Caută.ro
RO | EN

ORDONANTA nr. 11 din 23 ianuarie 1996

ORDONANȚĂ Guvernul
Intrat în vigoare
30.04.1996
Forma consolidată din
10.10.2001
Cuprins

privind executarea creanțelor bugetare

(actualizată până la data de 10 octombrie 2001*)

--------

*)Aceasta ordonanța este actualizată până la data de 10 octombrie 2001, cu modificările aduse de Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996, Ordonanța Guvernului nr. 53/1997, Ordonanța Guvernului nr. 7/1997, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 15/1998, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 22/1999, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 41/1999, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 113/1999, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 222/2000, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2001, Ordonanța Guvernului nr. 26/2001.

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanța:

Titlul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

────────────

* Titlul 1 a fost modificat semnificativ prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Capitolul 1 — Creanta bugetară. Modalități de realizare ↑ Cuprins

────────────

* Titlul Capitolului 1 din Titlul I al OG 11/1996 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 1

Creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte sume ce reprezintă resurse financiare publice, potrivit legii, sunt creanțe bugetare care se executa potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe.

────────────

* Art. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. La 30 iunie 1999 articolul a primit un nou conținut, conform prevederilor art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999.

Articolul 2

Creanțele bugetare se realizează prin încasare efectivă, prin executare silită, când este cazul, precum și prin alte modalități prevăzute în prezenta ordonanța.

Articolul 3

(1) Încasarea și urmărirea creanțelor bugetare prevăzute la art. 1, care sunt administrate de Ministerul Finanțelor, se asigura de către acesta și de către unitățile sale teritoriale, respectiv: direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și Direcția generală a vamilor, pentru creanțele stabilite în vama, prin unitățile lor subordonate.

(2) Realizarea creanțelor bugetare prin modalitățile prevăzute la art. 2 poate fi facuta și de către alte organe, potrivit legii.

Capitolul 2 — Titlul de creanta ↑ Cuprins

Articolul 4

Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata și se individualizează obligația de plată privind creanțele bugetare prevăzute, la art. 1, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, astfel:

a) pentru obligațiile bugetare provenite din impozite și taxe, care se determina de către organele de specialitate pe baza declarațiilor de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere sau, după caz, actul declarativ al contribuabilului;

b) în cazul obligațiilor bugetare care se stabilesc, potrivit legii, de către plătitor, titlul de creanta îl reprezintă documentul de evidenta întocmit de acesta. Pe baza acestor evidente, plătitorul întocmește deconturile sau declarațiile fiscale, după caz, care se depun la organul de specialitate, potrivit legii;

c) pentru diferențele constatate între obligațiile de plată determinate de plătitor și cele legal datorate, inclusiv majorările de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor, a taxelor și a altor venituri, stabilite cu ocazia verificărilor ulterioare efectuate de organele abilitate de lege în acest scop, titlul de creanta este documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării;

d) pentru obligațiile de plată în vama, titlul de creanta îl constituie declarația vamală;

e) pentru obligațiile bugetare care se percep prin plata directa, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru, titlul de creanta îl reprezintă documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale;

f) pentru obligațiile de plată datorate, potrivit legii, din alte prestări de servicii decât cele prevăzute la lit. e) rezultate din contracte, titlul de creanta îl constituie actul încheiat între părți;

g) pentru obligațiile privind plata amenzilor, titlul de creanta este procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii, întocmit de organul prevăzut de lege;

h) în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare și al altor creanțe bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească, titlul de creanta este, după caz, ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești, ori un extras, certificat, întocmit în baza acestor acte;

i) pentru obligații bugetare provenind din majorări, titlul de creanta îl constituie actul prin care se constata și se individualizează suma de plată;

j) în cazul în care asupra unei obligații de plată privind creanțele bugetare, dintre cele prevăzute la art. 1, s-a pronunțat o instanța judecătorească, suma datorată este cea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, iar în cazul unei contestații sau cereri de revizuire adresate organului competent potrivit legii, suma datorată este cea prevăzută în decizia emisă de acesta;

k) alte documente emise de organele competente, prin care se constata și se individualizează creanțe bugetare.

───────────-

* Art. 4 alin. 1 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996

Capitolul 3 — Plata obligațiilor bugetare ↑ Cuprins

Articolul 5

Plătitor al obligației bugetare este debitorul sau o altă persoană care, în numele debitorului sau potrivit legii, are obligația de a plati, de a retine și de a vărsa, după caz, impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare.

────────────

*Art. 5 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.

Articolul 6

Plata obligațiilor bugetare se face în numerar, prin virament sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite prin dispozițiile legale în vigoare.

Articolul 6^1

Plata obligațiilor bugetare se face în lei.

────────────

* Art. 6^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998, articolul 6^1 a fost modificat.

Articolul 8

(1) Plata obligațiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuție sau alte venituri bugetare, inclusiv majorări de întârziere aferente și penalități de orice fel, în următoarea ordine:

a) obligații bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decemvrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la lichidarea integrală a acestora;

c) majorări de întârziere și penalități de întârziere aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) obligații bugetare cu termene de plată viitoare.

(2) În situația în care debitorul nu efectuează plata obligațiilor bugetare, conform prevederilor alin. 1, creditorul bugetar va proceda la stingerea obligațiilor bugetare pe care le administrează în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanță, despre aceasta fiind înștiințat și debitorul.

────────────

* Art. 8 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare; Ulterior articolul 8 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare).

Articolul 9

(1) Obligațiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute de reglementările legale.

(2) În cazul în care termenul de plată a obligației bugetare expira într-o zi nelucrătoare, plata se considera în termen, dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.

(3) Pentru obligațiile bugetare care nu au prevăzute termene de plată prin actele normative care le-au reglementat, Ministerul Finanțelor este abilitat sa stabilească aceste termene.

Articolul 10

(1) Obligațiile bugetare stabilite de organele competente, prin documente de verificare sau de constatare, se plătesc în termen de cel mult 15 zile de la data semnării sau a comunicării documentului de verificare sau de constatare, care constituie și înștiințare de plată.

(2) Exercitarea căilor de atac la organele competente, de către plătitori, cu privire la stabilirea obligațiilor bugetare, nu suspenda obligația acestora de plată.

(3) Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor sau, după caz, autoritățile administrației publice locale, prin organele lor competente în soluționarea obiectiunilor, pot dispune, la cererea plătitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea obligației de plată la bugetul de stat sau, respectiv, la bugetele locale, până la soluționarea primei cai de atac.

────────────

* Art. 10 alin. 2 și 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Art. 10 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 11

(1) În cazul plăților în numerar, obligația bugetară se considera achitată la data înscrisă în documentul de plată eliberat de unitățile de specialitate.

(2) Pentru plătitorii care au cont bancar, data plății este data la care băncile debiteaza contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ștampila și semnatura autorizata a acestora, cu condiția creditarii contului bugetar corespunzător.

(3) Societățile bancare sunt obligate sa vireze sumele reprezentând creanțe bugetare care au fost debitate din contul plătitorului, în contul bugetar corespunzător, în termenul prevăzut de dispozițiile legale aplicabile în materie.

────────────

* Art. 11 a fost modificat - în sensul că după alin. 2 s-a introdus alineatul 3 - prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Art. 11 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 12

(1) În cazul în care obligația bugetară nu a fost achitată de debitor, la plata sumei datorate este obligat, în condițiile legii:

a) moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile persoanei juridice supuse reorganizării;

c) asociații sau actionarii la societatea comercială debitoare, potrivit Legii societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.

(2)Prevederile alin. 1 se aplică și persoanelor care, potrivit legii, își asuma obligația de plată printr-un angajament de plată sau printr-un alt act, încheiat în forma autentică.

────────────

* Art. 12 alin. 2 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior art. art. 12 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 pct. 5 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Alineatul 2 al art. 12 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Capitolul 4 — Majorări de întârziere și penalități ↑ Cuprins

────────────

* Titlul Capitolului 4 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 13

(1) Pentru achitarea cu întârziere a obligațiilor bugetare, debitorii datorează majorări de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare și până la data realizării sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Cota majorărilor de întârziere a obligațiilor prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, corelata cu taxa oficială a scontului, stabilită de Banca Naționala a României.

(3) În cazul constatării unor diferențe de obligații bugetare, stabilite de organele competente, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua următoare scadentei obligației bugetare, la care s-a stabilit diferența, până la data realizării acesteia inclusiv, prevederile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzător.

(4) În cazul obligațiilor bugetare stinse prin compensare, majorările de întârziere pentru neplata acestor obligații se calculează până la data la care compensarea a devenit posibila, potrivit legii.

────────────

* Alin. 2 și 3 ale art. 13 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Ulterior alin. 3 al art. 13 a fost modificat prin Legea nr. 258 din 30 decembrie 1998 (privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/1997. Aceasta modificare a fost valabilă până la data de 25 martie 1999, când a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de urgenta nr. 22/1999. Articolul 13 a fost complet modificat prin art. 1 pct. 6 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 și din nou modificat complet prin art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare).

Articolul 13^1

(1) Nevirarea sumelor calculate și reținute la sursa potrivit legii de către plătitorii obligațiilor bugetare se sancționează cu o penalitate de 10% din suma reținută și nevirata într-un termen mai mare de 30 de zile.

(2) Penalitatea prevăzută la alin. 1 se aplică și plătitorilor de venituri realizate din România de către persoanele fizice și juridice nerezidente pentru neretinerea impozitului de la aceste persoane.

(3) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare, cu excepția majorărilor de întârziere, a penalitatilor și a amenzilor, se sancționează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna și/sau pentru fiecare fracțiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care aveau termene de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligația de plată a majorărilor de întârziere și/sau penalitatilor.

(4) Sancțiunea prevăzută la alin. 1 și 2 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeași suma reținută și nevirata, respectiv, neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligația de pata a majorărilor de întârziere și a penalitatilor de întârziere, conform legii.

────────────

* Art. 13^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Prin Legea nr. 258 din 30 decembrie 1998 art. 13^1 alin. 1 a fost modificat. Întreg articolul 13^1 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 14

În cazul în care societățile bancare nu respecta obligațiile prevăzute la art. 11 alin. 3, majorările de întârziere datorate pentru neplata în termen, prevăzute la art. 13, sunt suportate de către acestea.

