Articolul UNIC
Legea viei și vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"(2) Ministerul Agriculturii și Alimentației stabilește normele metodologice de realizare și ținere a Cadastrului viticol ca o componenta a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie."
2. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(2) Strugurii de masa destinați comercializării în stare proaspăta trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului în stare proaspăta, pot fi vinificați. Vinurile obținute pot fi folosite numai pentru distilare sau pentru producerea oțetului."
3. La articolul 15, litera a) primul paragraf și litera b)ultimul paragraf vor avea următorul cuprins:
"a) vinurile de consum curent se obțin din soiuri de mare producție, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obținute și din soiuri pentru vinuri de calitate ai căror struguri nu îndeplinesc condițiile prevăzute la această categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte și cele obținute din viile răzlețe."
...................................................................................................
"Punerea în consum a vinurilor cu indicație geografică se face sub numele arealului de producere delimitat și al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate superioară, prin folosirea indicatiei geografice a zonei de producere;"
4. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obținut din struguri de hibrizi direct producători, este destinat consumului familial, obținerii alcoolului de origine viticolă, precum și oțetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi și vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi și va fi valorificat în condițiile prevăzute la alin. (1)."
5. La articolul 24, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Producătorii, depozitarii și comercianții de vinuri cu ridicată trebuie să facă o declarație de stocuri, care se depune și se înregistrează în 3 exemplare la autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială sunt depozitate produsele înainte de data de 15 august a fiecărui an. Un exemplar se păstrează de către deponent, un exemplar se depune la primărie și un alt exemplar se transmite direcției generale pentru agricultura și industrie alimentara județene, respectiv a municipiului București.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie a anului de recolta, producătorii de vin au obligația de a întocmi o declarație de recolta, care se depune și se înregistrează în 3 exemplare la autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială este depozitat vinul. Producătorii de vin sunt obligați sa păstreze un exemplar și sa transmită câte un exemplar la primărie și la direcția generală pentru agricultura și industrie alimentara judeteana, respectiv a municipiului București. În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declarația de recolta va fi depus și la Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)."
6. La articolul 32, litera a) va avea următorul cuprins:
"a) Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol și al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;"
7. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol și al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine asigura supravegherea aplicării prevederilor legii în realizarea producției de struguri, de vinuri și de alte produse vitivinicole, inclusiv a celor cu indicație geografică și a băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică, urmărind:
a) respectarea legislației privind înființarea și defrișarea plantațiilor de vii;
b) respectarea practicilor și tratamentelor admise în producerea vinurilor și a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor și băuturilor, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor și a celorlalte produse cu denumire de origine, precum și asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calității produselor respective, inclusiv la comercializare; d) executarea de expertize tehnice și analize în domeniul realizării producției de struguri, de vinuri și de alte produse vitivinicole;
e) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine și asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calității produselor respective, inclusiv la comercializare."
8. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcționează ca organism specializat al Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu personalitate juridică și cu finanțare bugetară și extrabugetara, având următorul obiect de activitate:
a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calității produselor vitivinicole cu indicație geografică, a băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică și controlul respectării prevederilor acestora, înainte de comercializare;
b) inițierea și realizarea de acțiuni în scopul protecției indicațiilor geografice, ale produselor vitivinicole și ale băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică, pe plan național și internațional."
9. La articolul 39, litera d) va avea următorul cuprins:
"d) producerea vinurilor cu indicație geografică în afară arealului delimitat, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3) ale art. 19."
10. Articolul 39 se completează cu literele k) și l), care vor avea următorul cuprins:
"k) producerea în vederea comercializării a băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică și care nu corespund normelor tehnice din definițiile acestora menționate la pct. 24.1 - 30.5 din anexa nr. 2;
l) folosirea de substanțe aromatizante sintetice pentru obținerea unor vinuri speciale."
11. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Contravențiile prevăzute la art. 39 din prezenta lege se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b) și h);
b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) și j);
c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. c), d), e), k) și l)."
12. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
"Art. 44. - Condițiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înființare, întreținere și defrișare a plantațiilor, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile și produsele pe bază de must, vin și subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condițiile de atribuire a denumirii de origine și cele privind obținerea vinurilor din această categorie, practicile și tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta și atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum și alte măsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriei și Comerțului, Ministerului Sănătății, Asociației Române de Standardizare și al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotărâre a Guvernului."
13. Titlul anexei nr. 2 va avea următorul cuprins:
"Definiții ale musturilor, vinurilor și ale altor produse derivate din must și vin, precum și ale băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică"
14. Punctele 10, 11 și 12 din anexa nr. 2 vor avea următorul cuprins:
"10. Vinul spumant este produsul cu conținut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obținut din fermentarea secundară a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeți, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
11. Vinul spumos este produsul cu conținut în dioxid de carbon de origine total sau parțial exogena, obținut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
12. Vinul aromatizat este produsul obținut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parțial fermentat și/sau must de struguri stopat cu alcool, substanțe aromatizate extrase din plante admise de legislația sanitară, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporția vinului utilizat trebuie să fie de cel puțin 75% din produsul finit. Tăria alcoolică dobandita este de 14,5% 22% vol., iar tăria alcoolică totală este de cel puțin 17,5% vol."
15. Anexa nr. 2 se completează cu punctele 24-30, cu următorul cuprins:
"24.1. Tuica este o băutura alcoolică românească, obținută în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din genul Prunus ori a maceratului, în prezenta sau nu a samburelui, urmată de o distilare ori redistilare la o concentrație alcoolică determinata la 20°C, specifică fiecărui sortiment, în funcție de denumirea geografică a acesteia și de calitatea ei.
24.2. În funcție de zona geografică, tehnologie și de caracteristici tuica se produce în următoarele sortimente:
- tuica tip 24 și 28;
- tuica batrana;
- tuica batrana "Turnul lui Ștefan";
- tuica extrafina;
- tuica superioară;
- tuica superioară "Zalau" și "Silvania";
- tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca și Turt;
- tuica specială Bistrita;
- tuica "Tradițional";
- tuica de Horezu.
24.3. Tuica batrana și tuica extrafina se obțin din tuica invechita în vase de stejar minimum un an.
24.4. Tuica și tuica superioară se obțin din tuica invechita minimum 6 luni.
24.5. Tuica superioară "Silvania", tuica de Zalau, tuica selectionata - Muresana, Bihoreana, Horinca și Turt se obțin prin redistilarea tuicii și se invechesc în vase de stejar timp de 2 ani.
24.6. Tuica specială Bistrita se obține din tuica invechita în recipiente de stejar timp de minimum un an.
24.7. Tuica "Tradițional" se obține prin învechirea tuicii minimum 3 ani și cupajarea cu tuica sub un an, redistilata, cu adaos de macerat de fructe și glicerina.
24.8. Tuica de Horezu se obține din tuica invechita în vase de stejar minimum 2 ani.
24.9. Sortimentele de tuica se aduc la concentrația alcoolică de comercializare prin cupajare cu tuica de aceeași calitate, de concentrație alcoolică mai mica sau mai mare, ori prin diluare cu apa potabilă cu o duritate de 3 grade germane, care poate fi adăugată în cantitate de maximum 15% din volumul tuicii.
24.10. Concentrația alcoolică pentru fiecare sortiment de tuica este următoarea:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea sortimentului Concentrația alcoolică în % vol. Tuica 24 28 Tuica batrana 32 36 Tuica batrana "Turnul lui Ștefan" 48 Tuica extrafina 45 Tuica superioară 32 Tuica superioară "Silvania" 49 Tuica superioară "Zalau" 50 Tuica selectionata - Muresana, 50 Bihoreana, Horinca și Turt Tuica specială Bistrita 42 Tuica "Tradițional" 38 Tuica de Horezu 30 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
25.1. Rachiul de fructe este băutura alcoolică obținută în mod exclusiv prin fermentarea unui fruct carnos, a marcului sau a mustului din acest fruct, în prezenta sau nu a samburelui, urmată de distilarea, la concentrația alcoolică de maximum 86% vol., în asa fel încât produsul obținut în urma distilarii să aibă o aroma și un gust provenind de la fruct, un conținut în substanțe volatile de minimum 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru și un conținut în alcool metilic de maximum 100 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru.
