baza criteriilor stabilite) în urma unui anunț publicat pe pagina de internet a Consiliului de monitorizare (conform procedurii aprobate), de către o comisie formată din președintele, vicepreședintele și 3 inspectori de monitorizare din cadrul Consiliului de monitorizare. Experții independenți selectați trebuie să aibă și experiență în domeniul drepturilor omului și al drepturilor persoanelor cu dizabilități. În selectarea experților independenți se va acorda atenție reprezentării echilibrate pe criterii de gen și participării persoanelor cu dizabilități.
În urma procedurii de selecție prevăzute, comisia de selecție va urmări recrutarea a cel puțin 20 de experți independenți, care vor încheia un protocol-cadru cu Consiliul de monitorizare.
Inspectorului de monitorizare i se interzice:
a) să dețină funcții și să desfășoare activități remunerate sau neremunerate în cadrul sau în interesul entităților supuse controlului;
b) să efectueze vizite de monitorizare la entitățile la care el, soțul/soția sau rudele de gradele I-IV au interese directe profesionale, economice sau de altă natură;
c) să efectueze vizite de monitorizare la entitățile cu care au încheiate relațiile de muncă sau de colaborare în decursul a 3 ani de la data încetării acestora.
Activitatea de audit public intern este realizată de Ministerul Finanțelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI).
Misiunile de audit public intern planificate, aprobate în prealabil de conducătorul instituției, sunt incluse în planurile de activitate ale UCAAPI și sunt realizate în baza normelor metodologice privind exercitarea activității de audit public intern specifice elaborate de către aceasta.
(1) Biroul resurse umane/juridic/economic/ administrativ funcționează în subordinea directă a președintelui Consiliului de monitorizare, fiind condus de un șef birou.
(2) Biroul resurse umane/juridic/economic/administrativ are următoarele atribuții:
1. asigură prin consilierul juridic apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Consiliului de monitorizare, asigurând astfel respectarea cadrului legal;
2. avizează pentru legalitate, prin consilierul juridic, ordinele președintelui, contractele de achiziție publică, precum și alte acte juridice pentru care legislația prevede obligația avizării de legalitate, acordă consultanță juridică compartimentelor funcționale din cadrul Consiliului de monitorizare;
3. reprezintă, prin consilierul juridic, Consiliul de monitorizare în fața instanțelor judecătorești, aceasta incluzând activitatea de întocmire a întâmpinărilor și răspunsurilor la întâmpinări, notelor de ședință, concluziilor scrise, precum și activitatea ce ține de pledarea cauzelor în fața instanțelor judecătorești;
4. întocmește, prin consilierul juridic, cererile de chemare în judecată și căile de atac ordinare și/sau extraordinare împotriva hotărârilor judecătorești ce vor fi semnate de către președintele Consiliului de monitorizare ori înlocuitorul acestuia;
5. întocmește proiectul Programului anual al achizițiilor publice de produse, servicii și lucrări pe baza necesităților obiective identificate în funcție de fondurile alocate prin bugetul anual, îl înaintează spre avizare conducătorului Biroului resurse umane/juridic/economic/administrativ și îl supune aprobării ordonatorului principal de credite;
6. actualizează, ori de câte ori este cazul, în funcție de necesitățile obiective ale instituției, Programul anual al achizițiilor publice în baza alocărilor bugetare, ca urmare a rectificărilor/redistribuirilor de buget efectuate în condițiile legii;
7. inițiază și aplică procedurile de achiziție publică în strânsă corelație cu fondurile alocate, necesitățile obiective și duratele de finalizare a contractelor aflate în derulare;
8. asigură pregătirea, inițierea și atribuirea contractelor de achiziție publică, selectate în concordanță cu bugetul de stat și/sau alte surse legal constituite;
9. asigură activitatea de achiziție publică privind lucrări, bunuri și servicii finanțate din surse alocate de la bugetul de stat și/sau alte surse legal constituite;
10. participă ca reprezentanți ai ordonatorului principal de credite sau ca specialiști invitați în comisiile de evaluare pentru achizițiile derulate de instituție;
11. elaborează/revizuiește proceduri operaționale/norme interne specifice activităților desfășurate;
12. organizează și conduce evidența contabilă și analitică, conform normelor metodologice privind utilizarea acestora, emise de Ministerul Finanțelor Publice;
13. întocmește lunar balanța de verificare pentru activitatea proprie;
14. întocmește lunar balanțe analitice pentru fiecare cont analitic din balanța de verificare sintetică;
15. întocmește situațiile financiare trimestriale și anuale, ce se compun din bilanț, cont de execuție bugetară și anexe;