────────────

* Art. 14 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 15

Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de majorări, penalități și amenzi de orice fel, stabilite potrivit legii. De asemenea, nu se datorează majorări de întârziere la sumele reținute prin poprire pe salariu și pe pensia debitorului, din suma datorată.

────────────

* Art. 15 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Titlul II — Măsuri asiguratorii ↑ Cuprins

Articolul 16

(1) Pentru creanțele bugetare ce urmează a fi stabilite de către instanțele judecătorești, organele prevăzute la art. 24, o dată cu introducerea acțiunii împotriva debitorului, precum și persoanelor care, potrivit legii, răspund solidar cu acesta, pot cere instanței sa dispună, după caz, înființarea popririi asiguratorii asupra veniturilor, a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile, a ipotecii asigurătoare asupra bunurilor imobile, ce aparțin celor chemați în judecata, precum și orice măsură de indisponibilizare a veniturilor și bunurilor urmaribile, prevăzută de lege, pentru asigurarea creanțelor bugetare.

(2) Pentru motive temeinice, înființarea măsurilor de asigurare poate fi cerută și în cazul în care creanțele bugetare urmează a se stabili în alt mod decât cel prevăzut la alin. 1, dispozițiile Codului de procedura civilă privind ordonanța președințială fiind aplicabile.

(3) Pentru acțiunile prevăzute la alin. 1 și 2 nu se datorează depunerea de cauțiuni.

(4) Încheierea instanței, prin care s-a admis cererea prevăzută la alin. 1, de îndată ce a devenit executorie, potrivit legii, va fi comunicată organului competent.

────────────

* Art. 16 alin. 2 din redactarea inițială a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior, conform prevederilor art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare art. 16 alin. 2 a devenit art. 16 alin. 3 și, prin aceeași Ordonanța 53/1997, a fost modificat.

Articolul 17

(1) Măsurile de asigurare dispuse de instanțele judecătorești, precum și de alte organe competente, se aduc la îndeplinire de către organele de executare, potrivit dispozițiilor privind executarea silită a creanțelor bugetare, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Organul care aplica măsurile asiguratorii încheie un proces-verbal în care se consemnează toate operațiunile efectuate.

(3) În temeiul încheierii instanței sau al dispoziției organului competent, veniturile și bunurile urmaribile vor fi indisponibilizate în măsura necesară asigurării realizării creanței bugetare.

(4) În cazul inscripției ipotecare, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare, precum și o copie certificată de pe încheiere a instanței sau de pe dispoziția organului competent se vor transmite organului de executare în a cărui raza teritorială este situat imobilul, care, potrivit legii, are competența de a solicita efectuarea inscripției ipotecare în evidentele de publicitate imobiliară.

(5) Actele de dispoziție care ar putea interveni ulterior inscripției ipotecare, prevăzute la alin. 4, sunt nule de drept față de creditorii urmăritori.

────────────

* Art. 17 alin. 4 a fost modificat prin art. 1 pct. 7 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 18

(1) Bunurile sechestrate ca măsura asiguratorie, constând în obiecte din metale rare sau pietre prețioase, titluri de valoare, obiecte de arta și colecții de valoare, precum și în obiecte de muzeu, vor fi ridicate în mod obligatoriu.

(2) Bunurile prevăzute la alin. 1 vor fi depuse de organul de executare, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate a Băncii Naționale a României, ori vor fi date în custodia muzeelor sau a altor unități abilitate, după caz.

(3) Mijloacele de plată străine vor fi sechestrate și ridicate în mod obligatoriu, urmând a fi depuse, spre păstrare, în 48 de ore, la cea mai apropiată unitate bancară abilitata să efectueze operațiuni în valută.

(4) Bunurile prevăzute la alin. 1 și 3 se vor păstra de către unitatea la care au fost depuse, la dispoziția organului care a încuviințat luarea măsurilor asiguratorii, până la soluționarea definitivă a cauzei.

(5) Sumele în lei, ridicate cu ocazia măsurilor de asigurare, se consemnează la unitățile abilitate, pe numele debitorului.

(6) Depunerea bunurilor ori a sumelor prevăzute în prezentul articol se face la dispoziția organului care a încuviințat măsurile de asigurare, căruia i se va preda documentul de depunere, în termen de 3 zile de la data depunerii.

Articolul 19

În cazul în care, prin măsurile asiguratorii dispuse, nu se asigură realizarea integrală a creanței bugetare, iar organul de executare constata existenta și a altor venituri sau bunuri ce pot constitui obiectul acestor măsuri, se poate cere instanței judecătorești sau organului care a încuviințat măsurile asiguratorii sa hotărască completarea măsurilor dispuse anterior.

Articolul 20

În situația în care, cu prilejul aplicării măsurilor de asigurare, se găsesc bunuri deținute cu încălcarea dispozițiilor legale, vor fi sesizate organele competente, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.

Articolul 21

Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă creanta bugetară, măsurile de asigurare pot fi aplicate și asupra bunurilor comune ce aparțin debitorului și soțului acestuia. La cererea oricărei părți, instanța va hotărî împărțirea bunurilor comune.

Articolul 22

Împotriva actelor de aplicare a măsurilor asiguratorii, cel interesat poate face contestație la instanța judecătorească competența, dacă legea nu prevede altfel.

────────────

* Art. 22 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Titlul III — Executarea silită ↑ Cuprins

Capitolul 1 — Dispoziții comune ↑ Cuprins

Articolul 23

(1) În cazul în care debitorul nu-și achită obligațiile de plată potrivit dispozițiilor titlului I din prezenta ordonanța, organul de executare îi va transmite o înștiințare de plată, prin care i se notifica acestuia suma de plată datorată. În termen de 15 zile debitorul urmează să-și achite obligațiile restante sau să facă dovada achitării acestora. Înștiințarea de plată este act premergător executării silite.

(2) Dacă debitorul nu a efectuat plata în termenul prevăzut în înștiințarea de plată, organul de executare va începe executarea silită prin comunicarea unei somații, prin care îi va face cunoscut debitorului ca, în termen de 15 zile, este obligat să efectueze plata sumelor datorate.

(3) Somația va cuprinde datele de identificare a debitorului, data emiterii, semnatura și ștampila organului de executare și va fi însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

(4) Somația este obligatorie și se va comunică debitorului, după cum urmează:

- prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

- prin funcționarii organelor de executare, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător, sau prin publicare în cotidiene de larga circulație.

(5) Dovada comunicării somației potrivit alin. 4 se va înscrie, de îndată, în evidentele organului de executare și va fi păstrată la dosarul de executare.

Articolul 24

(1) Pentru creanțele bugetare administrate de către Ministerul Finanțelor, precum și pentru cele gestionate de către instituțiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, prevăzută de prezenta ordonanță, organele de specialitate ale direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și unitățile subordonate acestora, unitățile subordonate direcției Generale a vamilor numai pentru creanțele determinate în vama, precum și alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.

(2) Creanțele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementările legale în materie, se executa silit de către organele de specialitate competente sa gestioneze bugetul trezoreriei statului.

(3) Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor județene, după caz, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită în vederea realizării creanțelor aparținând bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, după caz.

(4) Organele și serviciile de specialitate prevăzute la alin. 1, 2 și 3 sunt denumite în continuare organe de executare.

(5) Creanțele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizeaza și se utilizează de instituțiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum și cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin împuterniciți proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.

(6) Pentru creanțele bugetare prevăzute la alin. 3 și 5 organele abilitate să efectueze procedura de executare silită vor aduce la îndeplinire și măsurile asiguratorii.

(7) În cazul în care instituțiile publice transmit spre executare silită organelor prevăzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat.

(8) Personalul organelor de executare, împuternicit să aplice măsurile de executare silită, îndeplinește o funcție ce implica exercițiul autorității de stat.

────────────

* Art. 24, cu excepția alin. ultim, a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. La data de 30 iunie 1999 art. 24 a fost complet modificat prin art. 1 pct. 8 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 25

(1) Executarea silită a creanțelor bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu.

(2) Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetară este scadenta prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.

(3) Pentru obligațiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții, amenzi, majorări de întârziere și alte sume datorate și neachitate la termenul legal de plată, titlul executoriu îl constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc.

(4) În cazul în care suma neachitata la scadenta din obligația bugetară a fost stabilită de organele competente ale Ministerului Finanțelor sau ale serviciilor de specialitate ale autorităților administrației publice locale, organul de executare va întocmi pentru fiecare creanta câte un act distinct, denumit titlu executoriu, care va conține: antetul organului emitent, numele și prenumele sau denumirea debitorului, domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ștampila și semnatura organului de executare.

(5) Pentru debitorii obligați în mod solidar la plata creanțelor bugetare, se va putea întocmi un singur titlu executoriu.

────────────

* Art. 25 alin. 4 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998

Articolul 26

Titlurile executorii, astfel cum sunt definite de reglementările legale în vigoare, emise de organele competente, care privesc creanțe bugetare, se transmit în termen de 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 24, în a căror rază teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.

────────────

* Art. 26 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 27

(1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. în cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terțului poprit, indiferent de locul unde își are sediul sau domiciliul.

(2) Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator, precum și serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor județene, după caz, pot proceda la indisponibilizarea și la executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

(3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. 1, comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situația debitorului, contul în care se vor vărsa sumele încasate, precum și orice alte date utile privind identificarea debitorului și a bunurilor ori veniturilor supuse executării silite.

────────────

* Art. 27 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Acest articol a fost modificat ulterior prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

NOTA

Acest articol este un exemplu referitor la efectele incoerentei legislative care a dominat societatea postrevolutionara.

Art. 27 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, Ordonanța publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 30 august 1997. La punctul 20 din aceasta Ordonanța modificatoare se dispune:

"Articolul 27 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terțului poprit, indiferent de locul unde își are sediul sau domiciliul.

Atunci când organul de executare coordonator constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, poate proceda la indisponibilizarea acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile."

În urma modificării, alin. 1 era asadar format din două paragrafe, art. 27 având următorul conținut:

(1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terțului poprit, indiferent de locul unde își are sediul sau domiciliul.

Atunci când organul de executare coordonator constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, poate proceda la indisponibilizarea acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

(2) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. 1, comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situația debitorului, contul în care se vor vărsa sumele încasate, precum și orice alte date utile privind identificarea debitorului și a bunurilor ori veniturilor supuse executării silite.

