LEGE nr. 59 din 26 decembrie 1968

Comisiile de judecată, expresie a democrației socialiste, a creșterii rolului opiniei publice în viața socială, sînt organe obștești de influentare și jurisdicție, alese în adunări generale ale oamenilor muncii sau în sesiuni ale consiliilor populare, prin care se realizează participarea maselor largi la înfăptuirea legalității și la educarea socialistă a cetățenilor în spiritul promovării unei atitudini corecte față de muncă, intaririi și dezvoltării avutului obștesc, precum și al asigurării unei bune comportări în societate.

În îndeplinirea sarcinilor ce le revin, comisiile de judecată incearca împăcarea părților în unele pricini și judeca abateri de la regulile de conviețuire socială, litigii de muncă, precum și unele litigii patrimoniale.

Comisiile de judecată se constituie:

Comisiile de judecată prevăzute în art. 2 lit. a și b se constituie în organizațiile socialiste care au cel puțin 100 angajați sau membri.

În organizațiile socialiste cu un număr mare de angajați sau membri, organele de conducere pot stabili sa funcționeze, în caz de nevoie, mai multe comisii de judecată.

Pentru organizațiile socialiste cu mai puțin de 100 angajați sau membri, cu sediul în aceeași localitate cu organul lor superior, se va constitui o singura comisie de judecată pe lîngă acel organ, dacă împreună au cel puțin 100 angajați sau membri.

Pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare prevăzute în art. 2 lit. c se constituie comisii de judecată, pentru rezolvarea pricinilor privind pe cetățeni.

Comitetele executive ale comisiilor populare pot stabili sa funcționeze asemenea comisii, în caz de nevoie, și în sate și cartiere. Competența teritorială a comisiilor din sate și cartiere se stabilește de comitetele executive ale consiliilor populare pe lîngă care acestea funcționează.

Pentru rezolvarea pricinilor privind pe angajații comitetelor executive ale consiliilor populare prevăzute în art. 2 lit. c și pe angajații și membrii organizațiilor socialiste, situate în aceeași localitate, în care nu se pot înființa comisii de judecată în condițiile art. 3, se va constitui o singura comisie pe lîngă comitetul executiv al consiliului popular, dacă împreună au cel puțin 100 angajați sau membri. În cazul în care nu au împreună cel puțin acest număr de angajați sau membri, pricinile se vor rezolva de comisiile prevăzute în alin. 1.

Comisiile de judecată sînt alcătuite din 5 membri, care se aleg, în condițiile legii de fața, pe timp de 2 ani, după cum urmează:

Membrii consiliilor de judecată se aleg dintre persoanele majore, care au o pregătire corespunzătoare și reputație nestirbita.

Membrii comisiilor prevăzute în alin. 1 lit. a se aleg dintre angajații, membrii cooperatori sau membrii celorlalte organizații obștești, iar membrii comisiilor prevăzute în alin. 1 lit. b se aleg dintre persoanele domiciliate în localitățile respective.

Propunerile de candidați în vederea alegerii se fac de oamenii muncii și organizațiile obștești; listele cuprinzînd propunerile de candidați se vor afișa cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerii, la sediul organizațiilor la care se fac alegerile sau, după caz, la sediul comitetelor executive ale consiliilor populare.

Membrii comisiei de judecată desemnează dintre ei un președinte și un înlocuitor al acestuia.

Comisia de judecată își exercită atribuțiile în complet de 3 membri, prezidat de președinte sau de inlocuitorul sau.

Cînd rezolva litigii de muncă privind pe angajații organizațiilor socialiste, completul de judecată se întregește cu 2 membri delegați, unul de către conducerea organizației socialiste și celălalt de către comitetul sindicatului, constituindu-se în comisie cu atribuții de soluționare a litigiilor de aceasta natură.

Lucrările cu caracter tehnic ale comisiei de judecată vor fi efectuate de un secretar desemnat, după caz, de conducerea organizației socialiste sau comitetul executiv al consiliului popular pe lîngă care funcționează comisia.

Secretarul comisiei de judecată va fi desemnat dintre persoanele care au studii juridice, iar în lipsa, dintre cele cu pregătire și experienta corespunzătoare pentru îndeplinirea acestei sarcini.

