RO | EN

LEGEA nr. 35 din 13 martie 1997 (republicată)

LEGE Parlamentul

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 27 februarie 2018
Intrat în vigoare: 27.02.2018
Forma consolidată din: 27.02.2018

Cuprins

Capitolul I — Dispoziții generale
Capitolul II — Mandatul Avocatului Poporului
Capitolul III — Adjuncții Avocatului Poporului
Capitolul IV — Atribuțiile Avocatului Poporului
Capitolul V — Activitatea în Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție
Capitolul VI — Răspundere, incompatibilități și imunități
Capitolul VII — Serviciile instituției Avocatul Poporului
Capitolul VIII — Dispoziții tranzitorii și finale
ANEXĂ

*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 9/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 8 ianuarie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice.

(2) Instituția Avocatul Poporului este instituție națională pentru promovarea și protecția drepturilor omului, în sensul stabilit prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate Principiile de la Paris.

(3) Sediul instituției Avocatul Poporului este în municipiul București.

Articolul 2

(1) Instituția Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, în condițiile legii.

(2) Instituția Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție, denumit în continuare Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, îndeplinește atribuțiile specifice de Mecanism național de prevenire a torturii în locurile de detenție, în sensul Protocolului opțional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009, denumit în continuare Protocol opțional.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților publice.

(4) Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale.

Articolul 3

(1) Activitatea Avocatului Poporului, a adjuncților săi și a salariaților care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public.

(2) La cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor sau datorită unor motive întemeiate, Avocatul Poporului poate decide asupra caracterului confidențial al activității sale.

Articolul 4

Autoritățile publice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziția instituției Avocatul Poporului, în condițiile legii, informațiile, documentele sau actele pe care le dețin în legătură cu petițiile care au fost adresate instituției Avocatul Poporului, precum și cele referitoare la sesizările din oficiu și la vizitele anunțate sau inopinate pe care aceasta le efectuează pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice Mecanismului național de prevenire a torturii în locurile de detenție, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuțiilor sale.

Articolul 5

(1) Avocatul Poporului prezintă, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informații cu privire la activitatea instituției Avocatul Poporului. Ele pot conține recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor și libertăților persoanelor fizice.

(2) Raportul anual vizează activitatea instituției pe un an calendaristic și se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în ședința comună a celor două Camere. Raportul anual se dă publicității.

Capitolul II — Mandatul Avocatului Poporului ↑ Cuprins

Articolul 6

(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Poate fi numit Avocat al Poporului orice cetățean român care îndeplinește condițiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituțională.

Articolul 7

(1) Propunerile de candidați se fac de către birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

(2) Candidații vor fi audiați de comisiile juridice din Camera Deputaților și Senat. În vederea audierii, fiecare candidat va depune actele din care rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și de prezenta lege pentru a fi numit Avocat al Poporului. Candidații vor fi prezenți la dezbateri.

(3) Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaților și senatorilor prezenți.

Articolul 8

(1) Mandatul de Avocat al Poporului se exercită de la data depunerii, în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului, a următorului jurământ:

Jur să respect Constituția și legile țării și să apăr drepturile și libertățile cetățenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de Avocat al Poporului. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

(2) Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.

(3) Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcție a Avocatului Poporului și deschide procedura pentru numirea în funcție a altei persoane.

(4) Mandatul Avocatului Poporului durează până la depunerea jurământului de către noul Avocat al Poporului.

Articolul 9

(1) Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcție, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.

(2) Revocarea din funcție a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, se face de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.

Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 15 aprilie 2014, și ulterior, a mai fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 30 iunie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 181/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2015.

(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcției sau decesul se constată de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în cel mult 10 zile de la apariția cauzei care determină încetarea mandatului Avocatului Poporului.

(4) Avocatul Poporului, îndeplinind condițiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituțională, la data pensionării sau recalculării pensiei anterior stabilite, beneficiază de pensie calculată similar cu cea a judecătorilor Curții Constituționale.

(5) Perioada de îndeplinire a funcției de Avocat al Poporului constituie vechime în magistratură și vechime în specialitate juridică.

Capitolul III — Adjuncții Avocatului Poporului ↑ Cuprins

Articolul 10

(1) Avocatul Poporului este asistat de adjuncți, specializați pe următoarele domenii de activitate:

a) drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale;

b) drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;

c) apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului;

d) armată, justiție, poliție, penitenciare;

e) proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe;

f) prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție, prin Mecanismul Național de Prevenire.

(2) Adjuncții Avocatului Poporului îndeplinesc atât atribuțiile ce le revin potrivit domeniului de specializare, cât și orice alte atribuții care le sunt încredințate de Avocatul Poporului.

(3) Adjuncții Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuțiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcției.

Articolul 11

(1) Adjuncții Avocatului Poporului sunt numiți pe o durată de 5 ani de către birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.