Totuși, la o noua modificare - prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 (Monitorul Oficial nr. 315 din 30 iunie 1999) pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 - se vorbește despre faptul ca:

"Articolul 27 alineatul 2 (nu alineatul 1 paragraful 2 - nota noastră) va avea următorul cuprins:

"Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator, precum și serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor județene, după caz, pot proceda la indisponibilizarea și la executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile."

Evident, o minima logica juridică duce la concluzia ca modificarea se referă la alin. 1 paragraful 2 din textul Ordonanței 11/1996 - text ce cuprindea aceeași idee cu noul text, introdus prin O.U.G. 113/1999 - iar nu la alineatul 2, care descrie procedura de efectuare a executării silite.

Dacă mergem pe ideea aplicării voinței legiuitorului, ar insemna ca paragraful 2 al alineatului 1 din art. 27 ar reglementa aceeași situație cu alineatul 2 al aceluiași articol, existând asadar un paralelism de reglementare, inadmisibil conform logicii juridice. De aceea am considerat ca reactualizarea legii în formula de mai sus corespunde intentiei legiuitorului, cu precizarea ca numai o republicare a legii, eventual după aprobarea de către Parlament a tuturor ordonanțelor de modificare, poate conduce la aflarea voinței reale a legiuitorului.

────────────

Articolul 28

(1) În cazul debitorilor solidari, debitul se comunică spre executare unui singur organ de executare coordonator al întregii executări silite. Organul de executare coordonator este cel în a cărui raza teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul despre care exista indicii ca deține mai multe venituri sau bunuri urmaribile.

(2) Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale și ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza teritorială domiciliază sau își au sediul ceilalți codebitori, aplicându-se dispozițiile art. 27.

(3) Organele de executare sesizate cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită și vor comunică lunar organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului.

(4) Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost lichidat prin actele de executare silită, făcute de el însuși și de celelalte organe sesizate potrivit alin. 2 el este obligat sa ceara, în scris, acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.

────────────

* Art. 28 alin. 4 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.

Articolul 29

(1) Organele de executare au obligația de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum și a bunurilor și veniturilor lui urmaribile. în cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea în termen de 30 de zile.

(2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliție să facă cercetări, precum și sa ceara relații de la Oficiul Registrului comerțului sau de la oricare altă persoană fizica sau juridică, ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul și obținerii oricăror date deținute în legătură cu acesta.

(3) Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintand, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

────────────

* Art. 29 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998

Articolul 30

Organele de poliție, persoanele juridice și fizice, precum și celelalte organe competente prevăzute la art. 29 alin. 2 sunt obligate sa dea de îndată relațiile solicitate de organul de executare, fără perceperea vreunei taxe sau vreunui tarif.

Articolul 31

(1) Băncile au obligația ca în termen de 15 zile sa comunice titularii și numerele conturilor deschise de persoanele juridice la organul fiscal în evidentele căruia sunt înregistrate acestea.

(2) La cererea organului de executare, băncile sunt obligate să-i furnizeze în scris relațiile solicitate, necesare urmăririi debitorilor prin poprire, precum și pentru luarea altor măsuri privind realizarea creanțelor bugetare. Organele de executare sunt obligate să asigure secretul informațiilor primite.

(3) Ori de câte ori este necesar, poliția are obligația sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activității de executare silită.

────────────

* Art. 31 alin. 1 - actualmente alin. 2 - a fost modificat prin articolul unic din Legea 108/1996 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Ulterior art. 31 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998, în sensul că înaintea alineatului 1 inițial s-a dispus introducerea unui alt alineat, devenit, evident, alineatul 1.

Articolul 32

Executarea silită se poate întinde asupra tuturor bunurilor și veniturilor debitorului, urmaribile potrivit legii.

Articolul 33

Sumele ce reprezintă veniturile bănești ale debitorului, persoana fizica, realizate din activitatea proprie, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială sunt supuse urmăririi numai în cazurile și în limitele prevăzute de Codul de procedură civilă ori de alte dispoziții legale aplicabile în materie.

Articolul 34

(1) În cazul debitorului, persoana fizica, nu se pot urmări, fiind necesare vieții și muncii debitorului, precum și familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor și la formarea profesională, precum și la exercitarea profesiei sau a altei ocupații cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole, cum sunt uneltele, semințele, ingrasamintele, furajele și animalele de producție și de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de același fel;

c) alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de doua luni, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recolta;

d) combustibilul necesar debitorului și familiei sale pentru încălzit și pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;

e) casa locuita de debitor și familia sa, împreună cu anexele ei și terenul din jur. Atunci când casa are mai multe locuințe, se exceptează de la urmărire numai locuinta ocupată de debitor și familia sa, precum și terenul și anexele corespunzătoare acestei locuințe;

f) obiectele necesare persoanelor handicapate sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave.

(2) Dispozițiile alin. 1 lit. e) nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creanțelor bugetare rezultate din săvârșirea de infracțiuni.

(3) Bunurile, altele decât cele prevăzute la alin. 1, valorile și sumele de bani aparținând debitorului, persoana fizica, precum și bunurile, sumele de bani și valorile proprietate a debitorului, persoana juridică, pot fi urmărite potrivit legii numai în limita valorii necesare stingerii creanței bugetare.

────────────

* Art. 34 alin. 1 lit. e) și art. 34 alin. 2 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.

Articolul 35

(1) În exercitarea atribuțiilor ce revin organelor prevăzute la art. 24, pentru aplicarea procedurii de executare silită, acestea pot:

a) să între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit;

b) să între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum și sa cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile.

Organul de executare poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința unei persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanței judecătorești competente, aplicându-se dispozițiile Codului de procedura civilă privind ordonanța președințială;

c) să solicite și sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietatea debitorului.

(2) Accesul organului de executare în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica sau juridică se poate efectua între orele 8,00-18,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeași zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației prevăzute la alin. 2 din prezentul articol.

────────────

* Art. 35 alin. 1 lit. a) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 36

În absenta debitorului sau dacă acesta refuza accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 35, organul de executare nu poate să pătrundă în acestea decât în prezenta unui reprezentant al poliției și a doi martori majori. Dispozițiile art. 35 alin. 2 sunt aplicabile, după caz.

Articolul 37

Cheltuielile de executare silită a creanțelor bugetare se suporta din bugetul Ministerului Finanțelor, al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al autorităților administrației publice locale sau al instituțiilor publice, după caz.

────────────

* Art. 37 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Acest articol a fost ulterior complet modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 38

(1) Cheltuielile de orice fel necesare efectuării executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Pe baza dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează a fi plătită de către debitor se stabilește de către organul de executare prin proces-verbal.

(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal.

(3) Pentru sumele stabilite potrivit alin. 1 și 2, procesul-verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.

(4) În cazul în care prin executarea silită efectuată nu s-au realizat obligațiile stabilite cu orice titlu în sarcina debitorului, organul de executare va întocmi un proces-verbal în care va consemna atât sumele încasate, cat și cele care nu au fost recuperate.

Articolul 39

Dacă legea nu prevede altfel, organul de executare va inceta de îndată orice executare silită, în cazul în care debitorul, odată cu plata creanței bugetare, achită cheltuielile de executare, majorările de întârziere, dobânzile, precum și orice alte sume stabilite în sarcina sa, potrivit legii.

Capitolul 2 — Modalități de executare silită ↑ Cuprins

Articolul 40

Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitățile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanța.

Secțiunea 1 — Executarea silită prin poprire

Articolul 41

Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati bănești în lei și în valută, datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane.

Articolul 42

(1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice și persoane juridice, după caz, se înființează de către organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa terțului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată, va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi.

(2) Poprirea nu este supusă validării.

(3) Poprirea înființată anterior, ca măsura de asigurare, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terțului poprit, și prin înștiințarea despre aceasta a debitorului.

(4) Terțul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. 1 și 3, sa înștiințeze organul de executare dacă datorează vreo suma de bani debitorului.

(5) Poprirea se considera înființată la data la care terțul poprit, prin înștiințarea trimisa organului de executare, confirma ca datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alineatul precedent.

(6) După înființarea popririi, terțul poprit este obligat ca, de îndată, să facă retinerile prevăzute de lege și sa verse sumele reținute în contul indicat de organul de executare.

(7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulți creditori, terțul poprit va anunta în scris despre aceasta pe creditori și va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 71.

────────────

* Art. 42 alin. 5 și 7 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

NOTA

Alineatul 1 al articolului 42 a făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate, soluționată prin Decizia Curții Constituționale nr. 46 din 7 februarie 2001.

────────────

Articolul 43

(1) Pentru realizarea creanțelor bugetare, debitorii deținători de conturi bancare pot fi urmăriți prin decontare bancară. În acest caz, odată cu comunicarea somației și a titlului executoriu, făcute debitorului potrivit art. 23, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă în banca unde se afla deschis contul debitorului.

(2) Despre această măsură va fi înștiințat și debitorul.

(3) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate, la data sesizării societății bancare, potrivit alin. 1, sumele existente, precum și cele provenite din încasările zilnice în conturile în lei și în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii și până la achitarea integrală a obligațiilor bugetare, societatea bancară nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepția sumelor necesare plății drepturilor salariale.

(4) Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somație, indisponibilizarea menționată la alin. 3 încetează total sau parțial, corespunzător sumei achitate. În caz contrar, banca este obligată să efectueze de îndată executarea.

(5) În situația în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeași zi, organele bancare vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

(6) Dispozițiile art. 42 alin. 7 se aplică în mod corespunzător.

────────────

* Alin. 3 al art. 43 a fost modificat inițial prin articolul unic din Legea 108/1996 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Ulterior art. 43 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 44

(1) Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit sau nu respecta dispozițiile art. 42 alin. 6 și 7 și ale art. 43, precum și în cazul în care invoca alte neregularități în legătură cu drepturile și obligațiile părților privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.

(2) Judecata se face cu precădere.

(3) Instanța poate aplica o amenda civilă de la 50.000 lei la 1.000.000 lei terțului poprit, în cazul în care acesta nu respecta obligațiile ce-i revin, potrivit legii, privind efectuarea instiintarilor, reținerilor, precum și pentru neîndeplinirea oricărei alte obligații ce-i revine în legătură cu poprirea.

