LEGE nr. 58 din 26 decembrie 1968

În Republica Socialistă România justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești.

Instanțele judecătorești au sarcina sa apere orînduirea socială și de stat, drepturile și interesele legitime ale persoanelor și să asigure respectarea legilor de către organele statului, instituțiile, întreprinderile și organizațiile economice de stat, organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, de către toți cetățenii, precum și de către orice alte persoane fizice sau juridice.

Prin activitatea de judecată instanțele judecătorești educa pe cetățeni în spiritul devotamentului față de patrie, al respectării legilor și regulilor de conviețuire socială, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistă, al atitudinii corecte față de îndatoririle cetățenești.

Sarcinile instanțelor judecătorești se realizează prin:

În cazurile determinate prin lege, instanțele judecătorești exercita controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obștești cu activitate jurisdicțională.

Instanțele judecătorești judeca cererile celor vătămați în drepturile lor prin acte administrative, putind să se pronunțe, în condițiile legii, și asupra legalității acestor acte.

Judecind pricinile civile, instanțele judecătorești asigura constatarea și realizarea drepturilor persoanelor fizice și persoanelor juridice.

Aplicind pedepse ori alte măsuri prevăzute de legea penală, instanțele judecătorești urmăresc îndreptarea și reeducarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, instanțele judecătorești pot cere concursul organelor procuraturii și celor ale militiei, organelor administrației de stat, întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești.

Organele și organizațiile arătate în alineatul precedent au obligația ca, în cadrul atribuțiilor lor, sa dea instanțelor judecătorești concursul solicitat.

În cazurile prevăzute de lege, judecata se facă cu participarea asesorilor populari.

În activitatea de judecată, judecătorii și asesorii populari sînt independenți și se supun numai legii.

Justiția în Republica Socialistă România se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele.

În desfășurarea procesului se folosește limba română.

În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română se asigura folosirea limbii materne a acelei populații.

Părților care nu vorbesc limba în care se desfășoară procedura judiciară li se asigura posibilitatea de a lua cunoștința de piesele dosarului, precum și dreptul de a vorbi în instanța și a pune concluzii prin interpret.

Dreptul de apărare al părților este garantat în tot cursul procesului.

Realizarea acestui drept este asigurata prin modul cum sînt organizate și funcționează instanțele judecătorești, prin dispozițiile procedurale prevăzute de lege, precum și prin asistența judiciară.

Judecata se desfășoară în ședința publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii.

Instanțele judecătorești sînt:

Tribunalele județene și tribunalele militare teritoriale pot avea mai multe secții.

Fiecare instanța se încadrează cu numărul necesar de judecători și este condusă de un președinte, care exercită și atribuții de administrație.

Președinții tribunalelor județene și ai tribunalelor militare sînt ajutați de vicepreședinți. Ministerul Justiției poate stabili judecătoriile la care președinții sînt ajutați de vicepreședinți.

Secțiile tribunalelor județene și ale tribunalelor militare teritoriale sînt conduse de cîte un președinte de secție.

Președinții tribunalelor repartizează judecătorii pe secții și desemnează pe aceia dintre ei care urmează a îndeplini, potrivit legii, și alte atribuții.

Completul de judecată este prezidat, după caz, de președintele sau vicepreședintele instanței, ori de președintele secției, atunci cînd aceștia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Președintele și vicepreședintele pot prezida orice complet de judecată al instanței.

Hotărîrile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecată.

În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, pricina se judeca din nou în complet de divergenta.

La instanțele judecătorești funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu.

Sediile judecătoriilor și ale tribunalelor județene precum și numărul secțiilor acestor tribunale se stabilesc de Ministerul Justiției.

Sediile instanțelor militare și numărul secțiilor tribunalelor militare teritoriale se stabilesc de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Mijloacele materiale necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor și tribunalelor județene sînt asigurate din bugetul Ministerului Justiției. Pentru tribunalele militare, aceste mijloace se asigura de Ministerul Forțelor Armate.

La Tribunalul Suprem, mijloacele materiale pentru buna funcționare a instanței sînt asigurate din bugetul acestui tribunal.