(2) Condițiile cumulative pentru numirea în funcția de adjunct al Avocatului Poporului sunt următoarele:

a) să fie absolvent cu studii superioare de științe juridice, științe administrative, științe politice, științe economice sau științe umaniste;

b) să aibă o vechime de cel puțin 8 ani în specialitatea studiilor absolvite prevăzute la lit. a) sau să fi exercitat timp de un mandat funcția de deputat sau de senator;

c) să aibă capacitate deplină de exercițiu și o bună reputație morală;

d) să aibă o stare de sănătate corespunzătoare;

e) să nu aibă antecedente penale;

f) să nu aibă apartenență politică.

(3) Funcția de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată funcției de secretar de stat.

(4) Mandatul adjuncților Avocatului Poporului se exercită de la data depunerii, în fața Avocatului Poporului și a câte unui membru al birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, împuternicit pentru aceasta, a următorului jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării și să apăr drepturile și libertățile cetățenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de adjunct al Avocatului Poporului. Așa să-mi ajute Dumnezeu!“

(5) Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.

(6) Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcție a adjunctului Avocatului Poporului și deschide procedura pentru numirea în funcție a altei persoane.

(7) Mandatul durează până la depunerea jurământului de către noii adjuncți ai Avocatului Poporului și poate fi reînnoit o singură dată.

(8) Perioada de îndeplinire a funcției de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenți ai facultăților cu profil juridic constituie vechime în magistratură. Perioada de îndeplinire a funcției de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenți ai facultăților cu alt profil decât cel juridic constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite.

(9) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea îndeplinirii funcției sau decesul se constată de către Avocatul Poporului și se comunică birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, în cel mult 30 de zile de la apariția cauzei care determină încetarea mandatului adjunctului. Până la numirea unui nou adjunct, atribuțiile sale vor fi delegate, prin ordin al Avocatului Poporului, unei persoane din cadrul personalului de specialitate.

(10) Numirea adjuncților Avocatului Poporului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 12

Adjuncții Avocatului Poporului îndeplinesc următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea din domeniul lor de activitate;

b) informează Avocatul Poporului cu privire la activitatea din domeniul lor de activitate;

c) repartizează petițiile în cadrul domeniilor lor de activitate;

d) avizează rapoartele, recomandările, precum și orice alte acte supuse aprobării Avocatului Poporului;

e) îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuțiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcției;

f) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de Avocatul Poporului, în limitele legii.

Articolul 13

(1) Domeniul privind apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului este coordonat de un adjunct al Avocatului Poporului, denumit în continuare Avocatul Copilului.

(2) Avocatul Copilului, sub coordonarea Avocatului Poporului, acționează în scopul promovării și protejării drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani, susține și încurajează respectarea și promovarea drepturilor copiilor, în condițiile prezentei legi, respectiv ale Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 14

În îndeplinirea mandatului specific domeniului protecției și promovării drepturilor copilului, Avocatul Copilului îndeplinește următoarele atribuții:

a) soluționează sesizările individuale făcute de copii sau de reprezentanți ai acestora în legătură cu acțiunile instituțiilor publice din domeniul sănătății, educației, protecției speciale a copilului, din domeniul aplicării măsurilor privative și neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, privind răspunderea penală a minorilor, precum și ale oricăror instituții a căror activitate este incidentă domeniului protecției și promovării drepturilor copilului;

b) soluționează orice sesizare în legătură cu încălcarea unuia sau mai multor drepturi ale copilului;

c) promovează drepturile copilului în rândul copiilor și adulților;

d) colaborează cu structurile formale ale copiilor și, în măsura în care consideră necesar, sesizează autoritățile competente;

e) formulează propuneri de măsuri menite să încurajeze participarea copiilor la luarea deciziilor care îi privesc;

f) elaborează studii cu privire la exercitarea și respectarea drepturilor copilului și recomandă, dacă este cazul, măsuri pentru respectarea drepturilor copilului la nivel de politici publice și la nivel legislativ, inclusiv prin întocmirea de rapoarte speciale;

g) efectuează vizite inopinate de control, din oficiu sau la cerere, împreună cu reprezentanții Mecanismului Național de Prevenire a torturii în locurile de detenție, la centrele educative sau de detenție în care minorii execută măsurile privative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul răspunderii penale a minorilor, la persoanele însărcinate cu supravegherea și îndrumarea minorilor aflați în executarea măsurilor neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul răspunderii penale a minorilor, la centrele de plasament, locuințele de tip familial, asistență maternală și plasament familial în care minorul este plasat ca măsură de protecție specială prevăzută de Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la familia extinsă, precum și la spitalele de pediatrie;

h) sesizează de îndată, din oficiu sau la cerere, organele de urmărire penală atunci când constată existența unor indicii privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală împotriva copiilor.