────────────

* Art. 44 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Secțiunea a 2-a — Executarea silită asupra bunurilor mobile

Articolul 45

(1) Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu.

(2) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepțiile prevăzute de lege.

(3) Înainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate. Pentru bunurile mobile, anterior sechestrate prin aplicarea de măsuri asiguratorii, nu se va mai proceda la o noua sechestrare pe baza titlului executoriu.

(4) Sechestrul nu poate fi extins mai mult decât este necesar pentru acoperirea creanței bugetare.

Articolul 46

(1) Aplicarea sechestrului se face de către organul de executare, care încheie un proces-verbal de sechestru.

(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: denumirea organului de executare; indicarea locului, a zilei și a orei când s-a făcut sechestrul; numele și prenumele persoanei care aplica sechestrul, numărul legitimatiei și funcția acestuia; precizarea titlului executoriu în baza căruia se face executarea silită; actul normativ în baza căruia se face executarea silită; sumele datorate, pentru a căror executare se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând majorări de întârziere, menționându-se și cota acestora, precum și actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligația de plată; numele, prenumele și domiciliul debitorului, persoana fizica, ori, în lipsa acestuia, a persoanei majore ce locuiește împreună cu debitorul sau denumirea și sediul debitorului, ale altor persoane majore care au fost de fața la aplicarea sechestrului, precum și alte elemente de identificare a acestor persoane; data și numărul de înregistrare a somației de plată; descrierea bunurilor mobile sechestrate, pentru identificarea și individualizarea acestora, menționându-se starea de uzura și eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum și dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla; eventualele obiecții făcute de persoanele de fața la aplicarea sechestrului; valoarea estimativă a fiecărui bun sechestrat și valoarea totală a tuturor bunurilor sechestrate; numele, prenumele și adresa persoanei în custodia căreia s-au lăsat bunurile, precum și locul de depozitare a acestora; mențiunea facuta de debitor ca bunurile cuprinse în procesul-verbal nu au mai fost în prealabil sechestrate de alt organ; semnatura reprezentantului organului de executare care a aplicat sechestrul, a debitorului sau, în lipsa lui, a persoanei majore ce locuiește împreună cu acesta, a altor persoane majore care au asistat la aplicarea sechestrului, precum și, când este cazul, semnatura custodelui.

Articolul 47

Din momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, potrivit art. 46, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp durează executarea silită, debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpa.

Articolul 48

(1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare ori vor fi ridicate și depozitate de către organul de executare. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare și când se constată că exista pericol de substituire sau de degradare, organul de executare silită poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

(2) Cel care primește bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

(3) În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili o indemnizație ținând seama de activitatea depusa.

────────────

* Art. 48 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 49

În cazurile în care nu au fost luate măsuri asiguratorii pentru realizarea integrală a creanței bugetare și, la începerea executării silite, se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la urmărire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va putea fi aplicată o dată cu comunicarea somației de plată.

────────────

* Art. 49 alin. 2 a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 50

(1) În vederea valorificării, organul de executare este obligat sa verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, precum și dacă nu au fost substituite sau degradate.

(2) Când bunurile sechestrate, găsite cu ocazia verificării, nu sunt suficiente pentru realizarea creanței bugetare, organul de executare va face investigațiile necesare pentru identificarea și urmărirea altor bunuri ale debitorului.

(3) Despre cele constatate, organul de executare încheie un proces-verbal, declarand sechestrate, când este cazul, bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alineatului precedent.

(4) Dacă se sechestreaza și bunuri gajate pentru garantarea creanțelor altor creditori, organul de executare va trimite și acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

Articolul 51

(1) Organul de executare care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta în procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin același proces-verbal vor declara sechestrate, când este necesar, și alte bunuri pe care le va identifica.

(2) Bunurile prevăzute în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se considera sechestrate și în cadrul noii executări.

(3) În cazul în care organul de executare constata ca în legătură cu bunurile sechestrate s-au săvârșit infracțiuni, va consemna aceasta în procesul-verbal și va sesiza de îndată organele de urmărire penală competente.

Articolul 52

(1) Odată cu aplicarea sechestrului, organul de executare face și evaluarea bunurilor sechestrate.

(2) Dacă evaluarea bunurilor sechestrate necesita cunoștințe de specialitate, organele de executare, după stabilirea unei valori estimative, pot utiliza pentru aceasta servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementărilor privind achizițiile publice. Despre aceasta va face mențiune în procesul-verbal de sechestru.

(3) În cazul prevăzut la alin. 2, evaluarea se va face după întocmirea procesului-verbal de sechestru, documentul prin care se efectuează evaluarea constituind anexa la procesul-verbal de sechestru. O copie a acestui document se va comunică debitorului.

────────────

* Art. 52 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 53

(1) Dacă obligația bugetară nu este achitată în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepția situațiilor când, potrivit legii, instanța judecătorească a dispus desființarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

(2) Abrogat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 54

(1) Pentru a realiza executarea silită cu rezultate cat mai avantajoase, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cat și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate într-una dintre modalitățile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare și care, față de datele concrete ale cauzei, se dovedește a fi mai eficienta.

(2) În sensul alin. 1, se poate proceda la valorificarea bunurilor mobile potrivit înțelegerii părților, prin vânzare în regim de consignație, prin vânzare directa unui cumpărător sau la licitație, precum și în alte modalități admise de lege.

(3) Cu acordul organului de executare, debitorul poate proceda el însuși la vânzarea bunurilor sechestrate, informandu-l în scris despre propunerile ce i s-au făcut, indicând numele și adresa potențialului cumpărător, precum și termenul în care acesta din urma se oferă sa consemneze prețul propus.

────────────

* Alineatul 3 al art. 54 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 55

(1) Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzarea la licitație, organul de executare este obligat sa aducă la cunoștința publică celor interesați, prin anunțuri în ziare de larga circulație, precum și prin afișarea anunțului privind vânzarea, la sediul sau, al consiliului local în a cărui raza teritorială se afla bunurile sechestrate, la locul stabilit de organul de executare pentru a face vânzarea, precum și în orice loc public. În anunțul privind vânzarea se vor menționa următoarele:

- data, ora și locul vânzării;

- bunurile care se vand;

- prețul lor minim, stabilit conform art. 52, de la care se pornește licitația.

(2) Anunțul prevăzut la alin. 1 va cuprinde data afișării, semnatura organului de executare și ștampila acestuia.

(3) Publicitatea prevăzută la alin. 1 se va face cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea vânzării. Totodată, despre data, ora și locul vânzării vor fi înștiințați debitorul, precum și custodele, dacă a fost desemnat în cauza.

(4) Vânzarea se va putea face de îndată după sechestrarea bunurilor, dacă acestea sunt supuse degradării sau alterarii.

Articolul 56

(1) După adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa plătească întregul preț, imediat sau în cel mult 3 zile, în numerar sau cu ordin de plată. În caz contrar, procedura vânzării prin licitație se va relua în termen de 5 zile, cheltuielile efectuate cu vânzarea fiind în sarcina adjudecatarului, dispozițiile art. 38 fiind aplicabile.

(2) Despre desfășurarea licitației și rezultatul ei, organul de executare va întocmi un proces-verbal care va fi semnat de el, de debitor, când acesta participa la executare, sau de inlocuitorul acestuia, precum și de adjudecatarul cumpărător.

(3) Organul de executare va elibera fiecărui cumpărător, precum și debitorului, un document care va cuprinde în mod obligatoriu: organul emitent, data vânzării, numele și prenumele sau denumirea cumpărătorului și debitorului, domiciliul sau sediul acestora, indicarea bunurilor cumpărate, a prețului plătit și a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.

────────────

* Art. 56 alin. 1 și 3 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 57

(1) Dacă la primul termen de licitație nu s-a obținut cel puțin prețul de începere al vânzării, în următoarea perioada de 60 de zile se va fixa încă un termen de licitație, la care acest preț va putea fi redus cu 10%. Dacă acest preț nu poate fi obținut, bunurile se pot vinde la cel mai mare preț oferit.

(2) În cazul în care bunurile mobile nu au fost valorificate prin nici una dintre modalitățile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, procedura de executare silită a acestora încetează; bunurile, atunci când este cazul, se restituie debitorului, iar creanta bugetară urmează a fi stinsă prin una dintre modalitățile prevăzute de prezenta ordonanța.

────────────

* Art. 57 alin. 2 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Secțiunea a 3-a — Executarea silită a bunurilor imobile

Articolul 58

(1) Bunurile imobile ale debitorului pot fi supuse executării silite, în afară de cazurile în care legea dispune altfel.

(2) În cazul în care imobilul urmărit este situat în raza teritorială a altui organ de executare decât acela unde se afla sediul sau domiciliul debitorului, se va proceda potrivit art. 27.

(3) Organul de executare va întocmi un proces-verbal de identificare a bunului supus executării, dispozițiile art. 46 și 47 aplicându-se în mod corespunzător.

────────────

* Art. 58 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 59

(1) Organele de executare au obligația ca, de îndată ce au întocmit procesul-verbal de identificare a imobilului, sa comunice debitorului o somație care va cuprinde toate datele de identificare a bunului, mențiunea ca s-a luat măsura înscrierii somației în evidentele de publicitate imobiliară, precum și aceea ca, dacă nu se face plata sumei datorate în termen de 5 zile, se va proceda la executarea silită a imobilului.

(2) Odată cu comunicarea facuta debitorului, somația va fi trimisa organului competent în a cărui raza teritorială se afla imobilul, pentru înscriere în evidentele de publicitate imobiliară. Dispozițiile art. 17 alin. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător.

────────────

* Art. 59 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 60

Imobilele urmărite silit de către organele de executare se valorifica prin vânzare la licitație publică, vânzare directa sau alte modalități admise de lege. Prevederile art. 54 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 61

Autoritățile care țin evidentele de publicitate imobiliară vor comunică organelor de executare, la cererea acestora, drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum și titularii acestora, care vor fi înștiințați de către organul de executare și chemați la termenele fixate pentru vânzarea imobilului și distribuirea prețului.

Articolul 62

Creditorii debitorului, alții decât titularii drepturilor menționate la art. 61, sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la înscrierea somației în evidentele de publicitate imobiliară, sa comunice în scris organului de executare titlurile pe care le au pentru imobilul prevăzut în somație.