Nu pot fi membri ai comisiilor de judecată persoanele care fac parte din conducerea organizațiilor socialiste.

Membrii comisiei de judecată care nu justifica încrederea ce li s-a acordat pot fi revocați de cei care i-au ales.

Dacă comisia se descompleteaza din orice cauza, completarea ei se face în condițiile prevăzute în art. 5.

Comisiile de judecată pot lua prin hotărîre, în cazurile în care judeca abateri de la regulile de conviețuire socială și unele fapte prevăzute de legea penală, potrivit dispozițiilor art. 11, 12 alin. 3, art. 15 alin. 1 lit. a și b și alin. 2, art. 19, 20 alin. 3, art. 23 alin. 1 și art. 24, una dintre următoarele măsuri de influentare obsteasca:

Măsuri de influentare obsteasca se vor aplica minorilor între 14-16 ani numai dacă se va stabili ca au savirsit fapta cu discernămînt.

Comisiile de judecată pot dispune, atunci cînd apreciază ca este cazul, afișarea hotărîrilor prin care s-au aplicat măsuri de influentare obsteasca. Afișarea se va face la locul de muncă sau, după caz, la comitetul executiv al consiliului popular, în urma rămînerii definitive a hotărîrilor.

* Textul art. 27 alin. 1 lit. b este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

Aplicarea unei măsuri de influentare pentru abateri săvîrșite la locul de muncă nu exclude posibilitatea aplicării de sancțiuni disciplinare.

Cînd comisia de judecată, care a luat o măsura de influentare pentru abateri săvîrșite la locul de muncă, considera ca acestea au și aspect disciplinar, sesizează organele de conducere ale organizațiilor socialiste, pentru a aprecia dacă nu este cazul să aplice o sancțiune disciplinară.

Dacă prin fapta săvîrșită s-a cauzat o paguba, comisia obliga pe cel care a produs-o la repararea acesteia.

Faptele prevăzute în art. 11 și 19, săvîrșite de militari care au atribuții de cercetare penală, din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, ori de către judecători, procurori sau notari de stat, nu constituie abateri în sensul prezentei legi, ci se cercetează și se sancționează potrivit legii penale.

Faptele prevăzute în art. 11 și 19, săvîrșite de alți militari decît cei la care se referă alineatul precedent, se cercetează și se sancționează potrivit normelor privind disciplina militară, de către organele competente.

Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător angajaților civili din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, cu excepția prevederilor care se referă la litigiile în legătură cu răspunderea materială, care este reglementată prin lege specială.

Unitățile sau formațiunile pe lîngă care vor funcționa comisiile de judecată se vor stabili de către conducerea organelor arătate în alin. 1.

Faptele prevăzute în legea de fața, săvîrșite de studenți sau elevi la locul de învățătura, se cercetează și se sancționează de comisii de judecată a căror organizare și funcționare se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului.

Comisiile de judecată prevăzute în alin. 1 se compun din reprezentanți ai corpului didactic și, după caz, din reprezentanți ai studenților ori ai părinților elevilor. Măsurile și sancțiunile ce se vor aplica sînt cele prevăzute în dispozițiile legale referitoare la organizarea și funcționarea instituțiilor de învățămînt.

Abaterile prevăzute în art. 11, faptele prevăzute în art. 12, precum și cele la care se referă art. 24, săvîrșite de studenți sau elevi în timpul practicii în producție, se judeca de către comisia de judecată din organizația socialistă unde s-a savirsit fapta, care aplica una dintre măsurile prevăzute în capitolul 3.

Dispozițiile legii de fața se aplică în ceea ce privește pe minori numai dacă aceștia, la data săvîrșirii faptei, implinisera vîrsta de 14 ani.

Prevederile din legea de fața referitoare la procedura se completează, în mod corespunzător, cu dispozițiile procedurale din dreptul comun.

Termenii sau expresiile al căror înțeles este anume explicat în Codul penal au același înțeles și în legea de fața.

Conducerile organizațiilor socialiste au obligația sa ia măsuri pentru descoperirea și constatarea abaterilor prevăzute în prezenta lege, prin care s-au adus pagube avutului obștesc, și sa sesizeze comisiile cu judecarea acestor abateri.