Capitolul IV — Atribuțiile Avocatului Poporului ↑ Cuprins

Articolul 15

(1) Avocatul Poporului are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea instituției Avocatul Poporului;

b) coordonează activitatea de prevenire a torturii în locurile de detenție, desfășurată prin Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție;

c) aprobă rapoartele de vizită întocmite în cadrul activității de prevenire a torturii;

d) aprobă recomandările care însoțesc rapoartele de vizită întocmite în cazurile în care, în urma vizitelor efectuate, sunt sesizate neregularități;

e) decide asupra petițiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăților acestora de către autoritățile administrației publice;

f) verifică activitatea de rezolvare legală a petițiilor primite și solicită autorităților sau funcționarilor administrației publice în cauză încetarea încălcării drepturilor și libertăților persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiționarului și repararea prejudiciilor;

g) formulează puncte de vedere, la cererea Curții Constituționale;

h) poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;

i) poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor;

j) reprezintă instituția Avocatul Poporului în fața Camerei Deputaților, a Senatului și a celorlalte autorități publice, precum și în relațiile cu persoanele fizice sau juridice;

k) angajează salariații instituției Avocatul Poporului și exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;

l) exercită funcția de ordonator principal de credite, atribuție pe care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind finanțele publice;

m) poate sesiza instanța de contencios administrativ, în condițiile legii contenciosului administrativ;

n) poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale și poate reprezenta în fața instanței de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenței fizice sau psihice din partea părinților, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenței și exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de ființe umane, a neglijării și exploatării, precum și a oricărei forme de violență asupra copilului, prevăzute și sancționate de legislația internă și internațională la care România este parte;

o) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege.

(2) Avocatul Poporului asigură apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului prin mijloace specifice prevăzute de prezenta lege prin Domeniul privind apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului sau, după caz, prin Mecanismul Național de Prevenire.

(3) Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuții adjuncților săi sau unor persoane cu funcții de conducere din cadrul instituției.

Articolul 16

(1) Instituția Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a asociațiilor sau a altor persoane juridice, precum și inopinat, prin efectuarea vizitelor în locurile de detenție, potrivit legii.

(2) Petițiile pot fi adresate de persoanele prevăzute la alin. (1), fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.

Articolul 17

(1) Petițiile adresate instituției Avocatul Poporului trebuie să se facă în scris și să indice numele și domiciliul persoanei fizice lezate în drepturile și libertățile acesteia, drepturile și libertățile încălcate, precum și autoritatea administrativă ori funcționarul public în cauză. Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal petiția.

(2) Nu pot fi luate în considerare petițiile anonime, iar petițiile îndreptate împotriva încălcării drepturilor și libertăților persoanelor fizice prin acte sau fapte ale autorității administrației publice se adresează instituției Avocatul Poporului nu mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoștință de ele.

(3) Cetățenii aparținând minorităților naționale, cu domiciliul sau reședința în unități administrativ-teritoriale în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, pot prezenta petiții în limba maternă și primesc răspuns în limba română și în limba maternă.

(4) Avocatul Poporului poate respinge motivat petițiile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza și soluționarea petițiilor.

(5) Nu fac obiectul activității instituției Avocatul Poporului și vor fi respinse fără motivare petițiile privind actele emise de Camera Deputaților, de Senat sau de Parlament, actele și faptele deputaților și senatorilor, ale Președintelui României, ale Curții Constituționale, ale președintelui Consiliului Legislativ, ale autorității judecătorești, precum și ale Guvernului, cu excepția legilor și ordonanțelor.

Articolul 18

Petițiile adresate instituției Avocatul Poporului sunt scutite de taxa de timbru.

Articolul 19

(1) Conducerea penitenciarelor, a centrelor de reeducare pentru minori, a spitalelor penitenciare, precum și Ministerul Public și organele de poliție sunt obligate să permită, fără nicio restricție, persoanelor care execută pedeapsa închisorii sau, după caz, se află arestate ori reținute, precum și minorilor aflați în centrele de reeducare să se adreseze, în orice mod, instituției Avocatul Poporului cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.

(2) Aceeași obligație revine și comandanților unităților militare, în privința persoanelor care îndeplinesc îndatoriri militare, cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.

Articolul 20

(1) Conducerea locurilor de detenție prevăzute la art. 34 este obligată să permită, fără nicio restricție, persoanelor care sunt private de libertate, în baza unei decizii a unei autorități, să se adreseze, în orice mod, instituției Avocatul Poporului cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.

(2) În scopul îndeplinirii atribuțiilor ce revin instituției Avocatul Poporului, administrația locurilor de detenție prevăzute la art. 34 este obligată să asigure accesul Avocatului Poporului, adjunctului de la Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, precum și al reprezentanților instituției, fără nicio restricție, în toate locurile de detenție supuse monitorizării, pentru efectuarea vizitelor, anunțate sau inopinate, precum și a anchetelor dispuse în vederea soluționării petițiilor primite.

(3) Petițiile cu privire la actele de tortură, tratamentele cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție se soluționează, în funcție de problematica sesizată, de către Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție în colaborare cu celelalte structuri ale instituției Avocatul Poporului.

(4) Prevederile prezentei legi sunt puse la dispoziția persoanelor private de libertate, în limba română sau în limba pe care o înțeleg, imediat după primirea în locurile de detenție.

Articolul 21

În cazul în care instituția Avocatul Poporului constată că soluționarea petiției cu care a fost sesizată este de competența autorității judecătorești, se poate adresa, după caz, ministrului justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public sau președintelui instanței de judecată, care este obligat să comunice măsurile luate.

