(1) Orice cetatean român sau cetatean strain care după 1945 a avut cetatenie română, precum și orice cetatean al unei tari membre a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de politia politica comunista, precum și la alte documente și informații care privesc propria persoana, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța naționala. De acelasi drept beneficiaza și orice cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, începând cu data integrarii României în Uniunea Europeana, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța naționala. Acest drept se exercită la cerere și consta în studierea nemijlocita a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe alte inscrisuri care privesc propria persoana.
(1^1) Accesul vizeaza toate tipurile de informații stranse de organele care au desfășurat activități cu caracter de politie politica în timpul regimului comunist, indiferent de suportul pe care se afla acestea, precum hartie, microfilm, discheta, banda audio sau video.
(2) Totodata persoana, subiect al unui dosar din care rezultă ca a fost urmarita de organele securitatii statului, are dreptul, la cerere, sa afle identitatea agentilor și a colaboratorilor care au contribuit cu informații la completarea acestui dosar, numai dacă acestia pot fi stabiliti cu certitudine.
(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) beneficiaza sotul supravietuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate, în afară de cazul în care aceasta a dispus altfel.
(4) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se face personal sau prin reprezentant cu procura speciala și autentica.
Pentru a asigura dreptul de acces la informatie, orice cetatean român, cu domiciliul în tara sau în strainatate, precum și presa scrisa și audiovizuala, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al politiei politice a candidaților la alegerile prezidentiale, precum și a persoanelor care ocupa urmatoarele demnitati sau functii:
a) Președintele României;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilati ai acestor functii;
d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidentiali și de stat;
e) prefect, subprefect, director în prefectura, secretar general al consiliului judetean și al Consiliului General al Municipiului București, primar, viceprimar, consilier judetean, consilier în Consiliul General al Municipiului București, consilier local, sefii serviciilor publice deconcentrate în judete;
f) directorul și adjunctii săi, conducătorii structurilor judetene de la Serviciul Roman de Informații, directorul și adjunctii săi de la Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale și Directia Generală de Informații și Protecție Interna, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor;
g) inspector general al politiei, inspector general adjunct, director general, director, sef de serviciu și sef de birou la nivel central și judetean, precum și ceilalti ofiteri și subofiteri angajați ai Ministerului Administrației și Internelor;
h) persoanele cu functii de conducere, la nivel național și judetean, în Garda financiară și în organele vamale;
i) judecatorii și magistratii-asistenti de la Înaltă Curte de Casatie și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, precum și din cadrul Departamentului Național Anticoruptie, judecatorii, procurorii și prim-grefierii de la instantele și parchetele civile și militare, avocatii și notarii publici;
i) personalul diplomatic și consular;
j) președintele, vicepresedintii, judecatorii, consilierii de conturi, procurorii financiari și prim-grefierul Curtii de Conturi;
k) presedinte și presedinte de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane cu functii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agentia Naționala a Functionarilor Publici, presedintii și membrii Consiliului Concurentei, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistica și ai Agentiei Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliara;
l) avocatul poporului și adjunctii acestuia;
m) membru în Consiliul Național al Audiovizualului;
n) membru în consiliile de administratie ale societatilor publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-sef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisa, analisti politici și asimilatii acestora, după caz;
o) guvernatorul Băncii Naționale a României, presedinte, vicepresedinte de banca și membrii consiliului de administratie din sectorul bancar;
p) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;
r) rectorul, prorectorii, secretarul științific al senatului universitar, decanii, prodecanii, secretarii stiintifici de facultate și sefii de catedra din instituțiile de invatamant superior de stat și private;
s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului scolar judetean, director de liceu ori de grup scolar, precum și director în instituțiile de cultura, la nivel național, judetean, municipal și local;
s) presedinte, vicepresedinte, secretar general și ceilalti membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, judetean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilatii acestor functii;
t) personalul militar și civil cu functii de conducere din Ministerul Apararii Naționale și din statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, conform nomenclatoarelor de functii, precum și comandantii de unități sau echivalente;
t,) ierarhii și sefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilatii lor de la parohiile din tara și din strainatate;
u) presedinte, vicepresedinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilatii acestor functii, precum și ceilalti membri ai conducerilor executive respective;
v) director al directiei de posta și telecomunicatii, șefi de serviciu de posta și de telecomunicatii, șefi de centrala telefonica;
x) persoanele cu functie de conducere din directiile sanitare judetene, din directiile judetene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologii și medicii legisti;
y) persoanele cu functii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administratie în regii autonome, companii naționale și societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundatiilor, asociațiilor și filialelor care activeaza pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care dețin titlul de revolutionar sau de luptator cu merite deosebite în Revolutia din decembrie 1989.