Activitatea administrativă a judecătoriilor, tribunalelor județene și a tribunalelor militare, prin care se asigura buna desfășurare a activității de judecată și punerea în executare a hotărîrilor, poate fi verificata de organele ierarhic superioare.

Soluțiile date în procese se verifica numai după ce hotărîrile rămîn definitive.

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București.

Numărul judecătoriilor și raza teritorială a acestora se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, tinindu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Judecătoriile judeca în prima instanța toate pricinile, în afară de acelea date prin lege în competența tribunalelor, iar în ultima instanța, pricinile anume prevăzute de lege.

Ministerul Justiției poate dispune ca, în municipiul București, pricinile privind infracțiuni flagrante să fie judecate numai la anumite judecătorii.

Pricinile, precum și cererile de competența judecătoriilor, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele judecătoriei ori cu un judecător desemnat de președinte.

Pricinile privind infracțiuni împotriva protecției muncii, precum și acelea privitoare la desfacerea contractului de muncă, se judeca în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari.

Completele de judecată se compun cu asesori populari chiar dacă numai una din infracțiuni sau una din cererile formulate potrivit codului muncii intră în prevederile alineatului 2.

În fiecare județ funcționează un tribunal județean, iar în municipiul București, un tribunal avînd aceeași competența materială ca și tribunalele județene, denumit Tribunalul municipiului București.

Tribunalele județene și tribunalul municipiului București judeca în prima instanța pricinile date prin lege în competența lor.

Ca instanța de recurs, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București judeca:

- recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de judecătoriile din cuprinsul județului sau, după caz, al municipiului București;

- recursurile extraordinare declarate de ministrul justiției sau de procurorul general, dacă prin hotărîrea atacată pricina a fost judecata de judecătorie în ultima instanța;

- alte recursuri, în cazuri prevăzute de lege.

Recursurile și recursurile extraordinare se judeca în complet format din 3 judecători.

Judecata în fața instanței de recurs continua în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare.

Pricinile referitoare la infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum și pricinile privind infracțiunile de omor, omor calificat, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se judeca, în prima instanța, în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari.

Toate celelalte pricini penale și civile, precum și cererile de orice fel de competența tribunalelor județene în prima instanța, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele instanței ori cu un judecător desemnat de președinte.

Numărul și raza teritorială a tribunalelor militare se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, tinindu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Tribunalele militare de mari unități și tribunalele militare teritoriale judeca în prima instanța infracțiunile date prin lege în competența lor.

Tribunalele militare teritoriale judeca și recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare de mari unități.

Tribunalele militare de mari unități judeca pricinile de competența lor în prima instanța în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari, ofițeri activi.

Tribunalele militare teritoriale judeca pricinile de competența lor în prima instanța în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari, ofițeri activi.

Recursurile se judeca, de către tribunalele militare teritoriale, în complet format din 3 judecători.

Judecata în fața instanței de recurs continua în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare.

Președintele tribunalului militar teritorial trebuie să aibă cel puțin gradul de colonel, iar președintele tribunalului militar de mare unitate, cel puțin gradul de maior.

Cînd inculpatul este militar, judecătorii și asesorii populari, care intră în compunerea completului de judecată la tribunalele militare de mari unități și cele teritoriale, trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului.

Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România are sediul în municipiul București.

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Naționala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia și funcționează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare, putind fi revocat de Marea Adunare Naționala.

În cazul în care Marea Adunare Naționala nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale, Tribunalul Suprem este numit și revocat de către Consiliul de Stat.

În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, președintele, vicepreședinții și ceilalți membrii ai Tribunalului Suprem se numesc și se revoca de către Consiliul de Stat.

Tribunalul Suprem are o secție civilă, o secție penală și o secție militară.

În cadrul Tribunalului Suprem funcționează, de asemenea: serviciul de studii și documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ și biroul de personal.

Normele de organizare și funcționare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de către președintele acestui tribunal.

Președintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepreședinți, care au și atributia de a conduce, nemijlocit, fiecare cîte o secție.