16. înregistrează în contabilitate operațiunile patrimoniale în mod cronologic, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituție și sistematic în conturi analitice și sintetice;
17. verifică documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, acestea angajând răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat ori înregistrat în contabilitate;
18. organizează și conduce contabilitatea creditelor bugetare alocate și deschise;
19. organizează și conduce contabilitatea imobilizărilor corporale și necorporale, a gestiunii de materiale, a obiectelor de inventar și a benzinei consumate cu autoturismele instituției, conform reglementărilor legale;
20. organizează și conduce contabilitatea decontărilor cu privire la asigurările sociale, fondul de șomaj, asigurări de sănătate, impozitul pe salarii;
21. organizează și conduce contabilitatea avansurilor spre decontare și a celorlalți debitori;
22. organizează și conduce contabilitatea decontărilor pentru deplasările interne și externe ale salariaților instituției;
23. organizează și conduce contabilitatea decontărilor pentru acțiunile de protocol, conform reglementărilor legale;
24. organizează și conduce contabilitatea salariilor;
25. răspunde de înregistrarea obiectivelor de investiții în evidențele contabile după punerea acestora în funcțiune;
26. urmărește debitorii înregistrați în contabilitatea instituție pentru recuperarea debitelor;
27. răspunde de efectuarea inventarierilor periodice și anuale ale gestiunilor de valori materiale și bănești și de valorificarea rezultatelor acestora;
28. înregistrează în contabilitate plusurile și/sau minusurile constatate cu ocazia inventarierii patrimoniului instituției;
29. ține evidența angajamentelor bugetare și legale, pentru activitatea de organizare și funcționare a instituției, concomitent cu persoana împuternicită să exercite controlul financiar-preventiv propriu;
30. ține evidența angajamentelor, lichidităților, ordonanțărilor și plăților efectuate pentru toate operațiunile supuse vizei de control financiar-preventiv propriu;
31. asigură efectuarea plăților efectuate din bugetul de stat, pe baza documentațiilor primite de la structurile de specialitate;
32. controlează și răspunde de aplicarea reglementărilor legale privind calculul drepturilor salariale și a altor drepturi de personal pentru salariații instituțiilor;
33. răspunde de corectitudinea calculului salariilor și întocmirea la timp a documentelor de plată a acestora;
34. întocmește lucrări cu privire la plata salariilor în conformitate cu prevederile legale pentru salariații instituției și alimentează cardurile de salarii;
35. asigură aplicarea reglementărilor în vigoare cu privire la plata concediilor de odihnă;
36. întocmește lunar raportările privind asigurările de sănătate, contribuția la fondul de șomaj, CAS, precum și alte raportări conform legii;
37. întocmește documentația necesară în vederea achiziționării valutei necesare deplasărilor externe finanțate din bugetul de stat;
38. asigură relația permanentă cu organele financiar-bancare, precum și cu direcțiile de specialitate din Ministerul Finanțelor Publice;
39. efectuează plăți prin ordine de plată sau numerar, față de terți, după îndeplinirea condițiilor de angajare, lichidare și ordonanțare, după verificarea disponibilităților în conturile bancare, subdiviziunii bugetului aprobat de la care se face plata pentru a se stabili că este cea corectă și corespunzătoare naturii cheltuielilor respective. De asemenea, înainte de efectuarea plății se verifică existența tuturor documentelor justificative, semnăturile de pe documente aparținând ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta;
40. întocmește propunerile pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, cu încadrarea în limitele comunicate de Ministerul Finanțelor Publice, în baza propunerilor fundamentate ale structurilor de specialitate ale instituției;
41. elaborează lucrările privind susținerea legii bugetului în Parlament;
42. întocmește propunerile de repartizare pe trimestre a prevederilor bugetare, după aprobarea bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetului asigurărilor pentru șomaj, pe care le transmite către Ministerul Finanțelor Publice;
43. elaborează propuneri de rectificare a bugetului administrat pe baza propunerilor structurilor de specialitate ale instituției;
44. asigură execuția bugetară, întocmește toate documentațiile solicitate de Ministerul Finanțelor Publice;
45. monitorizează lunar cheltuielile de personal, cheltuielile de capital, cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, întocmind situația centralizatoare a acestor categorii de cheltuieli finanțate din bugetul de stat;
46. întocmește toate situațiile/raportările din domeniul de activitate conform legislației în vigoare;