25.2. Fructele folosite pentru aceasta băutura alcoolică sunt: cirese, piersici, caise, mere, pere, smochine, citrice, banane și alte fructe carnoase.
25.3. Rachiul de fructe poarta denumirea "rachiu de ...", urmată de numele fructului sau a fructelor din care a provenit. Numele fructului poate să înlocuiască denumirea "rachiu de ...", urmată de numele fructului în cauza, când băutura alcoolică s-a obținut prin utilizarea unui singur fel de fruct provenind din același soi.
25.4. Termenul "Williams" este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din pere soiul Williams.
25.5. Concentrația alcoolică la +20°C este de minimum 37,5% vol.
26.1. Rachiul de vin este băutura alcoolică obținută exclusiv prin distilarea la cel puțin 86% vol. a vinului și corectarea cu apa potabilă cu o duritate totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără invechire și adaugare de aditivi autorizați (caramel, zahăr.)
26.2. Rachiul de vin este băutura alcoolică obținută prin distilarea la minimum 86% vol. a vinului, a vinului alcoolizat sau prin redistilarea la minimum 86% vol. a unui distilat de vin și prin corectarea concentratiei alcoolice cu apa potabilă cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără invechire și adaugare de aditivi autorizați (caramel, zahăr). Învechirea se face în recipiente de stejar, cel puțin un an, sau 6 luni dacă capacitatea acestora este sub 1.000 litri.
26.3. Concentrația alcoolică la +20°C este de minimum 37,5% vol.
27.1. Rachiul de tescovina este băutura alcoolică obținută din distilat de tescovina cu concentrația alcoolică de minimum 86% vol. la +20°C, corectată cu apa potabilă cu o duritate de maximum 3 grade germane.
27.2. Distilatul de tescovina este obținut prin fermentarea alcoolică a tescovinei rezultate în urma prelucrării strugurilor de vinificație, urmată de distilare până la o concentrație alcoolică de minimum 86% vol. la +20°C.
27.3. Concentrația alcoolică la +20°C este de minimum 37,5% vol.
28.1. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obținută prin distilarea la cel puțin 86% vol. a drojdiei de vin sau prin redistilarea la cel puțin 86% vol. a unui distilat de drojdie de vin și aducerea acestuia la concentrația de comercializare cu apa potabilă cu duritatea maxima de 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizați.
28.2. Concentrația alcoolică la +20°C este de minimum 37,5% vol.
29.1. Spuma de drojdie este băutura alcoolică obținută prin distilarea la cel puțin 86% vol. a drojdiei de vin cu separarea fracțiunilor de la începutul și sfârșitul distilarii, maturarea distilatului în vase de stejar pe o durată de minimum 3 luni și aducerea la concentrația de comercializare cu apa potabilă cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizați.
29.2. Concentrația alcoolică la +20°C este de minimum 37,5% vol.
30.1. Rachiu Muscat Specialitate este băutura alcoolică obținută prin fermentarea alcoolică a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor Muscat Ottonel, prin presare hidraulica, urmată de distilare.
30.2. Concentrația alcoolică a distilatului de tescovina de Muscat Ottonel trebuie să fie minimum 86% vol. la + 20°C pentru a putea fi folosit la prepararea Rachiului Muscat Specialitate.
30.3. Pentru aducerea la concentrația alcoolică de comercializare distilatul de tescovina de Muscat Ottonel se dilueaza cu apa potabilă cu o duritate totală de maximum 3 grade germane sau prin cupaj de distilat de tescovina de Muscat Ottonel de concentratii diferite.
30.4. Concentrația alcoolică la +20° C este de minimum 37,5% vol.
30.5. Ceilalți parametri fizico-chimici se determina în conformitate cu metodele de analiza prevăzute de Standardul român."
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemnează:
---------------
p. Ministrul agriculturii și alimentației,
Ștefan Pete,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Decebal Traian Remes
--------------