Vicepreședintele Tribunalului Suprem pentru secția militară trebuie să aibă cel puțin gradul de general-maior.

Tribunalul Suprem are următoarele atribuții:

1. Exercita controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecătoriilor, prin:

2. Emite decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată.

3. Judeca în prima instanța pricinile date prin lege în competența sa.

4. Judeca orice alte cereri pe care legea i le da în competența.

În vederea aplicării dispozițiilor art. 35 pct. 1 lit c și pct. 2:

1. Președintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justiției, poate invita pe președinții tribunalelor județene, președintele Tribunalului municipiului București și președinții tribunalelor militare teritoriale la consfatuiri, în cadrul cărora aceștia să prezinte, în fața plenului, informări asupra activității de judecată a instanțelor, îndeosebi în legătură cu aplicarea unitară a legii, precum și cu orice alte probleme de practica judiciară.

2. Președintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem sa studieze, la sediul instanțelor, practica judiciară.

În îndeplinirea acestei dispoziții, membrii Tribunalului Suprem pot:

Ședințele Tribunalului Suprem în plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceștia, cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecărei secții și întotdeauna cu un număr de membri fără soț.

Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de președintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta.

În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întrunește, în plenul sau, cel puțin o dată la 3 luni.

În ședințele prevăzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiției și procurorul general.

Secțiile Tribunalului Suprem judeca în complet format din 3 judecători.

Recursul extraordinar declarat împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem se judeca în complet format din 7 judecători, desemnați de președinte, alții decît cei care au dat hotărîrea.

Recursul împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem în prima instanța se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecători, desemnați în modul arătat în alineatul 2.

Recursul extraordinar exercitat împotriva hotărîrilor pronunțate potrivit alineatului 3 este de competența plenului Tribunalului Suprem.

Cînd inculpatul este militar, judecătorii care intră în compunerea completului de judecată trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de către completele prevăzute în alineatele 2 și 3, acestea se constituie cu judecători ai secției militare, alții decît cei care au pronunțat hotărîrea, precum și cu numărul necesar de judecători de la celelalte secții ale Tribunalului Suprem.

Președintele Tribunalului Suprem prezintă Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dări de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem.

Președintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretare general obligatorie.

Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.

Președinții tribunalelor județene și cel al Tribunalului municipiului București, judecătorii acestor tribunale, precum și judecătorii de la judecătorii, sînt aleși și revocați de consiliile populare județene sau, după caz, de Consiliul Popular al municipiului București, la propunerea Ministerului Justiției.

Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se vor face alegeri parțiale, în prima sesiune a consiliului popular județean sau a Consiliului Popular al municipiului București, ce urmează a se tine după declararea vacantei.

Alegerile prevăzute în alin. 1 și 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleși funcționează pînă la efectuarea unor noi alegeri de presedinti și judecători.

Numărul judecătorilor la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se stabilește de Ministerul Justiției.

Poate fi judecător persoana care:

La instanțele din unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română vor funcționa și judecători care cunosc și limba acelei populații.

Pentru a putea fi ales judecător la judecătorie candidatul va trebui sa îndeplinească condițiile prevăzute de art. 44 și sa fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să aibă o vechime în munca juridică de cel puțin 5 ani ca lucrator în specialitate în Ministerul Justiției, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau în unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice.

Procurorii care au promovat examenul de capacitate în aceasta calitate pot fi aleși judecători fără a mai fi obligați de a promova examenul de capacitate ca judecător.

Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcțiile judecătorești superioare aceleia de judecător de judecătorie, se cere o vechime în munca de judecător de 5 ani pentru vicepreședintele de judecătorie, 7 ani pentru președintele de judecătorie, 8 ani pentru judecător de tribunal județean, 9 ani pentru președinte de secție la tribunalul județean și vicepreședinte de tribunal județean și 10 ani pentru președinte de tribunal județean.

Activitatea ca judecător stagiar se socotește în calculul vechimii prevăzute în alineatul precedent.

Cei care au prestat efectiv o munca juridică din cele enumerate la art. 45 vor putea fie aleși sau desemnați în funcțiile arătate în alineatul 1, dacă au în aceasta munca vechimea prevăzută în acel alineat sporită cu 3 ani.