47. aplică și respectă prevederile legale referitoare la gestionarea funcțiilor publice și funcțiilor contractuale din cadrul instituției;
48. efectuează lucrările de evidență și modificare a raporturilor de serviciu/muncă ale personalului;
49. primește fișele de pontaj de la compartimentele de specialitate semnate de conducerea acestora, ține evidența concediilor de odihnă, a concediilor medicale, a concediilor cu plată, a concediilor fără plată aprobate și a absențelor nemotivate;
50. solicită compartimentelor de specialitate și întocmește programarea pentru anul următor a concediilor de odihnă ale salariaților instituției;
51. monitorizează întocmirea și actualizarea de către conducătorii de compartimente a fișelor de post pentru posturile din structura organizatorică a instituției și asigură gestionarea lor conform prevederilor legale;
52. asigură evidența declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe suport hârtie, pentru personalul instituției care are obligația întocmirii declarației de avere și de interese, conform prevederilor Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin persoana desemnată prin ordin al președintelui Consiliului de monitorizare, și transmite copii ale acestora, conforme cu originalul, Agenției Naționale de Integritate;
53. îndrumă personalul de conducere implicat în procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale anuale, în scopul aplicării corecte a procedurilor de evaluare pentru toate situațiile menționate de legiuitor;
54. prezintă președintelui Consiliului de monitorizare situația funcționarilor publici/personalului contractual care au/a obținut la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale calificativul „nesatisfăcător“;
55. întocmește proiecte de ordin privind: numirea/încadrarea, promovarea, suspendarea, detașarea, mutarea, încetarea raporturilor de serviciu/de muncă, reintegrări în funcții, delegare de atribuții, stabilirea drepturilor salariale pentru personalul instituției, pe baza adreselor compartimentelor de specialitate/cererilor personalului sau propunerilor de numire, după caz;
56. întocmește proiecte de ordin privind constituirea comisiilor de concurs/contestații, comisiilor de disciplină și paritară;
57. întocmește proiecte de ordin privind: statul de funcții, structura, regulamentul de organizare și funcționare și regulamentul intern ale instituției;
58. asigură evidența ordinelor emise de președintele Consiliului de monitorizare și comunicarea lor persoanelor interesate, după caz;
59. centralizează rapoartele privind necesarul de formare profesională transmise de personalul de conducere din instituție;
60. elaborează proiectul planului de măsuri privind pregătirea profesională a funcționarilor publici din instituție și proiectul planului anual de perfecționare profesională și le înaintează conducerii instituției;
61. asigură întocmirea și transmiterea situațiilor statistice din domeniul de competență potrivit actelor normative în vigoare;
62. asigură respectarea prevederilor legale privind ocuparea funcțiilor publice, numirea și promovarea, precum și respectarea prevederilor legale privind modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici din cadrul instituției;
63. colaborează în domeniul gestionării funcțiilor publice și funcționarilor publici cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici;
64. solicită avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru stabilirea funcțiilor publice din cadrul instituției, conform prevederilor legale;
65. solicită avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere numite prin ordin al președintelui Consiliului de monitorizare, conform prevederilor legale;
66. asigură respectarea prevederilor legale cu privire la ocuparea posturilor contractuale, încadrarea, promovarea, suspendarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului contractual din cadrul instituției;
67. aplică legislația privind salarizarea personalului din cadrul instituției și propune spre aprobare drepturile salariale și de personal ale angajaților;
68. asigură secretariatul comisiilor de concurs și contestații pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante și întocmește lucrările privind numirea în funcții/încadrarea în muncă a candidaților declarați admiși, pe baza proceselor-verbale ale comisiilor de concurs și în conformitate cu prevederile legale;
69. întocmește contractele individuale de muncă și actele adiționale pentru personalul contractual din cadrul instituției și asigură evidența acestora;
70. calculează vechimea în specialitate și vechimea în muncă la încadrare și stabilește gradația corespunzătoare;
71. urmărește modificarea tranșelor de vechime în muncă pentru avansarea în gradația superioară pentru personalul instituției;