────────────

* Art. 62 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 63

(1) După comunicarea somației și în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.

(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizica sau juridică.

(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. 1 la unitățile abilitate și va depune recipisa la organul de executare.

(4) Când administrator-sechestru este numita o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o indemnizație ținând seama de activitatea depusa.

────────────

* Art. 63 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 64

Evaluarea bunurilor imobile supuse executării silite se va face potrivit prevederilor art. 52.

Articolul 65

(1) Vânzarea la licitație se tine la locul unde se afla imobilul sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.

(2) Primul termen de licitație se va putea fixa numai după expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea somației la care se referă art. 59.

(3) Cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ținerea licitației, organul de executare este obligat sa aducă la cunoștința celor interesați, prin anunțuri în ziare de larga circulație, prin afișarea anunțurilor de vânzare pe imobilul scos la vânzare, la sediul sau și al consiliului local în a carei raza teritorială este situat imobilul, precum și la locul stabilit pentru ținerea licitației, dacă acesta este altul decât cel unde se afla imobilul. Când se considera necesar, publicitatea vânzării se poate face și prin orice alte mijloace de informare. Totodată, despre data, ora și locul licitației va fi înștiințat debitorul și administratorul-sechestru.

(4) Anunțul de vânzare la licitație va cuprinde datele de identificare a imobilului și descrierea lui sumară, indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale și a celorlalte sarcini înscrise în evidentele de publicitate imobiliară care grevează imobilul, condițiile vânzării, prețul la care a fost evaluat imobilul, data, ora și locul vânzării, numele și domiciliul sau denumirea și sediul debitorului, precum și cele ale creditorilor urmăritori, titlul executoriu în temeiul căruia se face executarea, data afișării anunțului, semnatura și ștampila organului de executare.

(5) Oferta de cumpărare se va prezenta în scris organului de executare, însoțită de dovada plății sumei reprezentând 10% din valoarea imobilului.

(6) În cazul în care adjudecarea nu s-a făcut în favoarea celui care a făcut oferta de cumpărare, acestuia i se va restitui suma depusa.

(7) Pentru fiecare termen de licitație, ulterior celui prevăzut la alin. 2, se va face o noua publicitate a vânzării.

────────────

* Art. 65 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 66

(1) La termenul de licitație organul de executare va citi mai întâi anunțul de vânzare și ofertele scrise primite până la acea data. Licitația va începe de la cel mai mare preț din ofertele scrise, dacă acesta este superior celui la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 52, iar în caz contrar, ea va începe de la acest din urma preț.

(2) Dacă nu s-a obținut prețul la care s-a făcut evaluarea imobilului, se va fixa un nou termen, de cel mult 30 de zile, când licitația începe de la același preț.

(3) În cazul în care imobilul nu a fost vândut nici la a doua licitație, se va fixa un al treilea termen de licitație, de cel mult 30 de zile, când imobilul poate fi vândut la cel mai mare preț oferit.

────────────

* Prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 a fost abrogat alineatul 4 al articolului 64.

Articolul 67

(1) Organul de executare va întocmi un proces-verbal de licitație, în care se vor consemna rezultatul acesteia, modul în care s-a desfășurat, precum și elementele prevăzute la art. 56 alin. 3.

(2) Procesul-verbal de licitație se va semna de organul de executare și de cumpărător sau de reprezentantul împuternicit al acestuia și se va preda cumpărătorului după achitarea integrală a prețului.

(3) Procesul-verbal de licitație constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în evidentele de publicitate imobiliară la organele competente în a căror rază teritorială este situat imobilul.

────────────

* Art. 67 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 67^1

(1) În condițiile și la termenele stabilite de organul de executare sau cu acordul acestuia și, atunci când este cazul, cu acordul creditorului care participa la urmărire pentru realizarea unei alte creanțe decât cea bugetară, cumpărătorii pot sa plătească prețul în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din prețul de evaluare sau de adjudecare al imobilului, după caz, și cu plata unei dobânzi stabilite la nivelul taxei oficiale a scontului.

(2) În cazul vânzării directe sau la licitație cumpărătorului i se va preda procesul-verbal după plata avansului din preț, stabilit în condițiile alineatului precedent, și nu va putea instraina imobilul decât după plata în întregime a prețului, art. 67 alin. 1 și 3 aplicându-se în mod corespunzător.

(3) Procesul-verbal în care s-a consemnat vânzarea cu plata în rate se va transmite organului de executare coordonator și creditorului. Totodată un exemplar al aceluiași proces-verbal va fi trimis organelor competente pentru înscrierea în evidentele de publicitate imobiliară a interdicției de înstrăinare a imobilului până la plata integrală a prețului.

(4) În cazul în care cumpărătorul, căruia i s-a încuviințat plata prețului în rate, nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, procesul-verbal în care s-a consemnat vânzarea cu plata în rate constituind titlu executoriu.

────────────

* Art. 67^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 68

(1) Dacă imobilul urmărit nu a putut fi valorificat prin vânzare la licitație, în condițiile art. 65-67, organul de executare va repeta procedura de licitație cel puțin odată pe an în termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.

(2) Cat timp, potrivit alin. 1, poate avea loc reluarea procedurii de licitație, se menține indisponibilizarea imobilului, dispusă potrivit art. 59 alin. 2. În aceeași perioadă, organul de executare, după caz, va putea lua măsura numirii, menținerii ori schimbării administratorului-sechestru sau va putea proceda la valorificarea imobilului în orice mod admis de lege.

Articolul 68^1

În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului, persoana juridică, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitație, obligațiile bugetare pot fi realizate, la propunerea debitorului și cu acordul Ministerului Finanțelor, prin trecerea în proprietatea statului a bunurilor imobile supuse executării silite. În acest sens, organul de executare, va transmite un exemplar al dosarului de executare, împreună cu propunerile sale și ale debitorului, direcției de specialitate din Ministerul Finanțelor, care va decide oportunitatea acestei măsuri și va cere, după caz, organului de executare încheiere a procesului-verbal de trecere în proprietatea statului a bunului imobil și stingerea creanței bugetare pentru care s-a început executarea silită.

────────────

* Art. 68^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 69

(1) Procedura de executare silită a imobilului încetează în cazul în care acesta nu poate fi valorificat în nici una dintre modalitățile admise de dispozițiile legale.

(2) După încetarea executării potrivit alin. 1, se vor lua măsuri de radiere a inscripției ipotecare, precum și pentru îndeplinirea procedurii prevăzute de lege pentru stingerea creanței bugetare.

Secțiunea a 4-a — Eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită

Articolul 70

(1) Suma realizată prin executare silită reprezintă suma de bani încasată prin poprire, precum și suma diminuată, după caz, cu taxa pe valoarea adăugată, obținută din valorificarea bunurilor debitorului prin modalitățile prevăzute de lege.

(2) Suma de bani realizată prin executare silită se eliberează creditorului, prin modalitățile de plată admise de lege, până la acoperirea integrală a drepturilor sale.

(3) Dacă suma ce reprezintă atât creanta bugetară, cat și cheltuielile de executare este mai mica decât suma realizată prin executare silită, cu diferența se va proceda la compensare, potrivit art. 87, sau se restituie, la cerere, debitorului.

────────────

* Alin. 2 al art. 70 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Ulterior, întreg art. 70 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 71

1) În cazul în care executarea silită, de competența organelor prevăzute la art. 24, a fost pornită de mai mulți creditori sau când, până la eliberarea și distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile lor, aceste organe vor proceda la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinta, dacă legea nu prevede altfel:

a) creanțele reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea și conservarea bunurilor al căror preț se distribuie;

b) creanta reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întărirea sănătății, acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății;

c) creanțele rezultând din obligații de întreținere, alocații pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta;

d) creanțele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuții și din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale;

e) creanțele rezultând din împrumuturi acordate de stat;

f) creanțele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice prin fapte ilicite;

g) creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum și din chirii;

h) creanțele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, după caz;

i) alte creanțe.

(2) Pentru plata creanțelor care au aceeași ordine de preferinta, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori, proporțional cu creanta fiecăruia.

────────────

* Art. 71 alin. 1 partea introductivă a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Art. 71 alin. 1 lit. d) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 72

Cheltuielile de judecată și dobânzile sau alte asemenea accesorii ale creanței principale prevăzute în titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creanței principale.

────────────

* Art. 72 a avut inițial trei alineate. Alineatele 1 și 2 ale articolului au fost modificate prin art. 8 al Ordonanței de urgenta nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedura civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000., Ordonanța care a intrat în vigoare la 7 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, asa cum a prevăzut nr. 290 din 29 decembrie 2000 Ordonanța de urgenta nr. 290/2000.

Articolul 73

(1) În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunoștința în condițiile art. 50 alin. 4 ori ale art. 61, organul de executare este obligat sa înștiințeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini pentru a participa la distribuirea prețului.

(2) Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

────────────

* Art. 73 alin. 2 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 74

Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înștiințarea părților și a creditorilor care și-au depus titlurile.

────────────

* Art. 74 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 75

(1) Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită, organul de executare va întocmi de îndată un proces-verbal care se va semna de toți cei prezenți la aceasta.

(2) Cel nemulțumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere organului de executare sa consemneze în procesul-verbal obiecțiile sale.

Capitolul 3 — Contestația la executarea silită ↑ Cuprins

Articolul 76

(1) Cei interesați pot face contestație împotriva oricărei executări silite, fiecărui act de executare silită efectuat de organele de executare competente, precum și în cazul în care acest organ refuza sa îndeplinească un act de executare în condițiile legii.

(2) Contestația poate fi facuta și împotriva titlului executoriu, în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanța judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu exista o procedură care să prevadă posibilitatea ca o instanța competența să se pronunțe asupra acestuia.

(3) Contestația se introduce la instanța judecătorească competența potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă.

Articolul 77

(1) Contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când:

a) contestatorul, din comunicarea somației sau din alta înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod, a luat cunoștința de executarea ori de actul de executare pe care le contesta;

b) contestatorul a luat cunoștința, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;

c) cel interesat a luat cunoștința, potrivit lit. a), de eliberarea sau de distribuirea sumelor pe care le contesta.