(1) Persoanele care au fost alese sau numite în una dintre demnitatile ori functiile prevăzute la art. 2 sunt obligate sa faca o declaratie pe propria raspundere**), conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent ori colaborator al politiei politice comuniste. Verificarea se face din oficiu pentru persoanele care au fost alese sau numite în demnitatile ori în functiile prevăzute la art. 2 lit. a)-f), inclusiv pentru cele aflate în exercitiul respectivelor demnitati sau functii la data intrarii în vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2006.
(2) Declaratia prevăzută la alin. (1) se va depune, în plic inchis, la seful institutiei care numeste sau la institutia care valideaza alegerea, după cum urmeaza*):
a) deputatii și senatorii, precum și secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere - la președintele Camerei Deputatilor, respectiv al Senatului României;
b) membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncți din Guvern și din ministere, consilierii de stat și personali ai primului-ministru, prefectii și subprefectii, directorii generali și directorii din Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, precum și cei din ministere și asimilatii acestor functii - la primul-ministru;
c) consilierii prezidentiali și de stat din Administratia Prezidentiala - la Președintele României;
d) director în prefectura, sefii serviciilor publice deconcentrate în judete - la prefect;
e) consilier judetean, consilier în Consiliul General al Municipiului București, secretar general al consiliului judetean și al Consiliului General al Municipiului București - la președintele consiliului judetean, respectiv primarul general al Municipiului București;
f) primar, viceprimar, consilier municipal și local - la primar;
g) directorul și adjunctii săi, conducătorii structurilor judetene de la Serviciul Roman de Informații, directorul și adjunctii săi de la Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Directia Generală de Informații și Protecție Interna, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - la seful institutiei din care fac parte acestia.
(3) Autoritățile la care se depun declaratiile sunt obligate sa trimita Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în functie, lista persoanelor care indeplinesc functiile prevăzute la art. 2 lit. a)-f), insotite de plicurile închise care conțin declaratiile pe propria raspundere. Lista trebuie să cuprindă urmatoarele date:
a) numele și prenumele, inclusiv eventualele nume anterioare, precum și data și locul nasterii;
b) numele și prenumele tatalui, numele și prenumele mamei;
c) locul de muncă și functia pe care o ocupa;
d) domiciliul din actul de identitate.
(4) Verificările se sisteaza dacă persoana care exercită una dintre demnitatile sau functiile enumerate la art. 2 demisioneaza în termen de 15 zile de la data comunicarii acestor verificări. Verificarea candidaților la presedintie, în procedura de urgenta, se sisteaza dacă persoana despre care s-au identificat elemente de politie politica își retrage candidatura în termen de 24 de ore de la data audierii acesteia de către Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
(5) Verificările se fac în ordinea stabilita la art. 2, respectandu-se procedurile prevăzute la art. 15. Se verifica cu prioritate persoanele alese sau numite în demnitati sau functii la nivel național.
(6) Persoanele care depun declaratia pe propria raspundere sunt exonerate de obligația asigurarii protectiei informațiilor secrete de stat sau secrete de serviciu, în cadrul audierilor de către Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
(7) Deciziile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii, rămase definitive, conținând nume, prenume, nume conspirativ, acolo unde exista, perioada colaborarii, precum și faptele calificate ca fiind activități cu caracter de politie politica, vor fi publicate de urgenta în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și vor fi puse la dispoziția mijloacelor de informare în masa.