Repartizarea judecătorilor aleși pentru judecătorii, la instanțele ce funcționează în cuprinsul județului sau al municipiului București, în care s-a făcut alegerea se face de Ministerul Justiției.

Vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii inspectori de la tribunalele județene sau Tribunalul municipiului București sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru aceste instanțe.

Președinții și vicepreședinții de judecătorii sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru judecătorii.

La desemnarea în funcțiile prevăzute în alineatele precedente se au în vedere condițiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum și titlurile și activitatea științifică desfășurată.

Președintele tribunalului județean și cel al tribunalului municipiului București prezintă anual, în sesiunile consiliului popular județean sau al municipiului București, dări de seama cu privire la starea legalității din cuprinsul județului sau al municipiului București.

Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor de la tribunalele militare, președinții, vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii de la aceste instanțe se numesc de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Numărul judecătorilor tribunalelor militare se stabilește de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Condițiile prevăzute de art. 44, 45 și 46 sînt aplicabile în mod corespunzător și judecătorilor militari.

La judecătorii și tribunalele militare de mari unități pot funcționa judecători stagiari, numiți de Ministerul Justiției.

Condițiile pentru numirea judecătorilor stagiari sînt cele prevăzute în art. 44.

La numirea judecătorilor stagiari se vor avea în vedere și notele obținute în facultate.

Pentru judecătorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Judecătorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.

După 6 luni de funcționare efectivă judecătorii stagiari sînt examinati sub aspectul cunoștințelor dobîndite în vederea acordării dreptului de a exercita unele atribuții de judecată.

Judecătorii stagiari de le judecătorii participa la activitatea de judecată numai în completele în care celălalt judecător este ales.

Judecătorii stagiari de la tribunalele militare de mari unități participa la activitatea de judecată în complet constituit cu 2 asesori populari.

După împlinirea a 2 ani de stagiu, judecătorii stagiari sînt obligați să se prezinte la examenul de capacitate.

Cei care au exercitat funcția de judecător stagiar timp de 2 ani, fără a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, dacă de la încetarea acestei funcții și pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Examenul de capacitate se tine în condițiile, la data și locul ce se stabilesc de Ministerul Justiției.

Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar.

În interes de serviciu, judecătorii pot fi delegați sau detasati, în condițiile codului muncii, la o alta judecătorie din cuprinsul aceluiași județ, de către președintele tribunalului județean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajaților delegați sau detasati.

Judecătorii de la judecătorii pot fi transferati în cadrul județului la cerere sau în interes de serviciu, în condițiile codului muncii, de Ministerul Justiției.

Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean eliberarea din funcție a judecătorilor în vederea alegerii lor în alt județ.

Judecătorii sînt obligați sa îndeplinească îndatoririle de serviciu, respectînd cu strictețe dispozițiile legii și sa lupte pentru apărarea și întărirea legalității socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu cît și în relațiile sociale sa dea dovadă de o comportare corecta și demna, compatibila cu prestigiul pe care trebuie să-l aibă cel ce îndeplinește aceasta funcție.

Săvîrșirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputației de judecător, atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcție.

Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justiției.

Sancțiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt:

Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean revocarea din funcția de judecător de judecătorie sau de tribunal județean.

În cazul judecătorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusă Marii Adunări Naționale sau, după caz, Consiliului de Stat, de către președintele acestui tribunal.

Acțiunea disciplinară se exercita de ministrul justiției, de președintele tribunalului județean sau președintele tribunalului militar teritorial, ori de președintele Tribunalului Suprem, după caz, pe baza unor cercetări prealabile, după ascultarea obligatorie a judecătorului de către cei care au efectuat cercetarea.

Dacă acțiunea disciplinară se exercita de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, aceștia vor înștiința și Ministerul Justiției.

În cazul abaterilor grave, săvîrșite de judecătorii de la judecătorii, tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare, ministrul justiției poate dispune suspendarea acestora pînă la soluționarea acțiunii disciplinare. În ce privește judecătorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea președintelui Tribunalului Suprem.

