NORME METODOLOGICE din 15 noiembrie 1999

Creanțele bugetare reprezentând impozite, taxe, majorări de întârziere, penalități, amenzi, precum și orice alte sume ce reprezintă venituri ale bugetului de stat, denumite în continuare creanțe bugetare, față de debitorii, societăți comerciale aflate în procedura reorganizării judiciare și a falimentului, pornită conform reglementărilor specifice în materie, pot fi cesionate, parțial sau total, altor persoane juridice.

În înțelesul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

Persoana juridică ce dorește sa preia, total sau parțial, obligațiile bugetare ale debitorilor prevăzuți la art. 1 trebuie să depună la sediul cedentului o cerere de cesiune de creanta, din care să rezulte:

În sprijinul cererii vor fi depuse copii certificate de pe următoarele documente, din care să rezulte veridicitatea celor prezentate în cerere, cum sunt:

Cererea de cesiune de creanta, însoțită de documentele prezentate de cesionar, precum și referatul și propunerea de cesionare a creanței bugetare ale organului fiscal teritorial (cedentul) se înaintează direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București pentru aprobarea încheierii convenției de cesiune de creanta.

Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana și a municipiului București va preciza condițiile în care se va încheia convenția de cesiune de creanta: valoarea nominală a creanței bugetare cesionate, condițiile de plată, nivelul și natura garanțiilor pe care trebuie să le prezinte cesionarul.

În cazul în care valoarea nominală a creanței bugetare cesionate este de până la un miliard lei, direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana și a municipiului București, după primirea documentației potrivit prevederilor alin. 1, aproba încheierea convenției de cesiune de creanta, stabilind condițiile menționate la alin. 2.

În cazul în care valoarea nominală a creanței bugetare cesionate depășește un miliard lei, direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana și a municipiului București, după primirea documentației potrivit prevederilor alin. 1, solicita avizul Direcției generale de colectare a veniturilor statului și de aplicare a executării silite și Direcției generale juridice din cadrul Ministerului Finanțelor.

După primirea avizului direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana și a municipiului București procedează conform prevederilor alin. 3.

Soluționarea cererii de cesiune de creanta se face în cel mult 30 de zile de la data depunerii acesteia la sediul cedentului.

Transmiterea creanțelor bugetare se face în baza convenției de cesiune de creanta încheiate între cedent și cesionar, conform modelului prezentat în anexa.

Cesionarul devine creditor pentru valoarea nominală a creanței bugetare cesionate; debitorul cedat va putea opune cesionarului toate excepțiile pe care le putea invoca împotriva cedentului, cum ar fi: nulitatea, plata, prescripția.

Valoarea nominală a creanței bugetare cesionate poate fi plătită astfel:

În cazul plății în rate, prima rata se va achită la data încheierii convenției de cesiune de creanta și va fi de cel puțin jumătate din valoarea nominală a creanței bugetare cesionate. Cealaltă jumătate a valorii nominale a creanței bugetare cesionate poate fi achitată în rate, în cel mult 2 ani de la data încheierii convenției de cesiune de creanta (ratele pot fi lunare sau trimestriale).

Pe perioada plății în rate a valorii nominale a creanței bugetare cesionate cesionarul va plati o dobânda anuală stabilită la nivelul taxei oficiale a scontului. Dobânda se achită o dată cu fiecare rata. Orice modificare a nivelului taxei oficiale a scontului va fi comunicată cesionarului de către cedent, în termen util, înaintea scadentei ratei ce urmează a fi plătită.

Din momentul încheierii convenției de cesiune de creanta nu se mai calculează majorări de întârziere în sarcina debitorului cedat.

Cesionarul va garanta îndeplinirea obligației asumate printr-o garanție bancară (scrisoare de garanție) ori printr-o garanție reală mobiliară și/sau imobiliară care trebuie să fie cel puțin la nivelul sumei rămase de plată după achitarea primei rate.

Contractul de garanție reală constituie titlu executoriu în condițiile art. 66 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. În situația în care cesionarul nu își achită ratele la termenele stabilite în convenția de cesiune de creanta, creditorul cedent poate executa silit garanția adusă de către cesionar.

Convenția de cesiune de creanta, autentificată pe cheltuiala cesionarului, constituie titlu executoriu pentru obligațiile asumate de către cesionar, în condițiile art. 66 din Legea nr. 36/1995, iar în cazul nerespectării întocmai și la termen a dispozițiilor cuprinse în convenție, cesionarul poate fi executat silit de către cedent potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Despre încheierea convenției de cesiune de creanta va fi înștiințat judecătorul-sindic desemnat și va fi notificat prin intermediul executorilor judecătorești debitorul cedat.