(2) Contestația, prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

Articolul 78

1) Până la judecarea contestației, instanța, la cerere, prin încheiere motivată, poate suspenda executarea silită.

(2) Odată cu încuviințarea suspendării, contestatorul va putea fi obligat să depună o cauțiune, dar nu mai mult decât suma ce reprezintă obligația bugetară pentru care se face executarea silită și cheltuielile de executare. La stabilirea cauțiunii, instanța va ține seama de înscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilității sale, de valoarea bunurilor supuse executării silite, de cuantumul sumei datorate, precum și de orice alte date ce interesează soluționarea contestației.

────────────

* Alineatul 3 al art. 78 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 79

La judecarea contestației instanța va cita și organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, își are sediul sau domiciliul terțul poprit.

Articolul 80

La cererea oricărei părți interesate, instanța poate decide, în cadrul contestației la executare, asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comuna cu alte persoane.

Articolul 81

Instanța care a admis contestația, odată cu desființarea executării, va dispune, prin aceeași hotărâre, sa i se restituie celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

Capitolul 4 — Înlesniri la plata obligațiilor bugetare ↑ Cuprins

────────────

* În urma unei erori de numerotare, s-a dispus prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996: "în cadrul titlului III "Executarea silită", în loc de: "Capitolul V" se va citi: "Capitolul IV""

Articolul 82

(1) La cererea temeinic justificată a debitorilor Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și alte autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz, pot acorda:

a) amânări sau eșalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare;

b) amânări sau eșalonări la plata majorărilor de întârziere și/sau penalități de întârziere;

c) scutiri sau reduceri de impozite și taxe, în condițiile legii;

d) scutiri sau reduceri de majorări de întârziere și/sau penalități de întârziere.

(2) Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și alte autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz, pot acorda eșalonări la plata impozitelor, taxelor și a altor obligații bugetare și a majorărilor de întârziere pe o perioadă de maximum 5 ani care poate începe cu un termen de grație de până la 6 luni cuprins în perioada de eșalonare, precum și amânări la plata impozitelor, taxelor și a altor obligații bugetare și a majorărilor de întârziere pe o perioadă de cel mult 6 luni.

(3) Autoritățile administrației publice locale pot acorda înlesniri la plata, în condițiile prezentei ordonanțe, pentru creanțele reprezentând venituri bugetare ale unităților administrativ-teritoriale.

(4) Începând cu data comunicării aprobării, pentru creanțele bugetare pentru care s-au aprobat înlesniri la plata executarea silită nu se pornește sau nu se continua, după caz.

(5) Agenții economici care beneficiază de înlesniri la plata obligațiilor bugetare, conform dispozițiilor prezentei ordonanțe, nu pot participa la nici o procedură de privatizare organizată de instituțiile publice implicate sau de agenții de privatizare, în vederea cumpărării de acțiuni la alte societăți comerciale, sau la achiziționarea de alte valori mobiliare ori părți sociale, pe perioada în care beneficiază de înlesnirile la plata acordate.

(6) Orice suma, de restituit sau de rambursat, de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetul altor autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz, reprezentând impozite, taxe sau alte obligații bugetare, va modifica graficul de eșalonare aprobat prin afectarea ultimelor rate din grafic.

(7) Prin ordin al ministrului finanțelor publice sau al ministrului muncii și solidarității sociale, după caz, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc procedura, criteriile și competentele de acordare a înlesnirilor la plata creanțelor bugetare administrate de Ministerul Finanțelor Publice sau de Ministerul Muncii și Solidarității sociale, după caz, cu avizul Consiliului Concurentei. În cazul celorlalte autorități ale administrației publice centrale procedura se stabilește de către acestea, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Consiliului Concurentei.

(8) Pentru autoritățile administrației publice locale procedura și competentele de acordare a înlesnirilor la plata se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației Publice și cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Consiliului Concurentei.

(9) Analiza și/sau soluționarea cererilor de înlesniri la plata se realizează de comisii stabilite la nivelul fiecărui creditor bugetar.

(10) Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz, poate acorda înlesnirile la plata obligațiilor bugetare, prevăzute la alin. 1 lit. a), pentru o sumă totală mai mare de 500 miliarde lei și/sau înlesnirile la plata obligațiilor bugetare, prevăzute la alin. 1 lit. d), pentru sume mai mari de 50 miliarde lei.

(11) Înlesnirile la plata se pot acorda atât înaintea începerii executării silite, cat și în timpul efectuării acesteia. Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari pot cere debitorilor, persoane juridice, constituirea de garanții, în termen de 60 de zile de data comunicării aprobării înlesnirilor.

(12) Înlesnirile la plata creanțelor bugetare administrate de Ministerul Finanțelor Publice, de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și de alte autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz, se acordă pe baza datelor din evidenta analitica pe plătitori de la nivelul organelor teritoriale la care contribuabilii sunt înregistrați ca plătitori de impozite, taxe, contribuții și alte obligații bugetare sau a unui document de verificare întocmit la sediul social al debitorului pe baza datelor din ultima balanța de verificare.

(13) Diferențele de impozite, taxe, contribuții și alte obligații bugetare, precum și majorările de întârziere aferente acestora, constatate în urma controalelor efectuate ulterior de organele competente ale Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și ale altor autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz, se achită conform prevederilor legale în vigoare.

(14) Pentru debitorii persoane juridice, aflați în proces de privatizare ori cuprinși în programe speciale care să conducă la creșterea atractivității acestora la privatizare, înlesnirile la plata se acordă de Guvern, de la caz la caz, prin hotărâre, la propunerea instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare și cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și al celorlalte autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz. Sumele pentru care se acordă înlesniri la plata sunt cuprinse în certificatele de obligații bugetare eliberate la cererea instituțiilor publice implicate sau a agentului de privatizare, adresată Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și altor autorități ale administrației publice centrale sau locale, după caz. Certificatele de obligații bugetare se întocmesc conform reglementărilor legale în vigoare.

(15) Ajutoarele de stat, calculate pentru înlesnirile la plata acordate în condițiile prezentei Ordonanțe de Guvernul României, vor fi notificate Consiliului Concurentei de furnizorul ajutorului de stat, în conformitate cu reglementările legale privind ajutorul de stat.

────────────

* Art. 82 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Prin aceeași Ordonanța 53/1997 s-a adăugat, după alin. 2, un alt alineat, evident cu renumerotarea alineatelor următoare.

Art. 82 alin. 4 - devenit astfel alin. 5 - și art. 82 alin. 5 - devenit alin. 6 - a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998. art. 82 a fost complet modificat.

Art. 82 a fost din nou modificat prin art. unic al Ordonanței de urgenta nr. 222 din 24 noiembrie 2000 pentru modificarea art. 82 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Ulterior acest articol a suferit o noua modificare prin art. 1 al Ordonanței de urgenta nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Ulterior, art. 82 alin. 1 a primit un nou conținut, conform prevederilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare).

Articolul 83

Pe perioada amânării sau eșalonării se datorează majorări. Cota majorărilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor, corelata cu taxa oficială a scontului.

────────────

* Art. 83 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 84

(1) Nerespectarea condițiilor și a termenelor în care s-au aprobat înlesnirile la plata atrage anularea acestora, începerea sau continuarea, după caz, a executării silite pentru întreaga suma neplatita și obligația de plată a majorărilor de întârziere calculate de la data la care termenele și/sau condițiile nu au fost respectate.

(2) O noua cerere pentru acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare nu poate fi depusa timp de 6 luni de la data nerespectării înlesnirilor anterioare acordate.

────────────

* Art. 84 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998. Ulterior acest articol a suferit o noua modificare prin art. 1 al Ordonanței de urgenta nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

ART. 85 - abrogat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Titlul IV — Dispoziții privind compensarea, restituirea, scăderea pentru cauze de insolvabilitate și anularea obligațiilor bugetare ↑ Cuprins

Articolul 86

Se compensează sau se restituie plătitorului următoarele sume:

a) cele plătite fără existenta unui titlu de creanta;

b) cele plătite în plus față de obligația bugetară;

c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative.

────────────

* Art. 86 lit. e) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 87

Sumele plătite în plus se compensează după cum urmează:

a) cu obligații bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) cu obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la lichidarea integrală a acestora;

c) cu majorări de întârziere și penalități de întârziere aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) cu obligații bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.

────────────

* Art. 87 alin. 1 liniuța 1 și alin. 2 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Ulterior, articolul 87 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare).

Articolul 88

Compensarea sumelor se face de organul de specialitate competent, din oficiu sau la cererea plătitorului, în termen de 30 de zile, cu alte obligații bugetare, indiferent de natura lor.

Articolul 89

Organul competent va înștiința în scris pe plătitor despre măsura compensării, luată potrivit art. 87, în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii.

Articolul 90

(1) Rambursarea sumelor provenind din taxa pe valoarea adăugată și restituirea sumelor provenind din accize se fac conform prevederilor legale aplicabile în materie. Organele fiscale competente vor efectua, potrivit art. 86 și 87, compensări cu obligații bugetare mai vechi provenite din taxa pe valoarea adăugată sau accize, după caz. dacă, după efectuarea acestei compensări mai rămân sume de rambursat din taxa pe valoarea adăugată sau de restituit din accize, după caz, organul fiscal competent va proceda la compensarea cu alte obligații bugetare, potrivit art. 87.

(2) Sumele rămase după efectuarea compensării prevăzute de alin. 1 se restituie, la cererea plătitorilor.

────────────

* Art. 90 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 91

Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligațiile bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere dreptul la compensare sau la restituire.

────────────

* Art. 91 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92

(1) Organele de executare prevăzute la art. 24, în scopul realizării creanțelor bugetare, pot conveni, potrivit legii, cu debitorul sau cu terțe persoane juridice sau fizice, transmiterea sau stingerea obligațiilor bugetare legale.

(2) Creanțele bugetare față de debitorii societăților comerciale, aflate în procedura reorganizării judiciare și a falimentului, pot fi cesionate persoanelor juridice la valoarea nominală, pe baza convenției încheiate cu organul de executare.

(3) Atunci când plata sumelor datorate în baza convenției prevăzute la alineatul precedent se face în rate, persoana juridică va plati o dobânda stabilită la nivelul taxei oficiale a scontului, garantand îndeplinirea obligației prin garanții bancare.