72. urmărește îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă ale salariaților instituției;
73. completează Registrul general de evidență a salariaților în format electronic cu modificările intervenite în situația personalului contractual;
74. aplică prevederile legale referitoare la dosarele profesionale ale funcționarilor publici și dosarele personale ale personalului contractual din cadrul instituției;
75. întocmește statul de funcții al instituției;
76. întocmește regulamentul de organizare și funcționare al instituției, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul instituției, și îl înaintează spre aprobare președintelui Consiliului de monitorizare;
77. întocmește regulamentul intern al instituției, în colaborare cu compartimentele de specialitate, și îl înaintează spre aprobare președintelui Consiliului de monitorizare;
78. eliberează, în condițiile legii, documente pentru salariații instituției;
79. întocmește și eliberează adeverințe la solicitarea salariaților instituției;
80. elaborează propunerile de estimare a cheltuielilor privind drepturile salariale în scopul fundamentării bugetului de venituri și cheltuieli;
81. asigură întocmirea formalităților pentru efectuarea practicii de către studenții care solicită acest lucru și eliberează adeverințe în acest sens;
82. colaborează și oferă consiliere juridică Serviciului inspectorilor de monitorizare în scopul realizării și respectării procedurii de înregistrare, realizare a bazei de date și sesizarea organelor competente (dacă este cazul) pentru toate notificările înregistrate conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplinește următoarele atribuții, cu respectarea principiilor legalității, respectării demnității persoanelor, nediscriminării, egalității de șanse, precum și ale independenței funcționale și a personalului, imparțialității și obiectivității:
a) examinează în mod regulat respectarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul facilităților de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și al spitalelor/secțiilor de psihiatrie;
b) face recomandări cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități aflate în centre de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și în spitale/secții de psihiatrie și monitorizează implementarea acestora de către entitățile publice sau private care au atribuții în acest sens;
c) verifică legalitatea prezenței persoanelor cu dizabilități în facilitățile/centrele de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și în spitalele/secțiile de psihiatrie;
d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități a fost făcută prin fapte de natură penală și poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;
e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancțiuni disciplinare sau contravenționale ori să suspende, să retragă și să anuleze acreditarea facilităților de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și a spitalelor/secțiilor de psihiatrie, în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilități;
f) primește și analizează notificările de deces transmise conform art. 13 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare, de către facilități de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și de către spitale/secții de psihiatrie;
g) urmărește dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilități facilitățile de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și spitalele/secțiile de psihiatrie sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii;
h) facilitează implicarea și participarea pe deplin a societății civile, în special a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor pe care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;
i) facilitează accesul, anunțat sau inopinat, al reprezentanților organizațiilor neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și ai organizațiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități în facilitățile de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și în spitalele/secțiile de psihiatrie, sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii, în scopul monitorizării respectării drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilități o reprezentare independentă în fața unei instanțe sau în fața oricărui altui organism independent, organizațiile neguvernamentale menționate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestor persoane;
j) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu instituția Avocatul Poporului, ca autoritate națională desemnată pentru prevenirea torturii și tratamentelor inumane și degradante;
k) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu punctele de contact, în scopul îndeplinirii de către acestea a rolului care le revine prin Convenție și prin prezentul regulament.