În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorilor, aceștia vor fi suspendați din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal.

Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecători, desemnați de președintele instanței respective, și care funcționează:

Sesizarea consiliului disciplinar se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel ce a dispus cercetarea judecătorului a luat cunoștința de rezultatul cercetărilor dar nu mai tirziu de un an de la data săvîrșirii abaterii.

Sancțiunile se comunică în scris celui sancționat precum și organului care a exercitat acțiunea disciplinară. În cazul acțiunii exercitate de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, sancțiunea se comunică și Ministerului Justiției.

Contestațiile împotriva deciziilor data de consiliile prevăzute de art. 62 lit. a și b se judeca de către consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem.

Contestațiile împotriva deciziilor date de consiliul prevăzut de art. 62 lit. c se judeca de consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem, format din 5 membrii, alții decît cei ce au pronunțat prima decizie.

Termenul în care se poate introduce contestația este de 10 zile de la primirea comunicării.

Reabilitarea operează de drept în cazul sancțiunilor prevăzute de art. 60 lit. a, b și c, dacă, în decurs de un an, cel sancționat nu mai săvîrșește o alta abatere disciplinară.

Calitatea de judecător încetează prin:

Eliberarea din funcție se face și la cererea judecătorului, pentru motive temeinice.

Eliberarea din funcție a judecătorilor se face în aceleași condiții în care aceștia au fost aleși.

Asesor popular poate fi orice persoană care este cetățean român, are vîrsta de 23 ani împliniți, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exercițiu, este absolvent al școlii generale și se bucura de o reputație nestirbita.

Asesorii populari pentru tribunalele județene, tribunalul municipiului București și pentru judecătorii se aleg de către consiliile populare județene ori, după caz, de consiliul popular al municipiului București, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost aleși.

Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal județean și judecătorie, precum și pentru Tribunalul municipiului București, se stabilește de Ministerul Justiției.

Drepturile bănești ale asesorilor populari, pe timpul cît funcționează la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pînă la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instanțele militare, aceștia se numesc, pe termen de un an, de către ministrul forțelor armate. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost numiți.

Numărul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabilește de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Asesorii populari își păstrează locul și funcția în producție pe timpul cît își exercită mandatul.

Dispozițiile legale privind îndeplinirea atribuțiilor de judecată se aplică și asesorilor populari.

Președintele tribunalului județean, al Tribunalului municipiului București sau judecătorii delegați de aceștia verifica, la locurile de deținere, legalitatea deținerii și modul de executare a pedepselor privative de libertate.

Persoanele prevăzute în alineatul precedent verifica de asemenea, legalitatea internării în instituțiile sanitare a bolnavilor mintali periculosi.

Președintele sau judecătorul delegat are acces deplin la locurile de detenție preventivă, de executare a pedepselor, la locurile de muncă ale condamnaților, la locurile de executare a măsurilor educative aplicate minorilor, precum și la instituțiile sanitare în care sînt internati bolnavi mintali periculosi pe baza hotărîrilor judecătorești.

Dispozițiile alineatelor precedente se aplica, în mod corespunzător, și președintelui tribunalului militar teritorial sau judecătorului delegat de acesta, în ceea ce privește unitățile militare disciplinare.

Președintele sau judecătorul delegat examinează ordinele, instrucțiunile, dispozițiile și alte acte referitoare la legalitatea deținerii sau internării, dosarele personale și orice alte lucrări în legătură cu situația arestatilor preventiv, a condamnaților sau a internatilor.

Președintele sau judecătorul delegat examinează cererile sau reclamațiile verbale ale arestatilor preventiv, ale condamnaților sau ale internatilor, putindu-i asculta fără prezenta altor persoane. Dacă constata cazuri de deținere sau internare ilegala ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizează organele competente pentru luarea măsurilor necesare.

La judecătorii, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București funcționează executori judecătorești.

Executorii judecătorești sînt subordonați președintelui instanței, în condițiile personalului auxiliar.