────────────

* Alineatele 2 și 3 ale art. 92 au fost introduse prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 92^1.

(1) Ministerul Finanțelor, în numele statului sau al administrației publice locale, după caz, exercita toate drepturile acționarului la societățile comerciale, inclusiv la cele rezultate din restructurarea regiilor autonome, la care stingerea creanțelor bugetare se face potrivit modalităților prevăzute în prezenta ordonanța.

(2) Societățile comerciale care sunt supuse prevederilor prezentei ordonanțe se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de Ministerul Finanțelor, cu avizul ministerelor care gestionează creanțe bugetare restante.

(3) Prin aceleași hotărâri ale Guvernului se transfera acțiunile deținute de stat de la Fondul Proprietății de Stat la Ministerul Finanțelor, care le va administra pe durata exercitării procedurilor prevăzute în prezenta ordonanța.

(4) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. 2 și 3 se vor efectua mențiunile corespunzătoare atât în registrul comerțului, cat și în registrele de evidențiere a acționarilor, constituite conform legii.

(5) Operațiunile prevăzute la alin. 4 sunt obligatorii și sunt scutite de plată oricăror taxe, tarife sau comisioane.

(6) În cazul nerealizarii stingerii totale sau parțiale a creanțelor bugetare prin modalitățile prevăzute în prezenta ordonanța, prin hotărârea Guvernului acțiunile deținute de stat vor fi transferate de la Ministerul Finanțelor la Fondul Proprietății de Stat.

────────────

* Articolul 92^1 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^2.

În cazul debitorilor, societăți comerciale, la care statul sau autoritățile administrației publice locale sunt acționari, creanțele bugetare restante se pot stinge prin următoarele modalități:

a) plata efectivă facuta de către terțe persoane către Ministerul Finanțelor, care acționează atât în calitatea prevăzută la art. 92^1, cat și ca reprezentant al titularilor creanțelor bugetare restante;

b) plata efectivă facuta de către terțe persoane juridice din sumele obținute ca urmare a vânzării acțiunilor deținute de stat pe piețele organizate, dispusă de Ministerul Finanțelor;

c) plata efectivă facuta de către debitor din sumele obținute ca urmare a vânzării acțiunilor din emisiunea facuta în acest scop, la cererea Ministerului Finanțelor;

d) plata efectivă facuta de către debitor din sumele obținute ca urmare a unor emisiuni de obligațiuni convertibile în acțiuni, facuta în acest scop, la cererea Ministerului Finanțelor;

e) conversia creanțelor bugetare în acțiuni emise de societățile comerciale debitoare, având ca efect majorarea capitalului social;

f) prin orice combinație a modalităților prevăzute la lit. b)-e).

────────────

* Articolul 92^2, introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, a fost completat prin OUG nr. 41/1999 (pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare). La 30 decembrie 1999 acest articol a primit un nou conținut, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^3.

(1) În cazul modalitatii prevăzute la art. 92^2 lit. a), prețul acțiunilor destinate vânzării se stabilește prin negociere directa sau indirecta cu terții plătitori ori prin licitație, pe baza unui raport de evaluare întocmit anterior.

(2) În cazul modalităților de stingere a creanțelor bugetare restante, prevăzute la lit. a), b) și e) ale art. 92^2, prețul acțiunilor se stabilește pe baza raportului dintre cerere și oferta, fără a exista un preț minim.

────────────

* Articolul 92^3, introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, a fost modificat în ceea ce privește alineatul 2 prin Ordonanța de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Al treilea alineat - existent în formularea inițială a Ordonanței - a fost abrogat prin OUG nr. 41/1999 (pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare).

Articolul 92^4.

(1) Terții plătitori sunt obligați sa vireze integral sumele rezultate din vânzarea acțiunilor, potrivit art. 92^2 lit. a), în termenele stabilite în convenția încheiată cu Ministerul Finanțelor, în conturile indicate de acesta.

(2) Neplata sumelor datorate în termenul stabilit conform alin. 1 atrage rezoluțiunea de plin drept a convenției încheiate. Ministerul Finanțelor este obligat sa prevadă clauza penală pentru neexecutarea convenției, care nu poate fi mai mica de 10% din valoarea contractului.

(3) În cazul modalitatii prevăzute la art. 92^2 lit. b), terții plătitori sunt obligați sa vireze sumele rezultate din tranzacții în termen de 4 zile lucrătoare de la data efectuării tranzacțiilor, în conturile indicate de Ministerul Finanțelor.

(4) Nerespectarea dispozițiilor alin. 3 da dreptul Ministerului Finanțelor de a sesiza Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare în vederea constatării și sanctionarii faptelor conform prevederilor Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori și celorlalte reglementări aplicabile în materie.

(5) Societățile comerciale care procedează potrivit dispozițiilor cuprinse la art. 92^2 lit. c) și d) sunt obligate ca, în termen de doua zile de la încasarea sumelor rezultate din vânzarea acțiunilor și obligațiunilor respective, să le vireze în conturile indicate de Ministerul Finanțelor. Aceste sume nu pot fi urmărite și executate în cadrul nici unei proceduri de executare silită și nici nu pot fi folosite de către societatea comercială cu alta destinație decât cea prevăzută de prezenta ordonanța.

────────────

* Articolul 92^4 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^5.

(1) În cazul aplicării modalitatii de stingere a creanțelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. a), terții plătitori dobândesc acțiuni deținute de stat la societățile comerciale ale căror debite sunt astfel stinse corespunzător sumei achitate, în condițiile stabilite prin convenție.

(2) Convenția prevăzută la alin. 1 se încheie între Ministerul Finanțelor și terții plătitori. În acest scop Ministerul Finanțelor va apela la consultanți, care pot fi bănci de investiții, societăți de administrare ori societăți de valori mobiliare.

(3) Convenția încheiată între Ministerul Finanțelor și terțul plătitor constituie temeiul legal prin care se transfera dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute de stat către terțul plătitor.

(4) Convențiile încheiate în temeiul prevederilor prezentului articol sunt acte autentice și sunt scutite de plată oricăror taxe sau tarife.

────────────

* Articolul 92^5 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^6.

(1) În cazul aplicării modalitatii de stingere a creanțelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. b), Ministerul Finanțelor va inainta Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, prin consultanții menționați la art. 92^5, prospectul de oferta publică de vânzare, solicitând autorizarea acesteia.

(2) Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare este obligată să se pronunțe cu privire la prospectul de oferta publică de vânzare în termen de cel mult 5 zile de la primirea acestuia.

(3) În cazul refuzului motivat al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare de eliberare a autorizației, Ministerul Finanțelor, prin consultantul menționat la art. 92^5, va putea inainta din nou prospectul de oferta publică de vânzare după îndeplinirea cerințelor formulate.

(4) După autorizarea de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Finanțelor va proceda la distribuirea acțiunilor pe piețele organizate.

────────────

* Articolul 92^6 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^7.

(1) În cazul aplicării modalităților de stingere a creanțelor bugetare, prevăzute la art. 92^2 lit. c) și d), la cererea Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile, administratorii societăți lor comerciale debitoare, stabilite prin hotărâre a Guvernului, vor convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor pentru ca, în scopul acoperirii creanțelor bugetare restante, sa decidă cu privire la emisiunea de acțiuni sau de obligațiuni, în condițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată.

(2) În adunarea generală extraordinară a acționarilor, prevăzută la alin. 1, reprezentanții statului anume desemnați vor cere adoptarea hotărârii privind stingerea obligațiilor bugetare restante, prin modalitățile menționate la același alineat.

(3) În cazul modalitatii de stingere a creanțelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. e), ca urmare a aprobării Guvernului, la cererea Ministerului Finanțelor și la solicitarea societății de administrare sau de investiții, în termen de 5 zile administratorii societății comerciale debitoare vor convoca adunarea generală extraordinară a acționarilor, care va hotărî cu privire la conversia creanțelor bugetare în acțiuni emise de respectiva societate, prin majorarea capitalului social. Conversia se face la valoarea nominală a acțiunilor.

────────────

* Articolul 92^7, introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, a avut inițial 2 alineate. Cel de-al treilea alineat a fost adăugat prin art. 1 din Ordonanța de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^8.

(1) Începând cu data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care se stabilesc societățile comerciale care intra sub incidența prevederilor art. 92^2 se suspenda procedurile de executare silită pornite împotriva acestora, precum și procedurile de privatizare sau de lichidare inițiate de Fondul Proprietății de Stat. De asemenea, se suspenda și orice amânări și eșalonări privind plata obligațiilor bugetare.

(2) Suspendarea încetează, dacă creanțele bugetare nu au fost stinse, prin modalitățile menționate la art. 92^2, în termenele prevăzute în hotărârile Guvernului.

(3) De la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care se stabilesc societățile comerciale care intra sub incidența prevederilor art. 92^2 și până la stingerea creanțelor bugetare prin modalitățile prevăzute în prezenta ordonanță, nu se mai calculează și nu se mai datorează majorări de întârziere.

(4) În cazul în care prin vânzarea acțiunilor statului, după stingerea creanțelor bugetare, au rămas sume disponibile, acestea se fac venit la bugetul de stat.

(5) În cazul modalitatii de stingere a creanțelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. e), Ministerul Finanțelor exercita toate drepturile statului în calitatea sa de acționar la societățile comerciale debitoare, prin intermediul unor societăți de administrare sau de investiții, înființate și organizate potrivit ordonanței Guvernului nr. 24/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994, încheind în acest sens un contract de administrare.

(6) Pe baza ofertelor primite de la societățile de administrare sau de investiții, Ministerul Finanțelor va proceda la încheierea contractelor de administrare prin organizarea de licitații.

(7) Contractele de administrare se vor încheia pe o durată cuprinsă între 12 și 36 de luni. Durata acestora se va stabili prin hotărârea Guvernului. La expirarea termenului prevăzut în hotărârea Guvernului acesta va decide cu privire la preluarea acțiunilor nevalorificate de societatea de administrare sau de investiții, desemnând în acest sens administratorul acțiunilor aflate în proprietatea statului.

(8) Societatea de administrare sau de investiții beneficiază de comisioane pentru activitatea de administrare a acțiunilor, precum și pentru valorificarea acestora, care se stabilesc prin contract, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, din profitul net realizat de societățile comerciale ale căror acțiuni sunt administrate.