De asemenea, conducerile organizațiilor socialiste sînt obligate sa creeze comisiilor de judecată condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității lor*.

bis În îndeplinirea sarcinilor ce le revin, membrii comisiilor de judecată se bucura de protecția legii ca și persoanele care îndeplinesc funcții ce implica exercițiul autorității de stat**.

Cererile adresate comisiilor de judecată și celelalte acte în legătură cu activitatea acestor comisii sînt scutite de orice taxa de timbru. Plingerile introduse împotriva hotărîrilor pronunțate de comisii în litigiile patrimoniale prevăzute în art. 21 sînt supuse unei taxe de timbru egala cu 50% din taxa aferentă unei acțiuni de aceeași valoare introdusă la judecătorie.

Pricinile pendinte la consiliile de judecată, cu excepția celor privind fapte cu caracter disciplinar, precum și pricinile pendinte la comisiile de impaciuire, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se trimit spre soluționare comisiilor de judecată.

Pricinile privind fapte cu caracter disciplinar, pendinte la comisiile de judecată, se trimit spre soluționare conducerii organizațiilor socialiste, termenele în care se pot aplica sancțiuni disciplinare fiind suspendate pe timpul de cînd dosarul pricinii a fost trimis la consiliul de judecată și pînă la primirea lui la organizația socialistă.

* Textul art. 53 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

** Art. 53^1 a fost introdus potrivit dispozițiilor art. I pct. 15 din Decretul nr. 86/1973, publicat în B.Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.

Litigiile patrimoniale prevăzute în art. 21, aflate în curs de judecată, se trimit spre soluționare comisiei de judecată, numai dacă părțile, de comun acord, cer aceasta.

Litigiile aflate la data intrării în vigoare a legii, la comisiile pentru soluționarea litigiilor de muncă, la comisiile de judecată din cooperativele agricole de producție, la comisiile de contestații din cooperativele meșteșugărești și la judecătorii în prima instanța, vor fi rezolvate de organele care, potrivit dispozițiilor prezentei legi, au atributia de a le soluționa.

Litigiile aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi, la comitetele sindicatelor, la comisiile de revizie din cooperative ori la alte organe competente, vor fi rezolvate în continuare de aceste organe potrivit legii anterioare.

În litigiile în care, înainte de intrarea în vigoare a legii de față, a intervenit o hotărîre care nu era definitivă la acea data, părțile pot exercita căile de atac la organele și în condițiile prevăzute de legea anterioară.

Hotărîrile definitive de condamnare, pronunțate de instanțele de judecată în pricini privind fapte care potrivit legii de fața constituie abateri, a căror executare nu a început, nu se mai executa, iar pricinile privind aceste fapte se trimit comisiei de judecată competente în vederea aplicării unei măsuri de influentare. În cazul în care executarea pedepsei a început, ea încetează, pedeapsa considerindu-se executată.

Litigiile privind desfacerea contractului sau reintegrarea în munca a angajaților, pricinile prevăzute în art. 18 lit. b, precum și litigiile de muncă prevăzute în art. 13, 15 alin. 1 lit. c, art.16, 17 și 23, dacă obiectul lor are o valoare mai mare de 5000 lei, sînt de competența judecătoriei. Litigiile privind desfacerea contractului și reintegrarea în munca a angajaților cu funcții de răspundere se soluționează potrivit prevederilor Codului muncii, iar cele privind pe alți angajați prevăzuți în legi speciale se soluționează potrivit dispozițiilor din acele legi.

În cuprinsul oricărui act normativ denumirile de consiliu de judecată, comisie pentru soluționarea litigiilor de muncă, comisie de impaciuire și comisie de contestații sînt înlocuite cu aceea de comisie de judecată.

Pe lîngă Consiliul de Miniștri se instituie o comisie alcătuită din delegați ai Ministerului Justiției, Ministerului Muncii, Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locală, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Uniunii Generale a Cooperativelor Meșteșugărești și Consiliului Central al Asociației Juristilor, care va da îndrumări cu privire la organizarea și funcționarea comisiilor de judecată.

Decretul nr. 132/1957 pentru instituirea unor comisii de impaciuire și Decretul nr. 320/1958 privitor la consiliile de judecată din întreprinderi și instituții, se abroga. De asemenea, se abroga dispozițiile contrare legii de fața cuprinse în alte acte normative.

Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1969.

------------