Articolul 22

În cazul sesizării privind excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor care se referă la drepturile și libertățile persoanelor fizice, Curtea Constituțională va solicita și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Articolul 23

(1) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia au acces, în condițiile legii, la informațiile clasificate deținute de autoritățile publice, în măsura în care le consideră necesare pentru soluționarea petițiilor care le-au fost adresate, precum și a sesizărilor din oficiu și vizitelor anunțate sau inopinate pe care le efectuează pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice Mecanismului național de prevenire a torturii în locurile de detenție.

(2) Avocatul Poporului are obligația de a nu divulga sau de a nu face publice informațiile sau documentele secrete la care a avut acces. Această obligație se menține și după încetarea activității sale ca Avocat al Poporului și se extinde asupra adjuncților săi, precum și asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancțiunea prevăzută de legea penală.

Articolul 24

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări.

(2) Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor.

(3) Recomandările Avocatului Poporului în Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție emise în cazul constatării unor neregularități au ca scop înlăturarea acestora, îmbunătățirea tratamentului și a condițiilor de detenție ale persoanelor private de libertate, prevenirea torturii și a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.

Articolul 25

(1) Avocatul Poporului, adjuncții acestuia, precum și personalul de specialitate al instituției Avocatul Poporului au dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităților administrației publice orice informații sau documente necesare anchetei, să audieze și să ia declarații de la conducătorii autorităților administrației publice și de la orice funcționar care poate da informațiile necesare soluționării petiției, în condițiile prezentei legi.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică autorităților administrației publice, instituțiilor publice, precum și oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităților administrației publice.

Articolul 26

(1) În cazul în care, în urma examinării petițiilor primite, se constată că petiția persoanei fizice lezate este întemeiată, instituția Avocatul Poporului se va adresa în scris autorității administrației publice care a încălcat drepturile persoanei fizice și va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ și să repare prejudiciile produse, precum și să repună persoana fizică lezată în situația anterioară.

(2) Autoritățile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităților constatate, repararea prejudiciilor și înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate și vor informa despre aceasta instituția Avocatul Poporului.

Articolul 27

(1) În cazul în care autoritatea administrației publice sau funcționarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitățile comise, instituția Avocatul Poporului se adresează autorităților administrației publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.

(2) Dacă autoritatea publică sau funcționarul public aparține administrației publice locale, instituția Avocatul Poporului se adresează prefectului. De la data depunerii sesizării la prefectul județului curge un nou termen de 45 de zile.

Articolul 28

(1) Avocatul Poporului este îndreptățit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administrației publice centrale și al prefecților.

(2) Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunică Parlamentului.

Articolul 29

(1) Instituția Avocatul Poporului va aduce la cunoștința persoanei care i-a adresat petiția modul de soluționare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimțământul persoanei sau al persoanelor interesate și cu respectarea prevederilor art. 23 privind informațiile și documentele secrete.

(2) Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție ori de nerespectare a legilor țării, va prezenta un raport, conținând cele constatate, președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, prim-ministrului.

Articolul 30

Avocatul Poporului poate fi consultat de inițiatorii proiectelor de legi și ordonanțe, care, prin conținutul reglementărilor, privesc drepturile și libertățile cetățenilor, prevăzute de Constituția României, de pactele și celelalte tratate internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.

Articolul 31

Prevederile prezentei legi se aplică și actelor administrative ale regiilor autonome.

Articolul 32

(1) Instituția Avocatul Poporului va organiza birouri teritoriale, în vederea realizării atribuțiilor ce îi revin, potrivit prezentei legi, conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege. Președinții consiliilor județene și primarii vor asigura spațiile necesare pentru funcționarea birourilor teritoriale.

(2) Birourile teritoriale ale instituției Avocatul Poporului care își au sediul sau își desfășoară activitățile de audiență în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățeni aparținând minorităților naționale au pondere de peste 20% din numărul locuitorilor asigură și folosirea limbii minorităților naționale respective, în scris și oral, în relațiile cu petiționarii.

(3) În situații motivate, Avocatul Poporului va putea stabili sediul biroului teritorial și în alt oraș decât orașul reședință de județ, din raza de competență a curții de apel.

Capitolul V — Activitatea în Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Dispoziții generale

Articolul 33

(1) Instituția Avocatul Poporului este singura structură națională desemnată să exercite atribuțiile prevăzute de Protocolul opțional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.

(2) În sensul prezentei legi, prin Subcomitetul de prevenire se înțelege Subcomitetul de prevenire a torturii și a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante, înființat prin Protocolul opțional.

Articolul 34

(1) În înțelesul prezentei legi, prin loc de detenție se înțelege orice loc în care persoanele sunt private de libertate în baza unei decizii a unei autorități, la cererea acesteia sau cu acordul expres ori tacit al acesteia.

(2) Privare de libertate înseamnă orice formă de detenție sau închisoare ori plasarea unei persoane într-un loc public sau privat de reținere pe care nu îl poate părăsi după voia sa, prin decizia oricărei autorități judiciare, administrative sau de altă natură.