(8) În cazul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii constata o neconcordanta între declaratia pe propria raspundere privind apartenenta ca agent sau colaborator al politiei politice comuniste și rezultatul verificării, publicat sub forma deciziei definitive în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, sesizeaza Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție și instiinteaza organele prevăzute la alin. (2).
(9) Condamnarea definitivă pentru savarsirea infractiunii de fals în declaratii atrage pierderea demnitatii sau functiei publice în care a fost ales sau numit, potrivit legislației în vigoare. În cazul membrilor Parlamentului României, cercetarea infractiunii se face de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, iar instanța competența este Înaltă Curte de Casatie și Justiție, care judeca aceste cazuri în procedura de urgenta. Sentinta definitivă se comunică, în termen de 24 de ore de la pronuntarea ei, presedintelui Camerei din care face parte parlamentarul. Președintele Camerei respective inscrie cu prioritate invalidarea pe ordinea de zi.
"Autoritățile la care se depun declaratiile conform art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 sunt obligate sa trimita Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, lista persoanelor care indeplinesc functiile prevăzute la art. 2 lit. a)- f) din legea mentionata, insotite de plicurile închise care conțin declaratiile pe propria raspundere. Lista trebuie să cuprindă urmatoarele date:
a) numele și prenumele, inclusiv eventualele nume anterioare, precum și data și locul nasterii;
b) numele și prenumele tatalui, numele și prenumele mamei;
c) locul de muncă și functia pe care o ocupa;
d) domiciliul din actul de identitate."
**) Alin. (1) al art. 3^1 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 16 din 22 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 22 martie 2006.
(1) Prin politie politica se înțelege toate acele activități ale securitatii statului sau ale altor structuri și institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea și menținerea puterii totalitar comuniste, precum și suprimarea sau ingradirea drepturilor și libertatilor fundamentale ale omului.
(2) Este agent al politiei politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrator operativ al organelor de securitate sau de militie, inclusiv ofiter acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități de politie politica în sensul prezentei legi.
(3) Este colaborator al politiei politice comuniste, în sensul prezentei legi, persoana care a furnizat sau a inlesnit transmiterea de informații, indiferent sub ce forma, precum note și rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii operativi, prin care se denuntau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aduca atingere drepturilor și libertatilor fundamentale ale omului. Informațiile cuprinse în declaratiile, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de retinere ori de arest de către persoana interogata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata și condamnata, nu fac obiectul acestei prevederi.
(4) Sunt asimilati colaboratorilor prevăzuți la alin. (3) persoanele care, având competente decizionale, juridice ori politice, au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activități de politie politica ale securitatii statului ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.
(5) Implicarea în activitatea de politie politica comunista a persoanelor prevăzute la art. 2 se stabileste de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitatii pe baza datelor, probelor și indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum și prin orice inscrisuri prezentate de orice persoană interesata în cazul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului.
Alin. (2) al art. 5 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 187 din 7 decembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 17 decembrie 1999.
(1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri.
(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiti de Parlament, după cum urmeaza: un reprezentant propus de Președintele României, un reprezentant propus de primul-ministru, 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a celor două Camere, pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputatilor și Senatului în sedinta comuna, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reinnoit o singură dată, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de lege.
(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la birourile permanente ale Camerei Deputatilor și Senatului de Administratia Prezidentiala, Cancelaria Primului-Ministru și liderii grupurilor parlamentare, în limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. (1) și (2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, care le trimit comisiilor juridice. Propunerile vor fi insotite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fisele cuprinzand antecedentele penale, declaratiile pe propria raspundere ale candidaților, în sensul că nu se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2)-(4), respectiv că nu au apartinut și nu au colaborat cu organele de securitate.
(4) Comisiile juridice ale Camerei Deputatilor și Senatului vor audia în sedinta comuna și vor verifica indeplinirea condițiilor impuse candidaților prin prezenta lege; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinzand rezultatul audierilor se inainteaza Birourilor permanente ale celor două Camere în termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinzand candidatii.