Activitatea de monitorizare a facilităților/centrelor de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și a spitalelor/secțiilor de psihiatrie se realizează prin vizite de monitorizare și prin informarea în orice alt mod asupra respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități de către aceste instituții.
În scopul îndeplinirii atribuțiilor de monitorizare a facilităților/centrelor de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și a spitalelor/secțiilor de psihiatrie, Consiliului de monitorizare îi sunt asigurate:
a) accesul la toate informațiile și documentele referitoare la numărul persoanelor cu dizabilități aflat în aceste instituții, precum și la numărul și amplasarea instituțiilor;
b) accesul la toate informațiile și documentele care privesc tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilități, măsurile dispuse față de acestea, condițiile în care trăiesc acestea și își desfășoară activitatea sau orice alte aspecte relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor Consiliului de monitorizare;
c) accesul inopinat în toate facilitățile/centrele de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și în spitalele/secțiile de psihiatrie și la instalațiile și amenajările acestora;
d) libertatea de a alege instituțiile pe care dorește să le viziteze și persoanele cu care dorește să aibă întrevederi;
e) condițiile necesare pentru a avea întrevederi cu persoanele alese, fără martori, fie personal, fie cu un interpret, dacă se consideră necesar, precum și cu orice altă persoană despre care echipa de vizitare consideră că poate furniza informații pertinente;
f) încunoștințarea, de îndată, de către facilitățile/centrele de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și de către spitalele/secțiile de psihiatrie asupra cazurilor de deces al persoanelor cu dizabilități aflate în acestea și asupra sesizării organelor judiciare, potrivit legii, cu privire la aceste decese, conform art. 13 din Legea nr. 8/2016, cu modificările și completările ulterioare;
g) dreptul de a face sesizări și recomandări autorităților competente;
h) dreptul de a fi informat, în termenul legal sau cu celeritate, cu privire la măsurile luate de autoritățile competente legal ca urmare a sesizărilor, recomandărilor și măsurilor pe care le-a dispus;
i) calitatea procesuală activă în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor cu dizabilități;
j) dreptul de a menține legătura cu Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, de a trimite acestuia informații și de a se întâlni cu membrii săi;
k) dreptul de a publica și disemina rapoartele proprii.
Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.
Raportul de vizită se întocmește de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de președintele Consiliului de monitorizare și se comunică instituțiilor vizitate și autorităților publice în subordinea și coordonarea cărora se află acestea.
Instituția vizitată are obligația de a comunica Consiliului de monitorizare, în termen de 30 de zile, un răspuns motivat privind recomandările și măsurile dispuse.
Raportul de vizită, precum și răspunsul motivat sunt publice și se afișează pe pagina de internet a instituției vizitate, pe cea a autorității publice în subordinea și coordonarea căreia se află aceasta, precum și pe cea a Consiliului de monitorizare, cu excepția datelor personale.
Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului și aprobat de plenul acestuia.
Consiliul implementează și gestionează la nivel național un sistem electronic unitar de raportare și evidență a notificărilor înregistrate cu privire la cazurile de deces din facilitățile/centrele de tip rezidențial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilități, precum și din spitalele/secțiile de psihiatrie.
Vizitele de monitorizare se desfășoară de echipe de vizitare compuse din 3 membri, dintre care un inspector de monitorizare din cadrul Consiliului de monitorizare și câte 2 experți independenți, în calitate de colaboratori externi. Deciziile echipei se iau prin consens sau prin votul majorității membrilor.