(3) În sensul prezentei legi, sunt locuri de detenție sau, după caz, locuri în care instituția Avocatul Poporului își exercită atribuțiile privind prevenirea torturii următoarele:

a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;

b) centrele educative, centrele de detenție;

c) centrele de reținere și arestare preventivă;

d) serviciile de tip rezidențial pentru minorii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal;

e) spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, spitalele de psihiatrie;

f) centrele de tranzit;

g) centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, aflate în subordinea și administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări;

h) centrele speciale de primire și cazare a solicitanților de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit;

i) centrele în care se acordă servicii de asistență pentru consumatorii de droguri, în regim închis;

j) orice alt loc care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sănătate sau sistemul de asistență socială.

Secțiunea a 2-a — Atribuțiile Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție

Articolul 35

Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție monitorizează în mod regulat tratamentul aplicat persoanelor aflate în locuri de detenție în vederea consolidării protecției acestora împotriva torturii și a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante și a exercitării fără discriminare a drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, prin:

a) vizitarea, anunțată sau inopinată, a locurilor de detenție în scopul verificării condițiilor de detenție și a tratamentului aplicat persoanelor private de libertate;

b) formularea de recomandări conducerilor locurilor de detenție vizitate în urma vizitelor efectuate;

c) formularea de propuneri de modificare și completare privind legislația în domeniu sau observații privind inițiativele legislative existente în domeniu, în condițiile art. 30;

d) întocmirea proiectului părții componente referitoare la prevenirea torturii a raportului anual de activitate al Avocatului Poporului;

e) formularea de propuneri și observații privind elaborarea, modificarea și completarea de strategii și politici publice în domeniul prevenirii torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, în condițiile legii;

f) menținerea legăturii cu Subcomitetul de prevenire;

g) analizarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea, sub conducerea Avocatului Poporului, a programelor internaționale de asistență tehnică și financiară pentru realizarea scopului Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție;

h) coordonarea organizării campaniilor de informare, de educare și instruire în scopul prevenirii torturii și a pedepselor sau tratamentelor aplicate cu cruzime, inumane sau degradante;

i) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Avocatul Poporului, în limitele legii.

Secțiunea a 3-a — Organizarea activității de prevenire a torturii și tratamentelor cu cruzime, inumane și degradante în cadrul locurilor de detenție

Articolul 36

(1) Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție este organizat în structura centrală și structura teritorială.

(2) Structura centrală cuprinde și Centrul zonal București. Structura teritorială este constituită din 3 centre zonale.

(3) Avocatul Poporului stabilește prin ordin locurile în care sunt amplasate centrele zonale și județele care intră în aria de competență a acestora, precum și criteriile de selectare a personalului din cadrul Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție.

(4) La desfășurarea activității de prevenire a torturii vor participa reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul protecției drepturilor omului, selectate pe baza activității, de către Avocatul Poporului.

Articolul 37

(1) Pentru desfășurarea activităților Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție, la nivelul structurii centrale, sunt cooptați și colaboratori externi de alte specialități decât cei angajați permanent, în baza unor contracte de prestări de servicii. Colaboratorii externi sunt selectați de către Avocatul Poporului, pe baza propunerilor primite de la Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, Societatea Sociologilor din România, Colegiul Național al Asistenților Sociali sau de la alte asociații profesionale din care fac parte.

(2) Pe perioada îndeplinirii atribuțiilor, colaboratorii externi se supun îndatoririlor personalului instituției în ceea ce privește păstrarea confidențialității lucrărilor și a celorlalte reguli de disciplină internă ale instituției.

(3) În desfășurarea activităților specifice Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție, membrii echipelor de vizitare sunt independenți.

(4) Pe lângă adjunctul Avocatului Poporului, pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, în cadrul structurii centrale a Domeniului, inclusiv a Centrului zonal București, își desfășoară activitatea un număr de 11 angajați, dintre care: 4 angajați personal de execuție de specialitate cu studii juridice, 3 specialiști - medici, psihologi, asistenți sociali, sociologi sau orice alte profesii necesare desfășurării activității specifice și 4 angajați personal financiar, salarizare, resurse umane și administrativ.

Articolul 38

(1) Pentru desfășurarea activităților Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție, la nivelul structurii teritoriale, sunt cooptați și colaboratori externi de alte specialități decât cei angajați permanent, în baza unor contracte de prestări de servicii. Colaboratorii externi de la nivel teritorial sunt selectați de către Avocatul Poporului, pe baza propunerilor primite de la Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, Societatea Sociologilor din România, Colegiul Național al Asistenților Sociali sau de la alte asociații profesionale din care fac parte.

(2) Dispozițiile art. 37 alin. (3) se aplică în mod corespunzător și colaboratorilor externi cooptați la nivelul structurii teritoriale.

(3) În cadrul celor 3 centre zonale din structura teritorială a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție își desfășoară activitatea un număr de 12 angajați. Fiecare centru zonal are în componență: un angajat personal de execuție de specialitate cu studii juridice, 2 specialiști - medici, psihologi, asistenți sociali, sociologi sau orice alte profesii necesare desfășurării activității specifice și un angajat - personal administrativ.