(5) Candidatii care nu indeplinesc condițiile prevăzute în prezenta lege vor fi inlocuiti, la cererea comisiilor juridice ale celor două Camere, după caz, de Presedinte, prim-ministru sau grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se inainteaza în termen de 5 zile de la comunicarea facuta de birourile permanente ale celor două Camere, după caz, Presedintelui, primului-ministru sau grupurilor parlamentare care i-au propus. Locurile rămase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidati în termenul de 5 zile se redistribuie între grupurile parlamentare, potrivit configuratiei prevăzute la alin. (2).
(6) Camera Deputatilor și Senatul, intrunite în sedinta comuna, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronunță prin vot asupra listei cuprinzand candidatii pentru Colegiul Consiliului, în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprima prin apel nominal.
(7) Colegiul Consiliului își alege dintre membrii săi un presedinte, un vicepresedinte și un secretar în termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului lucreaza în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor și adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenți. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.
(7^1) Președintele indeplineste, conform legii, functia de ordonator principal de credite.
(7^2) În exercitarea atribuțiilor stabilite de lege, Colegiul Consiliului emite ordine și decizii.
(7^3) În cazul absentei nemotivate la mai mult de 3 ședințe consecutive a unuia dintre membrii Colegiului Consiliului, majoritatea simpla a Colegiului Consiliului va sesiza de îndată Parlamentul, care, în termen de 30 de zile de la sesizare, va initia procedura de inlocuire a acestuia. Procedura de inlocuire urmeaza prevederile alin. (2)-(6).
(8) Din Consiliu și din Colegiul Consiliului nu pot face parte agentii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiti în prezenta lege, cei ai altor servicii secrete straine, ai altor structuri informative interne și straine și ai altor organizații ce au desfășurat și desfășoară activități care contravin drepturilor și libertatilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnari pentru infractiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate sau reabilitate. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului Consiliului nu pot face parte din partide politice.
(9) Consiliul funcționează în temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la data constituirii sale.
(10) La investirea în functie membrii Colegiului Consiliului depun urmatorul juramant în fața Parlamentului:
«Jur sa respect Constitutia și legile tarii, drepturile și libertatile fundamentale ale omului, sa imi indeplinesc cu constiinciozitate, onoare și fără partinire indatoririle ce imi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului.
Jur sa pastrez secretul informațiilor care privesc siguranța naționala, atât pe perioada exercitarii mandatului, cat și după încetarea acestuia. Asa sa imi ajute Dumnezeu!»
Formula religioasa de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
(1) Dreptul de acces la informațiile de interes public prevăzute la art. 2 se exercită de către persoana fizica sau persoana juridica indreptatita, printr-o cerere adresata Consiliului.
(2) Prin aceasta cerere se poate solicita eliberarea unui act din care să rezulte dacă a avut sau nu a avut calitatea de agent ori de colaborator al politiei politice comuniste, privitor la persoanele care ocupa functiile enumerate la art. 2. Dacă respectiva persoana a avut calitatea de agent sau de colaborator al politiei politice comuniste, actul eliberat va contine informațiile specificate la art. 3^1 alin. (7).
(3) Verificările pot fi declansate și la cererea persoanelor care ocupa functiile prevăzute la art. 2, pentru propriul dosar.
(4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1), Consiliul verifica probele deținute, indiferent de forma lor, și instiinteaza de îndată persoana în vederea exercitarii drepturilor prevăzute la art. 3^1 alin. (4).
(5) Calitatea de agent sau de colaborator al politiei politice comuniste se stabileste de Colegiul Consiliului prin probele aflate în evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris și semnat de cel în cauza, note și rapoarte scrise - originale sau în copie, olografe ori dactilografiate, sinteze informative, alte inscrisuri olografe și dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla.
(6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererilor Consiliul citeaza, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum și persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declanșarea și finalizarea verificărilor solicitate se pot face și în lipsa persoanelor legal citate.
(7) După finalizarea verificărilor, care nu pot dura mai mult de 90 de zile de la data primirii cererii, Consiliul transmite în scris solicitantului și persoanei verificate dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al politiei politice comuniste în sensul prezentei legi. În cazul în care persoana verificata a fost agent sau colaborator al politiei politice comuniste, decizia Colegiului va respecta prevederile stabilite la art. 3^1 alin. (7).