(9) Sumele obținute din valorificarea acțiunilor sunt venituri ale bugetelor administrate de către titularii de creanțe bugetare ale căror creanțe au fost supuse conversiei, proporțional cu valoarea acestora.

───────────

* Articolul 92^8, introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, a avut inițial patru alineate. Ultimele cinci alineate ale articolului au fost adăugate prin Ordonanța de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^9.

Hotărârile Guvernului prevăzute la art. 92^1 alin. 2 și 3 constituie acte de gestiune săvârșite de stat în calitate de persoana juridică și pentru administrarea patrimoniului sau.

───────────

* Articolul 92^9 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^10

(1) Ministerul Finanțelor va efectua plățile aferente cheltuielilor determinate de aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe din bugetul Ministerului Finanțelor.

(2) Sumele avansate pentru realizarea procedurilor prevăzute în prezenta ordonanța de urgență vor fi recuperate cu prioritate din sumele încasate în contul creanțelor bugetare.

───────────

* Articolul 92^10 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 92^11.

(1) Licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor în aplicarea prezentei ordonanțe nu sunt supuse reglementărilor privind achizițiile publice.

(2) Operațiunile privind vânzarea acțiunilor și a obligațiunilor prin modalitățile prevăzute în prezenta ordonanță sunt neimpozabile.

(3) Aplicarea modalităților de stingere a creanțelor bugetare restante prevăzute la art. 92^2 nu este supusă controlului Curții de Conturi.

───────────

* Articolul 92^11, introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, avut inițial doua alineate. Alineatul 3 al articolului a fost adăugat prin OUG nr. 41/1999 (pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare).

Articolul 92^12.

(1) Constituie contravenție, dacă, potrivit legii nu sunt infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:

a) neoperarea mențiunilor în registrele prevăzute la art. 92^1 alin. 4;

b) nevărsarea în termen sau folosirea în alte scopuri a sumelor prevăzute la art. 92^4 alin. 5;

c) nerespectarea termenului prevăzut la art. 92^6 alin. 2.

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele Ministerului Finanțelor.

(3) Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

───────────

* Articolul 92^12 a fost introdus prin Ordonanța de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 93

(1) Obligațiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul când debitorul respectiv se găsește în stare de insolvabilitate.

(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situații:

a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;

b) când, după încetarea executării silite, pornite împotriva debitorului, rămân debite neachitate;

c) debitorul a dispărut sau a decedat fără sa lase avere;

d) debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut și, la acestea ori în alte locuri unde exista indicii ca a avut avere, nu se găsesc venituri sau bunuri urmaribile;

e) abrogat

f) când, potrivit legii, debitorul, persoana juridică, își încetează existenta și au rămas neachitate obligații bugetare.

───────────

* Alin. 1 lit. e) al art. 93 a fost abrogat, iar lit. f) a aceluiași alineat a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 94

În cazurile când se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor și de executare silită.

Articolul 95

În cazuri cum sunt calamitati naturale, stare de necesitate, precum și în alte situații deosebite, la propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligații bugetare.

───────────

* Art. 95 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 96

În situațiile în care cheltuielile de executare pot fi mai mari decât obligațiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

───────────

* Art. 96 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Titlul V — Prescripția dreptului de a cere executarea silită ↑ Cuprins

Articolul 97

Termenele de prescripție a dreptului de a cere executarea silită privind o creanta bugetară încep la data când, potrivit legii, se naște acest drept.

Articolul 98

Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor bugetare se prescrie după cum urmează:

a) în termen de 5 ani de la data nașterii dreptului de a cere executarea silită pentru creanțele bugetare provenind din impozite, taxe, alte contribuții stabilite potrivit legii, precum și din majorările aferente;

b) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului de a cere executarea silită pentru creanțele bugetare provenind din amenzi ori reprezentând alte creanțe bugetare decât cele prevăzute la lit. a), precum și pentru majorările de întârziere aferente.

───────────

* Art. 98 lit. b a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 99

Termenele de prescripție prevăzute la art. 98 se întrerup:

a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei;

c) pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;

d) pe data întocmirii, în condițiile prezentei ordonanțe, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

───────────

* Art. 99 lit. d) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 100

Termenele de prescripție prevăzute la art. 98 se suspenda:

a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;

b) în cazurile și în condițiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanța judecătorească sau de alt organ competent;

c) pe perioada respectării amânării sau eșalonării plății obligației bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata, dispuse prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent;

d) abrogat

e) cat timp debitorul, cu rea-credința, își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită;

f) abrogat.

───────────

* Art. 100 lit. f) a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Art. 100 lit. c) a fost modificat, art. 100 lit. d) a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 101

Sumele achitate de către debitor în contul unor obligații bugetare, după împlinirea termenului de prescripție, nu se restituie.

Titlul VI — Dispoziții finale și tranzitorii ↑ Cuprins

Articolul 102

Organul de executare este în drept ca, pentru creanțele bugetare datorate de comercianții, persoane fizice și societăți comerciale, sa ceara instanțelor judecătorești competente începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, în condițiile legii.

───────────

* Art. 102 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior art. 102 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 103

Cererile organelor prevăzute la art. 24 alin. 1 privind începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului se vor inainta instanțelor judecătorești numai cu aprobarea direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni.

───────────

* Art. 103 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Ulterior art. 103 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 104

În cazul în care asupra acelorași venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanțe bugetare, cat și pentru titluri ce se executa în condițiile prevăzute de alte dispoziții legale, executarea silită se va face, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe, de către organele de executare prevăzute de aceasta.

───────────

* Art. 104 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 105

Ministerul Finanțelor și organele sale teritoriale, organele administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice sunt scutite de taxe pentru cererile, acțiunile și pentru orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare.

───────────

* Art. 105 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 106

Confiscarile dispuse potrivit legii se aduc la îndeplinire de către organele care au dispus confiscarea, iar cele dispuse prin hotărâri judecătorești sau prin acte de urmărire penală se aduc la îndeplinire prin executorii judecătorești.

───────────

* În redactarea sa inițială art. 6 din Ordonanța cuprindea doua alineate. Alin. 2 al art. 6 a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 107

(1) Sumele în lei confiscate, precum și cele realizate din vânzarea bunurilor confiscate - mai puțin cheltuielile impuse de valorificare - se fac venit la bugetul de stat.

(2) Mijloacele de plată în valută, confiscate, se depun la Banca Naționala a României, contravaloarea acestora în lei urmând a se vira în contul bugetului de stat.

Articolul 108

Creanțele bugetare, altele decât cele pentru care executarea silită se efectuează de către organele Ministerului Finanțelor prevăzute la art. 24, se executa prin împuterniciți proprii ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai organelor administrației publice centrale sau ai autorităților administrației publice locale, precum și ai instituțiilor publice, după caz.

───────────

* Art. 108 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare și prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 108^1

Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, organele administrației publice centrale sau locale, precum și instituțiile publice, pot constitui începând cu 1 ianuarie 1998, fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu și din unitățile subordonate, după caz, prin reținerea unei cote de 3% din sumele încasate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale, prin executare silită potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.

───────────

* Art. 108^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Articolul 109

În aplicarea prezentei ordonanțe, potrivit competentei prevăzute de lege, se vor adopta acte normative de aplicare, după caz, prin hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului finanțelor, precum și prin hotărâri ale altor organe de specialitate ale administrației publice.

Articolul 110

Formularele necesare și instrucțiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creanțelor bugetare, se aproba prin ordin al ministrului finanțelor.

Articolul 110^1

(1) Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silită vor fi utilizate de către direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București, de direcțiile de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, de autoritățile administrației publice locale, precum și de instituțiile publice, după caz, pentru procurarea de bunuri de natura mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar necesare pentru desfășurarea activității organelor de executare silită.

(2) Lista cuprinzând bunurile de natura celor menționate la alineatul precedent va fi aprobată de Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, de autoritatea administrației publice locale, precum și de instituția publică, după caz, iar procurarea lor se va face cu respectarea prevederilor legale privind achiziționarea bunurilor și a serviciilor pentru instituțiile publice.

───────────

* Art. 110^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare și modificat ulterior prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 111

(1) Funcționarii publici din cadrul Ministerului Finanțelor și al organelor sale subordonate, inclusiv persoanele care nu mai dețin aceasta calitate, sunt obligați sa păstreze secretul asupra informațiilor pe care le dețin, ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu.

(2) Informațiile referitoare la impozite, taxe și alte obligații bugetare ale plătitorilor pot fi transmise numai în următoarele situații:

a) altor organe, în scopul realizării unor obligații ce decurg din aplicarea unei legi;

b) unui organ din domeniul muncii și protecției sociale care face plati de asigurări sociale sau alte plati similare;

c) autorităților fiscale ale altor tari, în baza unei convenții pentru evitarea dublei impuneri;

d) autorităților judiciare competente, potrivit legii.

(3) Organul sau autoritatea care primește informații fiscale este obligată sa păstreze secretul asupra informațiilor primite.

(4) Informații referitoare la plătitori pot fi transmise și unor organe sau autorități, altele decât cele prevăzute la alin. 2, care le solicita, dar numai cu consimțământul scris al plătitorului.

(5) Nerespectarea obligației de păstrare a secretului fiscal atrage răspunderea potrivit legii.

───────────

* Art. 111 alin. 2 lit. a) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea și completarea unor acte normative în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.

Articolul 112

Prezenta ordonanță se completează cu dispozițiile Codului de procedura civilă în măsura în care aceasta nu dispune altfel.

Articolul 113

Până la 31 decembrie 1996 nu se datorează majorări pentru impozite, taxe și alte venituri bugetare pentru care s-au acordat, în condițiile legii, eșalonări sau amânări la plata.

Articolul 114

(1) Executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se vor continua potrivit dispozițiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(2) Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se socotesc după normele legale în vigoare la data când au început să curgă.

Articolul 115

Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Articolul 116

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga: Decretul nr. 221/1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plății impozitelor și a taxelor neachitate în termen și a creanțelor bănești ale organizațiilor socialiste, precum și cu privire la executarea confiscării, și H.C.M. nr. 792/1960 pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

Contrasemnează:

---------------

Ministru de stat, ministrul finanțelor,

Florin Georgescu

──────────────────────

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.