ARTICOL UNIC
Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/180, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 9 mai 2017,
Camera Deputaților:
1. Susține necesitatea inovării în învățământul școlar, recomandă stimularea diversificării programelor școlare, a formelor de instruire școlară și a tipurilor de entități educative, ca răspuns la diversitatea în creștere a calificărilor profesionale și a așteptărilor personale ale tinerilor și sugerează analizarea posibilităților de recunoaștere reciprocă la nivelul Uniunii a unor forme de instruire de scurtă durată extracurriculară sau noninstituțională.
2. Recomandă ca sporirea șanselor de angajare a tinerilor în Uniune să fie tratată în contextul mai larg al exercitării de către aceștia a unui rol socioeconomic activ, în multiple forme de manifestare, cu locuri de muncă având certă perspectivă de evoluție personală, precum și sporirea inițiativelor antreprenoriale ale acestora, într-o gamă cât mai largă de categorii de activități economice.
3. Recomandă o analiză aprofundată a reflectării în sistemul de educație a noilor condiții și cerințe ale societății în ceea ce privește relevanța competențelor de bază, o abordare mai curajoasă care ar trebui să treacă dincolo de tradiție - științe, citirea, matematica - pentru a include nemijlocit competența digitală, capacitatea de învățare colaborativă și tehnicile de inovare, între altele.
4. Reamintește natura inerent incertă a indicatorilor clasici ai eficienței educației, cum ar fi numărul de absolvenți, procentul de încadrare în muncă sau fondurile alocate educației, și pentru a diminua dificultățile de interpretare propune completarea acestora cu indicatori adaptați condițiilor socioeconomice ale prezentului, cum ar fi: numărul de societăți comerciale înființate de tineri absolvenți, numărul de locuri de muncă la distanță și temporare, fondurile private atrase în educație.
5. Atrage atenția că educația cuprinde formarea unor cetățeni responsabili, sănătoși, cu înaltă ținută morală, propunând ca obiectivele educaționale de acest fel să fie parte a analizelor, alături de urmărirea formării de competențe profesionale; reamintește în acest context relevanța culturii generale și a educației artistice atât pentru capacitatea de inovare, cât și pentru o viață împlinită.
6. Atrage atenția că deși primii ani de viață sunt extrem de importanți pentru dezvoltarea competențelor cognitive și necognitive, în această perioadă este indispensabilă menținerea unor legături afective puternice cu familia și, prin urmare, consideră că educația de înaltă calitate primită de la o vârstă fragedă nu ar trebui să fie restrânsă la formarea unei baze pentru dobândirea de cunoștințe și nici să prezinte riscul îndepărtării de familie.
7. Subliniază că obiectivul comun al unui echilibru just între autonomia și răspunderea școlii, care să contribuie la îmbunătățirea sistemelor de educație și la obținerea de rezultate de înaltă calitate, necesită un sistem de guvernanță care să cuprindă mecanisme administrative de asigurare a transparenței depline, a răspunderii administrative a celor implicați, precum și participarea factorilor de decizie interesați, în astfel de modalități comparabile la nivelul Uniunii.
8. Recomandă ca dezbaterile ce vizează dezvoltarea învățământul superior în Uniune să includă sporirea rolului educativ al universităților, ca rezultat al reducerii caracterului preponderent dual cercetare-învățare al acestora sub impactul procesului Bologna.