Secțiunea a 4-a — Desfășurarea vizitelor în locurile de detenție

Articolul 39

(1) Echipele de vizitare desfășoară vizite anunțate sau inopinate în locurile de detenție care intră sub incidența prezentei legi.

(2) Echipa de vizitare are în componența sa cel puțin un medic, în funcție de specializarea necesară, și un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale dintre cele prevăzute la art. 36 alin. (4).

(3) Vizitele sunt desfășurate din oficiu, pe baza unui plan anual de vizitare, propus de adjunctul Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție și aprobat de către Avocatul Poporului ori inopinat sau pe baza sesizării oricărei persoane sau a luării la cunoștință pe orice cale despre existența unei situații de tortură ori tratamente aplicate cu cruzime, inumane sau degradante în cadrul unui loc de detenție.

(4) În vederea elaborării planului anual de vizitare sunt avute în vedere cel puțin următoarele criterii:

a) tipurile locurilor de detenție existente;

b) repartizarea geografică a locurilor de detenție;

c) sesizările primite asupra existenței unei situații de tortură ori tratamentele cu cruzime, inumane sau degradante;

d) vulnerabilitatea cunoscută a anumitor tipuri de locuri de detenție;

e) rapoartele anterioare ale Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție și ale celorlalte domenii de activitate din cadrul instituției.

Articolul 40

(1) Instituțiile vizitate sunt obligate să pună la dispoziția reprezentanților echipei de vizitare, în condițiile legii, înainte, în timpul sau după efectuarea vizitei, orice documente sau informații care se află la dispoziția lor sau pe care le pot procura, solicitate de aceștia în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale.

(2) Conducerea locurilor de detenție vizitate este obligată să acorde asistență și să se întâlnească cu membrii echipei de vizitare, în vederea realizării scopului vizitei.

Articolul 41

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor legale, membrii echipei de vizitare pot avea întrevederi în condiții de confidențialitate cu orice persoană privată de libertate în cadrul instituției vizitate.

(2) La solicitarea membrilor echipei de vizitare, instituția vizitată este obligată să pună la dispoziție un loc adecvat pentru desfășurarea întrevederii.

(3) Întrevederile au loc doar cu acordul persoanei private de libertate sau al reprezentatului legal al acesteia și sunt confidențiale.

(4) La întrevedere nu pot participa reprezentanți ai locului de detenție decât la solicitarea expresă a membrilor echipei de vizitare și doar în scopul asigurării protecției acestora. În acest caz, reprezentanții locului de detenție vor asigura numai supraveghere vizuală, cu respectarea confidențialității întrevederii.

(5) Numele și alte date personale ale persoanei intervievate nu pot fi făcute publice decât cu acordul scris prealabil al acesteia sau al reprezentantului legal al acesteia.

(6) Pentru desfășurarea întrevederilor cu persoane care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română se va asigura prezența unui interpret, costurile interpretării fiind suportate din fondurile alocate activității Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție.

(7) Membrii echipei de vizitare pot solicita întrevederi cu orice altă persoană despre care apreciază că poate furniza informații pertinente, cu acordul acesteia.

Articolul 42

Nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru informațiile comunicate membrilor echipei de vizitare.

Articolul 43

(1) Constatările rezultate în urma vizitelor sunt cuprinse într-un raport de vizită care, în cazurile în care sunt sesizate neregularități, este însoțit de recomandări motivate în vederea îmbunătățirii tratamentului și condițiilor persoanelor private de libertate și a prevenirii torturii și pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.

(2) Raportul de vizită se întocmește de către membrii echipei de vizitare în termen de maximum 30 de zile de la data finalizării acesteia și este aprobat de Avocatul Poporului.

Articolul 44

(1) Instituția vizitată are obligația de a transmite în termen de 30 de zile un răspuns motivat privind propunerile și recomandările cuprinse în raportul de vizită, cu indicarea punctului de vedere față de cele constatate, a termenului motivat în care vor fi luate măsuri pentru conformarea cu conținutul acestora sau, dacă este cazul, a motivelor pentru care nu se poate conforma.

(2) Pentru motive întemeiate, termenul de 30 de zile prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu încă 30 de zile, cu aprobarea adjunctului Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție.

(3) În cazul în care instituția vizată nu se conformează, Avocatul Poporului sau, după caz, adjunctul Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție va informa asupra acestui aspect autoritatea ierarhic superioară ori autoritatea administrației publice locale sau centrale care a emis autorizația de funcționare, în cazul locurilor de detenție private, și poate acționa potrivit prevederilor prezentei legi și ale Regulamentului de organizare și funcționare al instituției Avocatului Poporului**).

Notă **) Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 5/2002 , a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 27 octombrie 2011, cu modificările ulterioare.

Articolul 45

Raportul de vizită, precum și răspunsul motivat prevăzut la art. 44, atunci când acesta a fost transmis, sunt publice și se afișează pe pagina de internet a instituției vizate de către acesta, a autorității ierarhic superioare ori autorității administrației publice locale sau centrale care a emis autorizația de funcționare, precum și a Avocatului Poporului, cu excepția acelor părți care privesc date personale ori informații clasificate.