(8) Colegiul Consiliului se pronunță din oficiu oricand apar noi probe cu privire la activitatea de politie politica a unei persoane asupra careia s-a pronuntat anterior.
(1) Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a deciziilor referitoare la persoanele verificate din oficiu, în baza art. 2 lit. a)-f), rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curtii de apel, și le comunică mijloacelor de informare în masa. Deciziile Colegiului Consiliului vor contine datele de identitate, numele conspirative, perioada colaborarii, precum și faptele calificate ca fiind activități cu caracter de politie politica comunista.
(2) Consiliul publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, numele agentilor, inclusiv numele conspirative, functiile, precum și faptele calificate ca fiind activități de politie politica în sensul prezentei legi. În cazul ofiterilor de informații care au facut politie politica în timpul regimului comunist, vor fi sesizate organele de justiție cu privire la incalcarea prevederilor legale.
(3) Consiliul da publicității informațiile și documentele care atesta implicarea organelor de securitate și a altor structuri politice și represive ale regimului totalitar comunist în savarsirea unor infractiuni grave contra vietii, integritatii fizice sau psihice și libertatii persoanelor, precum și a unor acte de tradare a intereselor naționale.
(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și cu privire la persoanele prevăzute la art. 5 alin. (4).
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 187 din 7 decembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 17 decembrie 1999.
(1) Consiliul preia în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio și informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiterilor de securitate, identificati cu activitate de politie politica în timpul regimului comunist, potrivit legii, cu excepția celor care privesc siguranța naționala.
(2) De la data intrarii în vigoare a prezentei legi și până la data preluării, membrii Colegiului Consiliului, precum și alti functionari împuterniciți de Colegiul Consiliului au acces neingradit în spatiile de arhivare la documentele prevăzute la alin. (1), precum și la orice copii de pe acestea care, în această perioadă, se păstrează și se studiaza la sediile deținătorilor.
(3) Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Apararii Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naționale și orice alte institutii publice sau private, precum și persoanele fizice, care dețin asemenea documente, sunt obligate, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2), să asigure acest drept de acces și să le predea Consiliului.
(4) Până la preluarea dosarelor de cadre solicitate în cazul ofiterilor de securitate identificati cu activitate de politie politica potrivit legii, la cererea Consiliului, instituțiile detinatoare ale acestora vor pune la dispoziție, în termen de 14 zile, datele de identitate, inclusiv numele conspirative, precum și functiile agentilor politiei politice comuniste.
(5) Drepturile și oblibațiile prevăzute la alin. (1)-(3) se referă și la instrumentele de evidenta, adica indexuri, cartoteci, registre de evidenta a retelei informative, registre privind aprobarea folosirii membrilor de partid în munca de securitate, registre-inventar ale arhivelor, procese-verbale de distrugere sau de constatare a disparitiei dosarelor, indiferent de suportul lor, precum și la inregistrarile audio și video, dischete, hard-disk-uri, fotografii, filme și microfilme.
(6) Neindeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(5) atrage, după caz, raspunderea penala, administrativa, civila sau disciplinara a conducătorilor organelor, instituțiilor și persoanelor fizice respective, după caz, în conformitate cu art. 24 alin. (2). În aceasta situație, membrii Colegiului Consiliului au obligația sa sesizeze Parlamentul și Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție.