Executorii judecătorești executa hotărîrile pronunțate în pricinile civile și dispozițiile cu caracter civil cuprinse în hotărîrile pronunțate în pricinile penale, precum și orice alte titluri executorii, afară de cazurile în care legea prevede competența altor organe.

Executorii judecătorești îndeplinesc orice alte lucrări date prin lege în competența lor.

Executor judecătoresc poate fi persoana care are capacitate de exercițiu și a absolvit cel puțin liceul avînd examenul de bacalaureat.

Executorii judecătorești se numesc de Ministerul Justiției.

Executorii judecătorești își exercita atribuțiile în raza teritorială a instanței la care funcționează. Prin ordinul ministrului justiției, această competență poate fi extinsă.

Modul în care sînt aduse la îndeplinire atribuțiile executorilor judecătorești se stabilește, prin regulament, de Ministerul Justiției.

Salarizarea judecătorilor se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Salarizarea precum și orice alte drepturi cuvenite personalului de la tribunalele militare se stabilesc potrivit dispozițiilor legale care reglementează astfel de drepturi pentru personalul din Ministerul Forțelor Armate și se asigura de către acest minister.

Judecătorii, cu excepția judecătorilor stagiari, actualmente în funcție, sînt considerați ca îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 54, precum și condițiile de vechime pentru funcțiile pe care le ocupa.

Dispozițiile alin. 1 se aplică și foștilor judecători și procurori definitivi aleși sau numiți în organizațiile obștești sau în aparatul de stat în funcții legate de activitatea justiției.

Timpul cît se prestează efectiv munca într-una din funcțiile din alineatul precedent va fi cuprins în vechimea de judecător.

Dispozițiile alin. 1 sînt aplicabile, în mod corespunzător, și executorilor judecătorești.

Pînă la alegerea judecătorilor potrivit dispozițiilor legii de fața, judecătorii numiți continua să-și exercite atribuțiile lor. Pînă la aceeași dată angajarea, transferarea și desfacerea contractului de muncă a judecătorilor se fac de Ministerul Justiției.

Judecătorii militari de toate gradele sînt, în serviciul militar activ.

Încadrarea și avansarea în grad în cadrul forțelor armate ale Republicii Socialiste România a judecătorilor militari se fac, potrivit Statutului Corpului Ofițerilor, la propunerea ministrului justiției sau a președintelui Tribunalului Suprem, după caz.

Pentru abaterile de la disciplina militară, judecătorii militari răspund potrivit Regulamentului disciplinar al forțelor armate ale Republicii Socialiste România.

Dispozițiile codului muncii și celelalte prevederi ale legislației muncii sînt aplicabile judecătorilor.

Atribuțiile, care potrivit acestei legislații revin conducerii unității, se vor exercita, în cazul judecătorilor, de către Ministerul Justiției sau președintele Tribunalului Suprem, după caz.

Dispozițiile alineatelor precedente sînt aplicabile în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Judecătorii beneficiază de aceleași drepturi pe care le au, potrivit legislației muncii, angajații cu contracte de muncă pe durate nedeterminate.

Judecătorii care au promovat examenul de capacitate dar nu au fost aleși, cei care la expirarea mandatului nu au fost realeși, precum și cei eliberați din funcții, beneficiază de drepturile prevăzute de codul muncii privitoare la desfacerea contractului de muncă de către unitate, pentru motive neimputabile angajatului.

În caz de realegere sau transferare la o instanța din alta localitate, judecătorii se vor considera transferati în interes de serviciu în înțelesul codului muncii.

În ședințele instanțelor judecătorești, membrii completului, cu excepția militarilor, sînt obligați sa poarte ținuta vestimentara de judecată.

Pe baza și în vederea executării prezentei legi, ministrul justiției va emite instrucțiuni privind activitatea ce va fi desfășurată de judecătorii stagiari, modul în care li se acordă dreptul de a exercita atribuțiile funcției înainte de depunerea examenului, examenului de capacitate, notarea judecătorilor, precum și pentru aplicarea celorlalte dispoziții ale legii.

Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, Statutul disciplinar al judecătorilor aprobat prin Decretul nr. 338 din 23 decembrie 1953, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abroga.

Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.

-----------