Articolul 46

(1) În cazurile în care se constată o încălcare a drepturilor omului prin tortură ori tratamente aplicate cu cruzime, inumane sau degradante care produc un risc iminent de afectare a vieții sau sănătății unei persoane, se elaborează un raport preliminar în regim de urgență.

(2) Termenul pentru întocmirea și adoptarea raportului preliminar este de 3 zile și poate fi prelungit pentru motive întemeiate cu încă 3 zile.

(3) Instituțiile vizate sunt obligate să se conformeze de urgență propunerilor și recomandărilor sau să formuleze un răspuns în condițiile prevăzute la art. 44 în termen de maximum 3 zile calendaristice.

Articolul 47

Avocatul Poporului are obligația de a sesiza de îndată organele judiciare atunci când, în exercitarea atribuțiilor sale, constată existența unor indicii privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Articolul 48

(1) Adjunctul Avocatului Poporului pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție elaborează proiectul raportului anual privind activitatea domeniului, parte componentă a raportului anual al instituției Avocatul Poporului, pe care îl supune spre aprobare Avocatului Poporului.

(2) Raportul anual cuprinde: analiza și concluziile vizitelor desfășurate pe parcursul acelui an; propunerile și recomandările formulate; măsurile luate de autoritățile naționale cu privire la acestea; propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ în domeniul de activitate, precum și orice alte date sau informații relevante pentru activitatea Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție.

(3) Raportul de activitate a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție este parte componentă a Raportului anual pe care Avocatul Poporului îl prezintă în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Secțiunea a 5-a — Menținerea legăturii cu Subcomitetul de prevenire a torturii

Articolul 49

În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului sau, după caz, adjunctul Avocatului Poporului pentru prevenirea torturii menține legătura cu Subcomitetul de prevenire a torturii, trimite acestuia informații și se întâlnește cu membrii acestuia.

Articolul 50

Personalul de execuție de specialitate cu studii juridice și specialiștii pot beneficia de pregătire profesională și asistență tehnică din partea Subcomitetului de prevenire a torturii, în condițiile protocolului opțional.

Articolul 51

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale activității de prevenire a torturii și a tratamentelor cu cruzime, inumane sau degradante se asigură de la bugetul de stat, iar fondurile destinate acestuia fac parte din bugetul instituției Avocatul Poporului.

Capitolul VI — Răspundere, incompatibilități și imunități ↑ Cuprins

Articolul 52

Avocatul Poporului și adjuncții săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege.

Articolul 53

(1) Pe durata exercitării mandatului, Avocatul Poporului poate fi urmărit și trimis în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 52, dar nu poate fi reținut, percheziționat, arestat la domiciliu sau arestat preventiv fără încuviințarea președinților celor două Camere ale Parlamentului.

(2) Adjuncții Avocatului Poporului pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 52, dar nu pot fi reținuți, percheziționați, arestați la domiciliu sau arestați preventiv fără înștiințarea prealabilă a Avocatului Poporului.

(3) Dacă Avocatul Poporului sau adjuncții săi sunt arestați ori trimiși în judecată penală, ei vor fi suspendați din funcție, de drept, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Articolul 54

(1) În timpul exercitării funcției, Avocatul Poporului și adjuncții acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic și nu pot îndeplini nicio altă funcție publică sau privată, cu excepția activităților și funcțiilor didactice din învățământul superior.

(2) Incompatibilitățile prevăzute la alin. (1) se aplică și personalului cu funcții de conducere și de execuție de specialitate.

Capitolul VII — Serviciile instituției Avocatul Poporului ↑ Cuprins

Articolul 55

Structura organizatorică, statul de funcții și numărul de personal necesar activității instituției se aprobă de Avocatul Poporului, în limita bugetului anual.

Articolul 56

În cadrul instituției Avocatul Poporului se organizează, pe lângă domeniile de activitate, următoarele:

a) Serviciul contencios constituțional, recurs în interesul legii, contencios administrativ și juridic, analiză acte normative, relații externe și comunicare, în subordinea directă a Avocatului Poporului, condus de un șef serviciu, care coordonează: Biroul contencios constituțional și recurs în interesul legii, Biroul contencios administrativ și juridic și Biroul analiză acte normative, relații externe și comunicare;

b) Biroul financiar, salarizare și resurse umane și Biroul administrativ. Directorul coordonator îndrumă și răspunde de activitatea Biroului financiar, salarizare și resurse umane și a Biroului administrativ.

Articolul 57

Funcțiile de conducere și de execuție de specialitate din aparatul instituției Avocatul Poporului se ocupă prin concurs, în condițiile legii.

Articolul 58

Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului de către personalul acesteia atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară se stabilește conform Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.

Capitolul VIII — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Articolul 59

(1) Instituția Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. Prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispoziția Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare.

(2) Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, de Avocatul Poporului și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecțiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluționare.

(3) Funcția de Avocat al Poporului este asimilată ca rang, salarizare și condiții de pensionare cu funcția de ministru, iar funcția de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată ca rang, salarizare și condiții de pensionare cu funcția de secretar de stat, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestora. Funcțiile de conducere și de execuție de specialitate sunt asimilate cu cele din aparatul Parlamentului. Adjuncții Avocatului Poporului sunt numiți pentru un mandat de 5 ani, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată.