(7) Stabilirea în concret a dosarelor și a celorlalte materiale arhivistice care privesc siguranța naționala, prevăzute la alin. (1) și (5), se va face de comun acord de către comisii mixte paritare, alcatuite de membrii ai Colegiului Consiliului, împreună cu conducerea instituțiilor detinatoare. În caz de divergenta, hotărârea va fi adoptata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
(8) Pentru verificările prevăzute la art. 2, dosarele și celelalte materiale arhivistice, stabilite ca fiind de siguranță naționala și care nu fac obiectul preluării, vor fi studiate în comisii mixte paritare, cu respectarea Legii nr. 182/2002 privind protectia informațiilor clasificate, cu modificările ulterioare. Membrii Colegiului Consiliului din comisia mixta, care au studiat respectivele dosare, pot cere declasificarea acestora, solicitare care va fi solutionata de o comisie formata din președintele sau vicepresedintele Colegiului Consiliului, directorul sau directorul adjunct al serviciului de informații detinator al dosarelor, președintele comisiei parlamentare de resort, consilierul prezidential pe probleme de siguranță naționala și consilierul primului-ministru pe probleme de siguranță naționala. În caz de divergenta, hotărârea va fi adoptata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
(9) În vederea indeplinirii atribuțiilor care îi revin, Consiliul se poate adresa autorităților și persoanelor prevăzute la alin. (3), solicitandu-le informații, documente sau acte în legătură cu domeniul sau de activitate. În caz de refuz din partea acestora, Consiliul se poate adresa organelor de justiție.
(10) Consiliul poate utiliza în vederea indeplinirii atribuțiilor sale și alte categorii de surse, precum arhive straine sau marturiile unor cetățeni straini.
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 187 din 7 decembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 17 decembrie 1999.
Alin. (2) al art. 20 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 187 din 7 decembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 17 decembrie 1999.
Alin. (3) al art. 20 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 187 din 7 decembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 17 decembrie 1999.
Alin. (6) al art. 20 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 187 din 7 decembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 619 din 17 decembrie 1999.
(1) În perioada desfășurării activității, Consiliul indeplineste orice atribuții date în competența sa prin prezenta lege, precum și prin orice alte legi speciale.
(2) Consiliul exercita atribuțiile stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor și procurorilor, republicată, respectiv Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu privire la judecatori și procurori, referitoare la apartenenta sau colaborarea cu serviciile de informații înainte de anul 1990.
(3) Înainte de numirea în functiile de conducere, Consiliul verifica și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, apartenenta sau colaborarea judecatorilor și procurorilor cu serviciile de informații înainte de anul 1990.
(4) În sensul prezentului articol, prin persoane care au facut parte din serviciile de informații înainte de anul 1990 sau au colaborat cu acestea se înțelege:
a) orice persoană care a avut calitatea de lucrator operativ, inclusiv acoperit, în serviciile de informații înainte de anul 1990;
b) orice persoană care a colaborat cu serviciile de informații înainte de anul 1990 și care s-a aflat în una dintre urmatoarele situații:
(i) a furnizat, a transmis sau a inlesnit transmiterea de informații către serviciile de informații;
(îi) a fost rezident al serviciilor de informații;
(iii) a fost retribuita sau recompensata în alt mod pentru activitatea desfășurată în aceasta calitate;
(iv) a fost detinator de locuinta conspirativa sau casa de intalnire.
(5) Apartenenta sau colaborarea cu serviciile de informații înainte de anul 1990, în sensul prezentului articol, se stabileste de Consiliu pe baza cartii de muncă, a angajamentului scris și semnat de cel în cauza, a notelor, rapoartelor, sintezelor informative, inscrisurilor olografe și a altor dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din evidentele securitatii, precum și prin orice inscrisuri prezentate de orice persoană, în cazul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului.
(6) Informațiile cuprinse în declaratiile date în timpul anchetei pentru motive politice de către o persoană privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata sau condamnata nu intra sub incidența prezentului articol.
(7) Dispozitiile art. 15 și 16 se aplică în mod corespunzător.
(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de către alte persoane decat cele prevăzute la art. 20 atrage, de asemenea, raspunderea penala, civila, administrativa sau disciplinara, după caz.
(2) Sustragerea, tainuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor și a oricăror documente ale securitatii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.
(3) Eliberarea de adeverinte, documente sau copii de pe acestea din dosare sau informații despre acestea, în alte condiții decat cele prevăzute în prezenta lege, constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(4) Darea spre publicitate a unor date sau informații din dosare, necorespunzatoare adevarului, de natura sa lezeze viața, demnitatea, onoarea sau reputatia unei persoane constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani.
(5) Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de securitate, în scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune și se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.