Experții independenți sunt selectați în urma unui anunț publicat pe pagina de internet a Consiliului de monitorizare, de către o comisie formată din președintele, vicepreședintele Consiliului de monitorizare și 3 inspectori de monitorizare din cadrul acestuia. Experții independenți selectați trebuie să aibă și experiență în domeniul drepturilor omului și al drepturilor persoanelor cu dizabilități. În selectarea experților independenți se va acorda atenție reprezentării echilibrate pe criterii de gen și participării persoanelor cu dizabilități.
În urma procedurii de selecție prevăzute, comisia de selecție va urmări selecția a cel puțin 20 de experți independenți, care vor încheia un protocol-cadru cu Consiliul de monitorizare. Procedura de selecție și conținutul protocolului-cadru se vor stabili prin ordin al președintelui Consiliului de monitorizare, în termen de 60 de zile de la data numirii acestuia.
Constatările rezultate în urma vizitelor de monitorizare sunt cuprinse în rapoarte de vizită. Rapoartele includ recomandările făcute de Consiliul de monitorizare.
Raportul de vizită se întocmește de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de președintele Consiliului de monitorizare și se comunică instituțiilor vizitate și autorităților publice în subordinea și coordonarea cărora se află acestea.
Instituția vizitată are obligația de a comunica Consiliului de monitorizare, în termen de 30 de zile, un răspuns motivat privind recomandările și măsurile dispuse.
Raportul de vizită, precum și răspunsul motivat prevăzut la art. 58 sunt publice și se afișează pe pagina de internet a instituției vizitate, pe cea a autorității publice în subordinea și coordonarea căreia se află aceasta, precum și pe cea a Consiliului de monitorizare, cu excepția datelor personale.
Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului și aprobat de plenul acestuia.
Remunerarea colaboratorilor externi ai Consiliului de monitorizare se face în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul anual al Consiliului de monitorizare, pentru fiecare vizită, pe baza protocolului-cadru convenit între președintele Consiliului de monitorizare și fiecare colaborator extern selectat.
Pentru fiecare salariat - funcție de conducere sau de execuție - se întocmește fișa postului, care va cuprinde atribuțiile, competențele, responsabilitățile și relațiile de serviciu. Fișa postului se întocmește cu respectarea prevederilor stabilite în regulamentul de organizare și funcționare corespunzător fiecărui departament din structura organizatorică a Consiliului de monitorizare, de către șeful ierarhic.
Șefii de servicii și de birouri îndeplinesc atribuțiile prevăzute în fișa postului, contrasemnează toate lucrările personalului din subordine, coordonează și verifică activitatea salariaților din cadrul serviciului pe care îl conduc, inclusiv în teren, precum și orice alte atribuții dictate de bunul mers al instituției și/sau conferite de conducerea instituției cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Șefii de servicii și de birouri asigură confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile și documentele din cadrul serviciilor pe care le conduc; răspund în fața conducerii instituției de modul de îndeplinire a activității din cadrul serviciului pe care îl conduc; urmăresc și răspund de disciplina muncii specifice salariaților și fac propuneri în acest sens.
Personalul din departamentele structurii organizatorice ale instituției este obligat să cunoască și să aplice prevederile prezentului regulament, precum și ale fișei postului pe care îl ocupă.
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Consiliului de monitorizare se asigură integral de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli vor include inclusiv acoperirea costurilor de transport, cazare și masă ale colaboratorilor externi. Proiectul de buget se întocmește de către președintele Consiliului de monitorizare și se înaintează Ministerului Finanțelor Publice, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat.
Salarizarea personalului Consiliului de monitorizare se realizează corespunzător funcțiilor similare din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, în condițiile legii.
În caz de nerespectare a prevederilor prezentului regulament se aplică dispozițiile legale în vigoare.
----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.