(4) Activitatea desfășurată de personalul de execuție de specialitate cu studii juridice în cadrul instituției Avocatul Poporului constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite și în magistratură, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Personalul de conducere și execuție de altă specialitate decât cea juridică din cadrul instituției Avocatul Poporului beneficiază de vechime în specialitatea studiilor absolvite.

(6) Avocatul Poporului și adjuncții Avocatului Poporului care nu au domiciliu și nici locuință proprietate personală în municipiul București beneficiază, de la data numirii în funcție, de decontarea cheltuielilor de cazare și transport de la localitatea de domiciliu până la locul de muncă din municipiul București, în condițiile legii.

(7) Guvernul și Consiliul General al Municipiului București vor pune la dispoziția instituției Avocatul Poporului sediul necesar funcționării acesteia.

(8) Instituția Avocatul Poporului poate închiria, concesiona sau primi în administrare, în condițiile legii, în vederea desfășurării activității proprii, bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată.

(9) Paza sediului instituției Avocatul Poporului se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.

Articolul 60

(1) În situația în care în funcția de Avocat al Poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.

(2) Dacă în funcția de adjunct al Avocatului Poporului este numit un judecător, un procuror, un avocat, un notar, un consilier juridic, un economist sau o persoană care îndeplinește alte funcții asimilate, rezervarea postului acestuia/acesteia este obligatorie.

Articolul 61

Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului se aprobă prin ordin de către Avocatul Poporului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ

BIROURILE TERITORIALE ALE INSTITUȚIEI AVOCATUL POPORULUI

Nr. biroului

Sediul

Județele aflate în competență teritorială

Alba Iulia

Alba, Sibiu, Hunedoara

Pitești

Argeș, Vâlcea

Bacău

Bacău, Neamț

Oradea

Bihor, Satu Mare

Suceava

Suceava, Botoșani

Brașov

Brașov, Covasna

Slobozia

Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman

Cluj-Napoca

Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj

Constanța

Constanța, Tulcea

10.

Craiova

Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt

11.

Galați

Galați, Brăila, Vrancea

12.

Iași

Iași, Vaslui

13.

Târgu Mureș

Mureș, Harghita

14.

Ploiești

Prahova, Buzău, Dâmbovița

15.

Timișoara

Timiș, Arad, Caraș-Severin

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile actelor modificatoare, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 35/1997 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale acestora:

1. Art. II-V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 181/2014:

Articolul II

(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Avocatul Poporului aprobă, prin ordin, noul stat de funcții și de personal al instituției.

(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 34 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, personalul de execuție de specialitate care își desfășoară activitatea în cadrul instituției Avocatul Poporului sau în cadrul birourilor teritoriale ale instituției Avocatul Poporului poate trece la cerere, cu aprobarea Avocatului Poporului, în structura centrală a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție sau în structura teritorială a Domeniului privind prevenirea torturii în locurile de detenție.

(3) În urma aprobării noului stat de funcții, Avocatul Poporului adoptă, prin ordin, metodologia de promovare în funcții, grade sau trepte profesionale a personalului instituției și promovează, prin ordin, personal din cadrul instituției. Celelalte posturi vacante se ocupă prin concurs sau examen organizat în condițiile legii.

(4) Numărul de personal finanțat potrivit legii se suplimentează cu 39 de posturi, dintre care: un adjunct al Avocatului Poporului, 23 de angajați pentru Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, 13 angajați la Serviciul contencios constituțional, recurs în interesul legii, contencios administrativ și juridic, analiză acte normative, relații externe și comunicare și 2 angajați personal de execuție de specialitate cu studii juridice. Numărul de posturi al instituției Avocatul Poporului este de 133, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului Avocatului Poporului.

(5) Asigurarea fondurilor necesare acestor modificări se va face cu data de 1 ianuarie 2015.

Articolul III

(1) Centrul zonal București preia în sfera sa de competență județele arondate Biroului teritorial Slobozia, nefuncțional la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Până la 1 ianuarie 2015, dată la care devine funcțională schema completă de personal prevăzută de prezentul act normativ, activitatea privind prevenirea torturii este desfășurată de personalul de specialitate, existent la nivelul instituției Avocatul Poporului, inclusiv de cel de la nivelul birourilor teritoriale și de specialiști colaboratori.

Articolul IV

La articolul 24 alineatul (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

g) achizițiile efectuate de către instituția Avocatul Poporului, în vederea realizării atribuțiilor ce îi revin ca urmare a înființării, în cadrul acestei instituții, a Mecanismului național de prevenire a torturii în locurile de detenție.

Articolul V

La articolul III alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2013, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) organizate, în condițiile legii, la nivelul Președintelui României, președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților, prim-ministrului, viceprim-ministrului, președintelui Curții Constituționale, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, președintelui Curții de Conturi, Avocatului Poporului, miniștrilor, miniștrilor delegați și celorlalți conducători ai instituțiilor și autorităților publice centrale și locale cu rol de ordonator principal de credite;

2. Art. II din Legea nr. 9/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului: