NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999

1. În exercitarea atribuțiilor și raspunderilor care decurg din prevederileLegii datoriei publice nr. 81/1999, denumita în continuare lege, Ministerul Finanțelor, prin direcțiile de specialitate, exercita activitatea de angajare, negociere și de gestionare a împrumuturilor contractate de stat în nume propriu și a celor contractate, în condițiile legii, de persoane juridice, cu garanția statului.

2. Împrumuturile interne de stat angajate în nume propriu, prin Ministerul Finanțelor, sunt contractate pe piața financiară interna, pe termen scurt, mediu și lung și sunt destinate: (i) asigurării resurselor bănești necesare în vederea finanțării și/sau refinantarii deficitelor bugetare; (îi) finanțării și/sau refinantarii datoriei publice interne constituite în baza unor legi speciale; (iii) finanțării unor obiective de investiții de interes național, aprobate în condițiile legii; (iv) menținerii unui sold corespunzător în contul general al trezoreriei statului; și (v) asigurării resurselor bănești necesare în vederea convertirii în datorie publică interna a garanțiilor pentru împrumuturile interne executate, pentru suma neacoperita din fondul de risc și din prevederile bugetului de stat cu aceasta destinație.

Pentru destinațiile prevăzute la pct. (i), (îi) și (v) Ministerul Finanțelor poate angaja împrumuturi din disponibilitățile existente în contul general al trezoreriei statului, în special din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe păstrate în contul general al trezoreriei statului. Pentru destinația prevăzută la pct. (iv) Ministerul Finanțelor poate angaja împrumuturi de la Banca Naționala a României, în condițiile stabilite prinLegea nr. 101/1998privind Statutul Băncii Naționale a României.

3. Împrumuturile interne garantate de stat reprezintă o obligație a statului român, executată de creditor în cazul în care beneficiarul împrumutului - garantatul -, persoana juridică, nu are capacitatea sa achite, integral sau parțial, împrumutul, dobânda și alte costuri în conformitate cu condițiile și cu clauzele contractului de împrumut.

4. Împrumuturile interne garantate de stat prin Ministerul Finanțelor pot fi pe termen scurt, mediu sau lung și au ca scop finanțarea din resurse de pe piața financiară interna a unor proiecte sau activități de importanță prioritara pentru România, precum și alte destinații stabilite și aprobate de Guvern.

5. Împrumuturile externe contractate direct de stat în nume propriu, prin Ministerul Finanțelor, cu guvernele altor tari, cu instituții financiare internaționale și/sau de pe piața financiară internaționala, pe termen mediu și lung, au următoarele destinații: (i) susținerea balanței de plati; (îi) consolidarea rezervei valutare a statului; (iii) realizarea unor proiecte de investiții și finanțarea exporturilor, modernizarea și dezvoltarea unor domenii prioritare ale economiei; (iv) realizarea unor reforme sectoriale; (v) realizarea unor importuri stabilite de Guvern; și (vi) finanțarea și refinantarea deficitului bugetului de stat.

Pentru împrumuturile externe contractate direct de stat, cu destinațiile prevăzute la pct. (iii), (iv) și (v), după caz, Ministerul Finanțelor, cu acordul creditorului extern și în condițiile prevăzute în contractul de împrumut, poate mandata instituții financiare interne sa administreze, în numele și în contul statului, împrumuturi externe destinate finanțării investițiilor, exporturilor și importurilor ori sa transfere la utilizatorii finali împrumuturi externe pe baza unor contracte de subimprumut, încheiate între Ministerul Finanțelor și aceștia.

Instituțiile financiare interne mandatate sa administreze împrumuturi externe ori, după caz, persoanele juridice beneficiare de subimprumuturi de la instituțiile financiare interne, precum și utilizatorii finali ai împrumuturilor externe contractate direct de către stat au obligația să asigure integral sursele necesare pentru plata sumelor datorate (rate, dobânzi, alte costuri), ce decurg din împrumuturile externe respective, conform clauzelor stipulate în contractele externe, precum și în contractele de subimprumut.

6. Împrumuturile externe garantate de stat prin Ministerul Finanțelor sunt contractate pe termen mediu și lung de persoane juridice - societăți comerciale, regii autonome, companii/societăți naționale și autorități ale administrației publice locale -, pentru care Ministerul Finanțelor, în condițiile reglementărilor legale în vigoare, a emis o scrisoare de garanție în numele și în contul statului sau a încheiat un acord de garanție, după caz.

Ca și în cazul împrumuturilor contractate direct de stat, împrumuturile externe garantate de stat se pot contracta numai pentru finanțarea din resurse de pe piața financiară externa a unor proiecte sau activități susținute de ministerele de resort și considerate de importanță prioritara pentru România.

Împrumuturile externe garantate de stat reprezintă o obligație a statului român, care se exercită în cazul în care beneficiarul împrumutului nu are capacitatea sa achite, integral sau parțial, împrumutul, dobânda și alte costuri stabilite în conformitate cu condițiile și cu clauzele acordului (contractului) de împrumut.

7. Instrumentele prin care se angajează datoria publică interna sunt cele prevăzute la art. 8 din lege, iar cele prin care se angajează datoria publică externa sunt cele prevăzute la art. 17 din lege.

În funcție de condițiile concrete ale României, datoria publică interna poate fi angajata și prin alte tipuri de instrumente, cum ar fi: titluri de stat în valută emise pe piața interna, titluri de stat destinate atât persoanelor fizice, cat și celor juridice și plasamente efectuate în contul general al trezoreriei statului de către bănci.

8. Împrumuturile interne și externe contractate până la apariția legii se constituie, în continuare, ca datorie publică a statului, în măsura în care au fost contractate direct de stat sau în măsura în care prin convențiile, acordurile și/sau instrumentele de ratificare încheiate a fost prevăzută garanția statului român prin Ministerul Finanțelor.

9. Datoria publică a României se formează din însumarea datoriei publice interne și externe, contractată direct sau garantată de stat, cu datoria publică interna și externa angajata, în condițiile legii, de autoritățile administrației publice locale.

1. Angajarea împrumuturilor interne de stat contractate direct și/sau garantate de stat prin Ministerul Finanțelor

Angajarea unor asemenea împrumuturi interne se face numai cu respectarea stricta a destinațiilor prevăzute de lege și menționate la cap. I pct. 2 și 3.

Angajarea împrumuturilor interne contractate direct de stat

În temeiul art. 7 din lege, achitarea datoriei publice interne reprezintă o obligație necondiționată și irevocabilă a statului de rambursare la scadenta a împrumutului contractat și de plată a dobânzilor și a costurilor aferente și se realizează din surse stabilite prin dispoziții legale, din surse ale contului general al trezoreriei statului și din împrumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice.

Evaluarea cheltuielilor privind dobânzile aferente datoriei publice interne, în vederea prevederii acestora în legea bugetară anuală, se realizează ținându-se seama de evoluția pieței financiare, de necesitatea de finanțare a deficitului bugetar, de valoarea ratelor scadente la împrumuturi și de valoarea împrumuturilor noi aprobate prin legi speciale.

În temeiul art. 9 din lege, Ministerul Finanțelor este autorizat sa emita titluri de stat în lei și în valută, în forma materializata și/sau dematerializată, atât în mod direct, cat și prin intermediul instituțiilor financiare specializate care dobândesc calitatea de agent al statului.

În acest scop Ministerul Finanțelor încheie o convenție cu agentul sau cu instituția desemnată în acest scop, în care sunt stabilite condițiile generale de emisiune a titlurilor de stat, caracteristicile acesteia, obligațiile Ministerului Finanțelor și cele ale agentului sau instituției.

În baza convenției încheiate între Ministerul Finanțelor și agentul sau instituția desemnată în acest scop se vor elabora Regulamentul privind operațiunile cu titluri de stat și Procedurile de lucru care cuprind elemente referitoare la forma și condițiile emisiunii, determinarea valorii nominale, calculul dobânzii, modalitățile de oferta și vânzare, înregistrarea, administrarea și plata titlurilor de stat, reglementarea activităților și operațiunilor pe piața primara și pe piața secundară a titlurilor de stat etc.

Dacă în documentul de lansare a emisiunii de titluri de stat nu se prevede altfel, formulele de baza folosite pentru calculul prețului/dobânzii aferente titlurilor de stat sunt următoarele:

(r x d)

P = 1 - ────────── ,

360

în care:

P = prețul titlului de stat cu discont;

r = rata discontului;

d = numărul de zile până la scadenta;

r

y = ───── ,

P

în care:

y = randamentul;

r = rata discontului;

P = prețul titlului de stat cu discont.

K x i x d

D = ──────────── ,

360

în care:

D = valoarea dobânzii;

K = valoarea nominală totală;

i = rata dobânzii la care s-a adjudecat emisiunea;

d = numărul de zile de deținere.

K x i x d

D = ───────────── ,

365 sau 366

în care:

D = valoarea dobânzii;

K = valoarea nominală totală;

i = rata dobânzii la care s-a adjudecat emisiunea;

d = numărul de zile de deținere.

Ministerul Finanțelor poate opta pentru utilizarea oricărei alte formule de calcul al dobânzii, în funcție de tipul titlurilor de stat emise și de necesitatea oferirii unor condiții atractive de investire.

Vânzarea și circulația titlurilor de stat pe piața primara și pe piața secundară se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind operațiunile cu titluri de stat și ale Procedurilor de lucru.

Emiterea garanțiilor de stat pentru împrumuturi interne

În temeiul prevederilor art. 27 din lege, Ministerul Finanțelor este autorizat sa acorde, în numele statului, garanții de stat pentru împrumuturi interne contractate de o persoană juridică de la o instituție creditoare, pentru finanțarea proiectelor sau a activităților de importanță prioritara pentru România ori pentru alte destinații stabilite și aprobate de Guvern.

Acordarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi interne este condiționată de acceptarea de către Ministerul Finanțelor a clauzelor cuprinse în contractele de împrumut încheiate între persoanele juridice care solicită împrumuturi cu garanția statului și instituțiile creditoare.

Persoanele juridice care, în condițiile legii, pot beneficia de împrumuturi interne cu garanția statului vor adresa Ministerului Finanțelor o scrisoare prin care vor formula cererea de garantare a împrumutului de pe piața interna, însoțită, în funcție de destinația care urmează să fie data împrumutului (creditului), de următoarea documentație:

- documentul în baza căruia se poate verifica încadrarea solicitantului ca beneficiar al prevederilor legale prin care Ministerul Finanțelor este autorizat sa acorde garanția statului;

- proiectul contractului de împrumut (credit) ce urmează să fie încheiat cu instituția financiară creditoare;

- proiectul contractului comercial, în cazul în care din împrumutul (creditul) garantat se vor realiza achiziții de utilaje, tehnologie, bunuri, servicii ori se vor realiza lucrări de construcții-montaj;

- planul de afaceri, cu desfășurarea pe ani în cadrul perioadei pentru care se solicita garanția statului, în care se va cuprinde, dacă este cazul, programul de restructurare și/sau de redresare financiară, aprobat de organele cu asemenea competente;

- estimarea și fundamentarea surselor de rambursare a împrumutului (creditului) și de plată a costurilor aferente acestuia, precum și a surselor din care se asigura plata proiectului pentru sumele neacoperite cu împrumutul (creditul) garantat;

- lista cuprinzând principalii furnizori de la care urmează sa facă aprovizionarea tehnico-materială cu bunurile și serviciile de baza necesare în vederea asigurării activității economice;

- analiza pieței de desfacere a produselor și/sau serviciilor, cu nominalizarea principalilor clienți, după caz;

- bilanțul contabil pe cel puțin 3 ani anteriori celui în care se solicita garanția statului și situația economico-financiară pentru perioada scursa din anul în curs;

- raportul de audit, realizat de o firma ori de o persoană fizica independenta autorizata, asupra activității economico-financiare din anul anterior celui în care se solicita garanția statului, din care să rezulte, în mod evident, și referiri cu privire la seriozitatea și bonitatea persoanei juridice care solicită garanția statului;

- studiul de fezabilitate și aprobarea acestuia de către autoritățile competente, în cazul investițiilor care se realizează din împrumuturi (credite) interne cu garanția statului;

- analiza comparativa a cel puțin 3 oferte primite de la finanțatori diferiți și, dacă este cazul, analiza comparativa a cel puțin 3 oferte primite de la furnizori diferiți pentru achiziții de utilaje, tehnologie, bunuri, servicii și executări de lucrări de construcții-montaj.

Ministerul Finanțelor, prin Direcția generală a datoriei publice, analizează întreaga documentație și face, dacă situația o cere, propuneri de îmbunătățire pentru care va solicita acceptul persoanei juridice, urmărind în mod prioritar constituirea măsurilor asiguratorii care să minimizeze riscul executării garanției.

În scopul unei analize complete și realiste Ministerul Finanțelor poate cere persoanei juridice care a solicitat emiterea garanției statului, în condiții rezonabile, orice alte informații considerate ca fiind necesare pentru luarea unei decizii corecte, în concordanta cu prevederile legale și cu situația conjuncturala a pieței financiare interne.

Verificarea și analiza documentației primite de la solicitantul garanției, inclusiv emiterea scrisorii de garanție sau a răspunsului de respingere a cererii de garantare a împrumutului, se vor face în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primirea documentației complete la Ministerul Finanțelor. Informațiile suplimentare care, eventual, sunt solicitate de Ministerul Finanțelor se pot prezenta în intervalul celor 30 de zile calendaristice rezervate verificării și analizării documentației.

În același interval Ministerul Finanțelor va pune la dispoziție persoanei juridice solicitante un model al convenției de garanție pentru împrumuturi interne contractate cu garanția statului, convenție care se va încheia între garant (Ministerul Finanțelor) și garantat (persoana juridică împrumutată cu garanția statului) și care va cuprinde drepturile și obligațiile părților.

2. Convenția de garanție pentru împrumuturi interne contractate cu garanția statului

Concomitent cu emiterea scrisorii de garanție și pe baza acesteia, între Ministerul Finanțelor, în calitate de garant, și beneficiarul creditului garantat de stat, în calitate de garantat, se încheie o convenție de garanție în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților.

În convenția de garanție sunt stipulate următoarele obligații pentru persoana juridică beneficiara a împrumutului intern cu garanția statului:

3. Emiterea scrisorii de garanție pentru creditele contractate de pe piața interna de capital

În situația în care, în urma analizei efectuate, se constata întrunirea condițiilor pentru eliberarea scrisorii de garanție, Direcția generală a datoriei publice propune conducerii Ministerului Finanțelor semnarea acesteia.

Scrisoarea de garanție emisă de Ministerul Finanțelor în favoarea instituției financiare creditoare poate fi diferita ca forma în funcție de practicile fiecărei bănci, dar, în mod obligatoriu, trebuie să cuprindă referiri la conditionalitatile și obligațiile împrumutatului și ale creditorului prevăzute în contractul de împrumut (credit), asupra căruia Ministerul Finanțelor și-a dat acordul.

Obligațiile asumate de Ministerul Finanțelor fata de instituția creditoare vor înceta la data rambursarii integrale de către împrumutat a împrumutului (creditului) și a costurilor aferente acestuia. De îndată ce va deveni fără obiect, scrisoarea de garanție se returnează emitentului, respectiv Ministerului Finanțelor.

4. Împrumuturi interne contractate de autoritățile administrației publice locale

Contractarea de împrumuturi interne de către autoritățile administrației publice locale se face conform prevederilorLegii nr. 189/1998privind finanțele publice locale și ale legii.

Împrumuturile contractate de autoritățile administrației publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă datorii sau raspunderi ale Guvernului, iar plata serviciului aferent acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din veniturile cu care s-au garantat împrumuturile respective de către autoritățile administrației publice locale.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, hotărăsc contractarea de împrumuturi, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor lor, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinantarea datoriei publice locale.

Emisiunile de titluri de valoare pe piața interna de capital se fac numai cu avizul Direcției generale a datoriei publice din cadrul Ministerului Finanțelor.

Emiterea și lansarea titlurilor de valoare pe piața interna se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții ori al altor instituții specializate, cu respectarea legislației privind regimul titlurilor de stat.

5. Rambursarea împrumuturilor interne, plata dobânzilor și a altor costuri aferente acestora

Plata dobânzilor și a altor costuri aferente acestor împrumuturi interne de stat se asigura din sumele cu aceasta destinație din bugetul de stat.

Ministerul Finanțelor urmărește, pe baza informărilor primite de la garantați, modul în care beneficiarii de astfel de împrumuturi interne își constituie sursele de rambursare a împrumuturilor și de plată a dobânzilor și a altor costuri aferente.

6. Executarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi interne

Dacă obligațiile de plată în executarea scrisorii de garanție sunt mai mari decât disponibilitățile fondului de risc, inclusiv alocațiile de la bugetul de stat prevăzute pentru alimentarea fondului de risc, diferența se asigura prin contractarea unui împrumut intern de stat, care, potrivit legii, va deveni datorie publică interna.

Plățile în executarea scrisorilor de garanție se fac prin trezoreria statului, în baza documentației de fundamentare întocmite de Direcția generală a datoriei publice din cadrul Ministerului Finanțelor.

În condițiile legii, în cazurile în care garantatul motiveaza temeinic lipsa temporară a capacității de plată, Ministerul Finanțelor poate aproba, prin acte adiționale la convențiile de garanție: (i) eșalonarea la plata a sumelor datorate de debitorii respectivi; și (îi) înlesniri la plata majorărilor de întârziere.

7. Fondul de risc pentru împrumuturile interne garantate de stat și reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului și a persoanelor juridice beneficiare de împrumuturi interne cu garanția statului a operațiunilor legate de acordarea garanției, de executarea scrisorii de garanție și de recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanțelor ca urmare a executării scrisorii de garanție pentru împrumuturi interne

- sumele încasate de la persoanele juridice garantate de Ministerul Finanțelor, reprezentând comisionul de risc negociat ca o cota procentuală aplicată asupra valorii împrumutului garantat sau efectiv angajat de la o banca și care se cuprinde în convenția de garanție încheiată între garant și garantat;

- dobânzile obținute din plasamentele sumelor aflate în depozite, reprezentând disponibilități în fondul de risc pentru garanțiile de stat pentru împrumuturi interne, după deducerea din acestea a alocațiilor de la bugetul de stat. Disponibilitățile din fondul de risc pentru garanții de stat pentru împrumuturi interne se pot plasa de Ministerul Finanțelor la bănci selecționate pe criterii de siguranță, lichiditate și rentabilitate, în aceasta ordine și prioritate, dacă soldul general al trezoreriei statului previzionat pe termen scurt și/sau mediu excede nevoilor de acoperire temporară a deficitului bugetului de stat;

- sumele reprezentând încasări din majorările de întârziere aplicate pentru neplata în termen a comisionului de risc, echivalente cu majorările de întârziere stabilite pentru neplata impozitelor datorate la bugetul de stat;

- sumele recuperate de Ministerul Finanțelor în temeiul prevederilor art. 34 alin. (3) din lege;

- sumele primite de la bugetul de stat, în completarea fondului de risc pentru garanțiile de stat pentru împrumuturi interne, în condițiile prevăzute de lege;

- alte surse legal constituite cu aceasta destinație.

Documentele prin care se efectuează viramentul trebuie să cuprindă ori, după caz, să fie însoțite de acte din care să rezulte: numărul scrisorii de garanție ce a generat obligația, cu mențiunea "garanție interna", natura plății: (i) comision; (îi) dobânzi; (iii) majorări de întârziere la plata comisionului de risc; (iv) debitori pentru rate la împrumuturi interne, dobânzi și alte costuri aferente; (v) alocații de la bugetul de stat în completarea fondului de risc, precum și perioada pentru care se achită suma.

1. Angajarea împrumuturilor externe contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul Finanțelor

Angajarea unor asemenea împrumuturi exerne se face cu respectarea stricta a destinațiilor prevăzute de lege și conform cap. I pct. 5 și 6.

La angajarea unor asemenea împrumuturi, cu respectarea încadrării în plafonul anual de îndatorare publică externa aprobat de Parlament și în destinațiile prevăzute de lege, Ministerul Finanțelor are obligația sa analizeze și sa urmărească:

2. Împrumuturi externe contractate de stat în nume propriu

În cazul împrumuturilor externe destinate realizării unor proiecte de investiții, modernizării și retehnologizării unor domenii prioritare din economie, realizării unor reforme sectoriale sau de importuri stabilite de Guvern, documentația care însoțește scrisoarea/memorandumul către Guvern va cuprinde și alte fundamentari (studii de fezabilitate aprobate de autoritățile competente).

După negociere, pentru împrumuturile externe care se contractează de la guvernele altor tari, de la organisme și instituții financiare internaționale și a căror acordare este condiționată de unele măsuri economice, financiare, sociale sau de alta natura, acordul de împrumut negociat va fi aprobat de Guvern înainte de semnare. Asemenea acorduri de împrumuturi externe se ratifica de Parlamentul României sau de Guvern, dacă se primește de la Parlamentul României o asemenea abilitare.

În cazul în care împrumuturile externe se transmit unor beneficiari finali garantați de autorități publice, fata de care aceștia sunt subordonați, între Ministerul Finanțelor, pe de o parte, și beneficiarul final de împrumut împreună cu autoritatea publică garanta, pe de altă parte, se încheie un contract de subimprumut și de garanție, în care se includ prevederi din acordul de împrumut extern și măsuri asiguratorii pentru plata integrală și la termen a serviciului datoriei publice externe astfel rezultate.

Transferurile în valută ce decurg din plata ratelor aferente împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat se efectuează liber, fără autorizarea Băncii Naționale a României.

3. Împrumuturile externe garantate de stat

Determinarea comisionului de risc, modalitatea de constituire și de gestionare a fondului de risc, precum și reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului și a autorităților publice locale beneficiare de împrumuturi externe garantate de stat a operațiunilor legate de acordarea garanției, de executarea scrisorii de garanție, de plati efectuate de Ministerul Finanțelor și de recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanțelor pentru împrumuturile externe contractate de autoritățile administrației publice locale cu garanția statului urmează regimul reglementat prin lege și prin prezentele norme metodologice pentru împrumuturile externe garantate de stat.

4. Convenția pentru împrumuturi externe contractate cu garanția statului

La emiterea scrisorii de garanție pentru împrumutul extern, în conformitate cu procedurile prevăzute în normele aprobate în acest scop și pe baza acestora, între Ministerul Finanțelor, în calitate de garant, și beneficiarul împrumutului (creditului) extern garantat de stat, în calitate de garantat, se încheie o convenție în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților.

În convenție se includ, fără a se limita numai la acestea, următoarele obligații pentru persoana juridică beneficiara de împrumut (credit) extern cu garanția statului:

5. Rambursarea împrumuturilor (creditelor) externe, plata dobânzilor și a altor costuri

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din lege, în vederea plății serviciului datoriei publice externe se acordă autorizarea bugetară permanenta pentru efectuarea acestor cheltuieli.

- pentru împrumuturile externe contractate direct de Ministerul Finanțelor, altele decât cele care au fost date spre administrare în numele și în contul statului, pe bază de mandat, unor instituții financiare interne și pentru cele transmise la beneficiarii finali pe baza unor contracte de subimprumut ori contracte de subimprumut și de garanție, plata serviciului datoriei publice externe se face din: (i) sume rezultate din recuperarea creanțelor statului, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) lit. c) din lege; (îi) sume acumulate în contul general al trezoreriei statului din: dobânzi încasate pentru disponibilitățile din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe după efectuarea plății dobânzilor, a altor costuri aferente unor asemenea împrumuturi externe, rambursarilor de rate pentru împrumuturile respective; dobânzi acumulate și contravaloarea în lei a împrumuturilor externe păstrate în contul general al trezoreriei statului; (iii) sume prevăzute în bugetul de stat cu aceasta destinație; (iv) Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, dacă în legea bugetului de stat se prevede o asemenea destinație a acestuia; (v) împrumuturi externe pentru refinantarea datoriei publice externe, în special pentru refinantarea împrumuturilor externe contractate pentru acoperirea deficitului bugetului de stat;

- pentru împrumuturile externe date spre administrare în numele și în contul statului, pe bază de mandat, unor instituții financiare interne și pentru cele transmise la beneficiarii finali, pe bază de acorduri de subimprumut și de acorduri de subimprumut și de garanție, în condițiile legii, obligația constituirii resurselor necesare pentru plata la extern a serviciului datoriei publice externe rezultat din asemenea împrumuturi revine în întregime instituțiilor financiare interne care colectează resursele necesare de la beneficiarii finali cărora li s-au acordat astfel de împrumuturi ori, după caz, conform clauzelor stipulate în contractele externe și în contractele de subimprumut, direct beneficiarilor finali de asemenea împrumuturi, beneficiarilor finali de împrumuturi externe contractate direct de către stat, care au obligația să asigure prin bugetele proprii necesarul în lei pentru asigurarea plății integrale a serviciului datoriei publice externe decurgând din împrumuturi externe.

Instituția financiară interna poate conveni cu beneficiarii finali subimprumutati ca datoriile acestora să fie colectate atât în valută de contract, cat și în lei, instituția financiară interna respectiva asigurând plata la extern a serviciului datoriei publice din resurse valutare colectate și proprii ori prin schimbul pe piața valutară a monedei naționale în valută de contract. În condițiile în care instituția financiară nu a colectat resursele de la subimprumutati, aceasta are, conform clauzelor prevăzute în contractele de mandat, obligația de plată integrală la extern a serviciului datoriei publice externe, inclusiv a dobânzilor penalizatoare și/sau a majorărilor pentru neefectuarea în termen a plăților la extern, urmărind, potrivit prevederilor legale, recuperarea acestora de la debitorii săi, beneficiari ai subimprumuturilor.

Fac excepție de la prevederile alineatului precedent împrumuturile externe contractate de Ministerul Finanțelor, în numele statului român, și date spre administrare instituțiilor financiare pentru proiecte de investiții sau/și importuri stabilite de Guvern, pentru care resursele necesare în vederea plății serviciului datoriei publice externe aferent se asigura de Ministerul Finanțelor din sumele colectate direct de la agenții economici subimprumutati, în conformitate cu prevederile contractului de subimprumut încheiat între instituțiile financiare, în numele și în contul statului, și agenții economici.

În contractul de subimprumut, respectiv de mandat, încheiat cu instituțiile financiare și agenții economici, Ministerul Finanțelor va specifica valuta în care se calculează și se rambursează ratele de capital și valuta în care se calculează și se achită dobânda și alte costuri aferente, după caz, nivelul comisionului în lei perceput de la instituțiile financiare sau de la agenții economici beneficiari ai împrumutului, precum și termenele la care beneficiarii împrumuturilor urmează sa plătească aceste obligații către Ministerul Finanțelor, în situația în care obligația de plată la extern revine acestuia.

Plata la extern a serviciului datoriei publice aferent acestor împrumuturi se face de Banca Naționala a României, la cererea Ministerului Finanțelor, din contul în care au fost colectate resursele valutare de la agenții economici împrumutați.

Persoanele juridice care au încheiat cu Ministerul Finanțelor contracte de subimprumut și de garanție au obligația să asigure, prin bugetele proprii și prin bugetele beneficiarilor finali, resurse corespunzătoare, în lei, pentru a achiziționa de pe piața valutară valuta de contract pentru plata integrală, în condițiile prevăzute în contractele de subimprumut și de garanție, a serviciului datoriei publice externe aferent acestor împrumuturi externe.

Pentru împrumuturile externe transmise beneficiarilor finali pe baza contractelor de subimprumut încheiate între Ministerul Finanțelor și ministere sau alte instituții centrale, aceștia au obligația sa cuprindă în bugetele proprii și/sau în bugetele fondurilor speciale pe care le administrează în condițiile legii, precum și în bugetele unităților subordonate ori aflate sub autoritatea lor, conform contractelor de subimprumut, prevederi de cheltuieli necesare în vederea asigurării plății integrale în lei a contravalorii împrumutului subsidiar.

În contractul de subimprumut se includ prevederi prin care beneficiarul final al împrumutului extern pune la dispoziție Ministerului Finanțelor, la anumite termene, contul în lei deschis la Banca Naționala a României, suma necesară pentru efectuarea plății la extern a serviciului datoriei publice, echivalentul valutei de contract la cursul comunicat de Banca Naționala a României, în vigoare în ziua în care se face virarea în contul Ministerului Finanțelor, la care se adauga o marja convenită prin contractul de subimprumut, acoperind deprecierea leului între data virarii în cont și cea a plății la extern. Prin contractul de subimprumut se poate conveni cu beneficiarul final ca din veniturile sale realizate în valută sa vireze suma datorată în contul Ministerului Finanțelor, deschis la Banca Naționala a României, din care să se asigure plata la extern a serviciului datoriei publice.

Prin contractele de subimprumut se poate conveni cu beneficiarii finali de împrumuturi ca aceștia să efectueze plata direct în valută în conturile comunicate de Ministerul Finanțelor.

Plata la extern a serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor contractate direct de stat prin Ministerul Finanțelor se efectuează de Banca Naționala a României, la cererea Ministerului Finanțelor, pe baza documentului de plată transmis de finantatorul extern.

În baza documentelor remise de Banca Naționala a României, care atesta efectuarea plății la extern, Ministerul Finanțelor transfera contravaloarea în lei a sumei plătite în termenul stipulat de lege.

Ministerul Finanțelor, pe baza informărilor primite de la beneficiarii împrumuturilor externe cu garanția statului și a controalelor proprii efectuate, urmărește modul în care beneficiarii acestor împrumuturi externe își constituie sursele de rambursare a împrumuturilor și de plată a dobânzilor și a celorlalte costuri aferente împrumuturilor externe respective.

6. Executarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi externe

Înștiințarea va include: rata de capital, valoarea dobânzii și alte costuri care urmează să fie rambursate instituției creditoare, conform acordului de împrumut.

- Ministerul Finanțelor, pe baza documentelor primite de la garantat și de la creditorul extern, prin direcțiile de resort, întocmește documentația aferentă efectuării plății la extern, conform Instrucțiunilor privind administrarea și utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condițiile legii cu garanția statului, care urmează să fie elaborate și aprobate prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 90 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I;

- Ministerul Finanțelor, prin direcțiile de resort, la primirea informării și a documentelor cu privire la efectuarea plăților la extern de către Banca Naționala a României, elaborează și prezintă conducerii departamentului de specialitate spre aprobare, respectiv spre semnare, o nota cu propuneri de decontare a contravalorii în lei a sumelor plătite la extern de Banca Naționala a României, astfel încât decontarea respectiva să se realizeze, potrivit prevederilor art. 41 alin. (4) din lege, a doua zi lucrătoare de la primirea confirmării plății la extern.

În condițiile legii, Ministerul Finanțelor poate aproba și poate cuprinde în actele adiționale la convenții și/sau la acordul de recuperare: (i) eșalonarea sau reeșalonarea la plata a sumelor datorate de beneficiarii de împrumut respectivi; și (îi) înlesniri la plata majorărilor de întârziere.

7. Fondul de risc pentru împrumuturile externe, reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului și a persoanelor juridice beneficiare de împrumuturi externe a operațiunilor legate de acordarea garanției, executarea scrisorii de garanție, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor și de recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanțelor pentru împrumuturi externe

Fondul de risc pentru împrumuturile externe garantate de stat

- sumele încasate de la beneficiarii de împrumuturi externe cu garanția statului, reprezentând comisionul de risc negociat ca o cota procentuală asupra valorii împrumutului garantat, comision care va fi inclus în convențiile ce se încheie între garant și garantat;

- dobânzile obținute din plasamentele sumelor aflate în depozite având ca proveniență fondul de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat;

- sumele reprezentând încasări din majorările de întârziere aplicate pentru neplata la termen a comisionului de risc, echivalente cu majorările de întârziere stabilite pentru neplata impozitelor datorate la bugetul de stat;

- sumele încasate de la debitorii rezultați ca urmare a efectuării plății la extern de către Ministerul Finanțelor, în calitate de garant, astfel cum s-a menționat la cap. III pct. 6 lit. f) și g), conform Instrucțiunilor privind administrarea și utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condițiile legii cu garanția statului;

- sumele primite de la bugetul de stat, în completarea fondului de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat, în condițiile prevăzute de lege;

- alte surse legal constituite cu aceasta destinație.

Fondul de risc pentru împrumuturile externe contractate de stat și subimprumutate unor persoane juridice

- sumele încasate de la utilizatorii finali ai împrumuturilor externe, reprezentând comisionul de risc negociat ca o cota procentuală aplicată asupra valorii împrumutului efectiv angajat de la creditorul extern, conform Instrucțiunilor privind administrarea și utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condițiile legii de către stat;

- sumele încasate drept comision de risc de la instituțiile financiare și/sau de la utilizatorii finali de împrumuturi externe destinate proiectelor de investiții sau importurilor stabilite de Guvern;

- dobânzile obținute din plasamentele sumelor aflate în depozite având ca proveniență fondul de risc pentru împrumuturi externe contractate direct de stat;

- sumele reprezentând încasări din majorările de întârziere aplicate pentru neplata în termen a comisionului de risc, echivalente cu majorările de întârziere stabilite pentru neplata impozitelor datorate la bugetul de stat;

- sumele încasate de la debitorii rezultați ca urmare a efectuării plății la extern de către Ministerul Finanțelor pentru împrumuturile externe în contul utilizatorilor finali de împrumuturi externe pentru proiecte de investiții și importuri stabilite de Guvern, conform Instrucțiunilor privind administrarea și utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condițiile legii de către stat.

1. În temeiul prevederilor art. 1 pct. 11 din lege, titlurile de stat sunt definite ca înscrisuri care atesta datoria publică sub forma de bonuri, certificate de trezorerie sau alte instrumente financiare, constituind împrumuturile statului în moneda naționala sau în valută, pe termen scurt, mediu și lung. Acestea pot fi emise în forma materializata sau dematerializată, nominative sau la purtător, și pot fi negociabile sau nenegociabile.

La art. 9-13 din lege se prevăd reglementări de baza, obligatorii, în legătura cu: (i) emisiunea titlurilor de stat; (îi) regimul titlurilor de stat; (iii) scadenta titlurilor de stat; (iv) circulația titlurilor de stat; și (v) plata titlurilor de stat.

Titlurile de stat se emit de Ministerul Finanțelor în stricta conformitate cu prevederile legii, pe baza unui calendar previzional anual, semestrial, trimestrial, lunar sau ori de câte ori este cazul, stabilit de comun acord cu Banca Naționala a României, și au ca scop finanțarea și refinantarea obligațiilor financiare ale statului.

2. În aplicarea reglementărilor menționate la pct. 1, coroborate cu prevederileart. 30 din Legea nr. 101/1998privind Statutul Băncii Naționale a României, Ministerul Finanțelor poate emite titluri de stat având ca agent pentru operațiunile de vânzare, decontare, transfer și depozitare Banca Naționala a României. Aceasta este răspunzătoare pentru îndeplinirea funcțiilor de agent în conformitate cu prevederileConvenției dintre Ministerul Finanțelor și Banca Naționala a României nr. 16.813/19 din 17 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 16 aprilie 1998.

Banca Naționala a României poate delega toate responsabilitățile sau o parte din ele, privind înregistrarea și transferul, intermediarilor pieței primare sau altor agenți, cu aprobarea Ministerului Finanțelor. Transferul responsabilităților nu degreveaza Banca Naționala a României de responsabilitățile ei privind garanția unei înregistrări corecte a titlurilor de stat conformRegulamentului nr. 2/1997privind operațiuni cu titluri de stat derulate prin Banca Naționala a României în calitatea sa de agent al statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 16 aprilie 1997.

În baza prevederilor art. 9 alin. (3) din lege Ministerul Finanțelor poate delega și altor agenți sau instituții desemnate în acest scop atribuții operaționale privind emisiunea de titluri de stat.

3. Banca Naționala a României, în baza prerogativelor ce decurg din calitatea sa de agent al statului și în numele Ministerului Finanțelor ca autoritate emitenta:

4. Piața primara a titlurilor de stat reprezintă totalitatea operațiunilor legate de plasarea emisiunilor, respectiv vânzarea pentru prima data a titlurilor de stat.

Banca Naționala a României poate accepta ca participanți la piața primara a titlurilor de stat, în afară intermediarilor pieței primare, și alte persoane juridice și fizice.

- cont curent deschis la Banca Naționala a României;

- capital social minim;

- existenta unei structuri organizatorice distincte și a unor spații specifice (ghiseele de lucru cu clienții, sala de tranzactionare), necesare în vederea derulării operațiunilor cu titluri de stat;

- reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clienții, a relatiei cu alți intermediari ai pieței, a sistemului de evidența contabilă specific, precum și a controlului operațiunilor cu titluri de stat;

- dotări tehnice specifice activităților de tranzactionare: (i) echipamente informatice; (îi) echipamente de suport informațional (Reuters, Telerate etc.); (iii) echipamente de comunicații specifice (linii telefonice, fax, telex, SWIFT etc.);

- desemnarea personalului în activitățile cu titluri de stat;

- dovada unei performanțe minimale pe piața primara a titlurilor de stat.

- vor asigura plasarea integrală a emisiunilor de titluri de stat, cu excepția situațiilor în care emisiunile sunt plasate prin subscripție publică. În acest scop intermediarii pieței primare a titlurilor de stat vor depune la fiecare emisiune de titluri de stat, anunțată de Ministerul Finanțelor și de Banca Naționala a României, oferte de cumpărare într-un cuantum minim din totalul emisiunii, cuantum care poate fi negociat cu Banca Naționala a României;

- își vor aduce continuu contribuția la dezvoltarea pieței secundare a titlurilor de stat și la menținerea unui nivel corespunzător de lichiditate a acesteia. În acest scop vor derula un volum minim anual de tranzacții pe aceasta piața și vor afișa în permanenta atât la ghiseele lor de lucru cu clienții, cat și prin sistemele de difuzare a informatiei (Reuters, Telerate, Bloomberg, Knightrider) cotații pentru un număr minim de serii de titluri de stat (stabilit de Banca Naționala a României);

- vor furniza Băncii Naționale a României orice informație, documente sau registre pe care aceasta le poate solicita în legătura cu activitatea pe piața titlurilor de stat;

- vor organiza și vor participa la campanii promotionale referitoare la emisiunile de titluri de stat;

- vor participa, lunar sau ori de câte ori va fi necesar, la consultări la sediul Băncii Naționale a României, în vederea analizării condițiilor pieței și previziunilor privind evoluția acesteia;

- vor contribui permanent la creșterea standardului profesional și a reputației pieței titlurilor de stat din România prin promovarea unor norme și principii de conduita specifice.

- Ministerul Finanțelor, în conformitate cu prevederile convenției încheiate cu Banca Naționala a României, va anunța elementele emisiunii. Prețul emisiunii, exprimat ca rata a dobânzii, va fi stabilit în baza unor consultări prealabile cu Banca Naționala a României;

- intermediarii pieței primare a titlurilor de stat și alți participanți agreati de Banca Naționala a României vor depune oferte de cumpărare în contul lor și în cel al clienților lor, până la subscrierea integrală a emisiunii de titluri de stat, considerată a fi data vânzării;

- ofertele de subscriere vor fi transmise în plic sigilat sau prin alte modalități considerate acceptabile de Banca Naționala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.); ofertele de subscriere depuse nu pot fi retrase, acestea constituind angajamente ferme din partea participanților;

- în situația în care cererile depășesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripția se va închide la sfârșitul zilei în care valoarea cererilor depășește valoarea emisă. Toate cererile din acea zi vor fi acceptate proporțional și/sau cu acordul Ministerului Finanțelor emisiunea va fi majorată; titlurile de stat rămase nesubscrise vor fi anulate și emisiunea se va închide la valoarea subscrisă.

La subscripția publică garantată a titlurilor de stat se va urmări respectarea următoarelor proceduri:

- Ministerul Finanțelor, în conformitate cu prevederile convenției încheiate cu Banca Naționala a României, va anunța elementele emisiunii. Prețul, exprimat ca rata a dobânzii, va fi stabilit de Ministerul Finanțelor pe baza unor consultări prealabile cu Banca Naționala a României și cu intermediarii pieței primare a titlurilor de stat, participanți la plasarea emisiunii titlurilor de stat;

- ofertele de subscriere ale intermediarilor pieței primare a titlurilor de stat, în contul lor și în contul clienților lor, vor fi transmise în plic sigilat sau prin alte modalități considerate acceptabile de Banca Naționala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.); ofertele depuse nu pot fi retrase, acestea constituind angajamente ferme din partea participanților;

- ofertele intermediarilor pieței primare a titlurilor de stat, în contul lor și în contul clienților lor, vor fi acceptate până la sfârșitul ultimei zile a perioadei de subscriere, considerată a fi data vânzării; în situația în care cererile depășesc valoarea emisiunii titlurilor de stat, emisiunea se va închide la sfârșitul zilei în care valoarea cererilor depășește valoarea emisă. Toate cererile din acea zi vor fi acceptate și, cu acordul Ministerului Finanțelor, emisiunea va fi majorată;

- intermediarii pieței primare a titlurilor de stat pot primi de la Ministerul Finanțelor un comision procentual pentru titlurile de stat plasate pe piața.

Nivelul comisionului va face obiectul negocierilor anterioare dintre Ministerul Finanțelor, Banca Naționala a României și reprezentanții intermediarilor pieței primare.

- Ministerul Finanțelor, în conformitate cu convenția încheiată cu Banca Naționala a României, va anunța elementele emisiunii de titluri de stat; elementele tehnice ale licitației și data desfășurării acesteia vor fi stabilite după consultări cu Banca Naționala a României;

- Banca Naționala a României va face publice data și locul desfășurării licitației, precum și elementele de identificare a emisiunii ce urmează să fie plasata prin licitație;

- intermediarii pieței primare a titlurilor de stat vor depune oferte de cumpărare, în cont propriu și în contul clienților lor, în ziua desfășurării licitației; vor putea prezenta oferte de cumpărare, în nume și în cont propriu, și alți participanți agreati de Banca Naționala a României;

- ofertele vor fi trimise în plicuri sigilate, cu ștampila și antetul participanților, direcției de specialitate din cadrul Băncii Naționale a României, iar secretarul comisiei de licitație va elibera o adeverința; după eliberarea adeverinței plicul nu mai poate fi retras.

Ofertele pot fi transmise, de asemenea, prin alte modalități considerate acceptabile de către Banca Naționala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.);

- formularul cererii de cumpărare folosit în licitație va include cel puțin următoarele elemente: (i) emisiunea pentru care este prezentată oferta; (îi) data completării; (iii) data licitației; (iv) valoarea totală și rata dobânzii licitate (se admite defalcarea valorii totale în maximum 5 transe valorice la rate diferite ale dobânzii); (v) defalcarea sumei totale licitate în suma solicitată în cont propriu și în contul clienților; (vi) elementele de identificare a intermediarului pieței primare: denumirea și sediul social, semnătura autorizata și ștampila oficială etc.; (vii) numărul contului corespondent atât de numerar, cat și de titluri de stat;

- Banca Naționala a României va putea stabili, în funcție de gradul de dezvoltare a pieței titlurilor de stat, limite maxime pentru oferta unui intermediar al pieței primare în totalul emisiunii;

- în vederea bunei desfășurări a licitației, conducerea Băncii Naționale a României, prin ordin al guvernatorului, va numi o comisie de licitație formată din:

● președinte, desemnat de conducerea Băncii Naționale a României;

● un secretar;

● cel puțin 2 membri din cadrul direcției de specialitate din Banca Naționala a României.

Comisia de licitație va avea și un membru desemnat de Ministerul Finanțelor.

Președintele, secretarul și membrii comisiei de licitație, după caz, au următoarele îndatoriri și responsabilități:

(i) președintele comisiei de licitație conduce lucrările acesteia, care încep la ora 13,00, prin deschiderea de către secretarul comisiei de licitație, în prezenta celorlalți membri, a plicurilor conținând ofertele de cumpărare ale participanților la licitație. Președintele comisiei de licitație, în mod excepțional, poate decide, de comun acord cu participantul emitent, rectificarea pe loc a unor erori și validarea ofertei. Acordul participantului emitent poate fi comunicat telefonic, cu condiția confirmării în scris în cursul aceleiași zile;

(îi) secretarul comisiei de licitație, împreună cu membrii acesteia, derulează toate operațiunile specifice legate de deschiderea, desfășurarea și de stabilirea rezultatului licitației, întocmește procesul-verbal și comunicatul oficial; semnează, împreună cu membrii comisiei de licitație, procesul-verbal și comunicatul oficial;

(iii) membrii comisiei de licitație vor verifica respectarea condițiilor de forma pentru vânzarea titlurilor de stat prin licitație; ofertele de cumpărare care nu îndeplinesc condițiile stabilite pentru vânzarea titlurilor de stat prin licitație sunt considerate nule de drept și se înapoiază participanților emitenți;

(iv) secretarul comisiei de licitație, împreună cu membrii comisiei, întocmește centralizatorul ofertelor de cumpărare și, pe baza grilei de cotare, va determina nivelul la care cererea cumulată descrescator satisface oferta, stabilind totodată:

- valoarea emisiunii oferite care și-a găsit contrapartida în cerere;

- prețul (rata dobânzii) maxim și minim la care au fost adjudecate ofertele de cumpărare;

(v) în situația în care întreaga emisiune de titluri de stat a fost vândută, iar la nivelul marginal (nivelul prețului minim, respectiv al ratei dobânzii maxime acceptate) sunt mai multe oferte de cumpărare ce nu pot fi satisfacute integral, se va aplica principiul proportionalitatii, fiecare primind valoarea rezultată. Toate valorile vor fi rotunjite până la cea mai apropiată valoare divizibilă cu valoarea nominală a unui titlu de stat;

(vi) președintele comisiei de licitație verifica modul de adjudecare, semnează procesul-verbal încheiat la sfârșitul ședinței și comunicatul oficial care va fi făcut public;

(vii) reprezentantul Ministerului Finanțelor în comisia de licitație semnează, de asemenea, procesulverbal și comunicatul oficial, atestând prin aceasta corectitudinea desfășurării licitației.

(i) metoda prețului multiplu, care presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele acceptate la prețul (rata dobânzii) pe care fiecare dintre ofertanții castigatori l-a oferit până la adjudecarea completa a emisiunii de titluri de stat.

În baza ofertelor de cumpărare, acceptate la prețuri (rate ale dobânzii) diferite, se va calcula un preț (rata a dobânzii) mediu de adjudecare;

(îi) metoda prețului uniform, care presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele acceptate la cel mai scăzut preț (rata dobânzii cea mai ridicată) care a fost acceptat pentru adjudecarea completa a emisiunii de titluri de stat.

Opțiunea pentru una dintre cele doua metode mai sus menționate urmează sa aibă la baza atât nevoile de asigurare a resurselor necesare în vederea finanțării și/sau refinantarii deficitului bugetar, în condiții reciproc avantajoase pentru emitentul emisiunii și pentru ofertanți, cat și crearea condițiilor pentru consolidarea și creșterea pieței titlurilor de stat prin măsuri stimulative pentru investitori în plasarea disponibilităților în titluri de stat.

(i) oferta de cumpărare competitivă, care reprezintă un instrument de participare rezervat persoanelor juridice și care se caracterizează prin faptul ca participantul indica, pe lângă valoarea pe care dorește sa o adjudece, și prețul maxim (exprimat ca rata minima a dobânzii) pe care este dispus sa îl plătească;

(îi) oferta de cumpărare necompetitiva, care reprezintă un instrument de participare și care se caracterizează prin faptul ca participantul indica valoarea pe care dorește sa o adjudece, fără a indica prețul (rata dobânzii).

Participarea pe bază de oferta necompetitiva conferă investitorului garanția acceptării integrale a ofertei sale de cumpărare.

Ofertele de cumpărare necompetitive vor fi executate la prețul (rata dobânzii) mediu ponderat al ofertelor de cumpărare competitive acceptate în licitațiile adjudecate pe baza prețului multiplu și la prețul (rata dobânzii) final al licitației adjudecate pe baza metodei prețului uniform.

Ofertele de cumpărare, indiferent de tipul acestora, trebuie să indice o valoare care să fie multiplu al valorii nominale a unui titlu de stat.

5. Titluri de stat exprimate în valută

În temeiul prevederilor art. 9 alin. (1) din lege, titlurile de stat se pot emite și în valută; în funcție de nevoile de finanțare și de conjunctura piețelor valutare, asemenea emisiuni de titluri în valută se pot face atât pe piața interna, cat și pe piața externa.

Împrumuturile prin emisiuni de titluri de stat denominate în valută, atrase de piața interna, se vor evidenția la datoria publică interna, iar cele contractate de stat în nume propriu de pe piața externa se vor evidenția la datoria publică externa. Angajarea împrumuturilor externe prin titluri de stat se poate face condiționat de încadrarea lor în plafonul anual de îndatorare publică externa, aprobat de Parlament, de fundamentarea acestora sub aspectul necesității și oportunității în raport cu prioritățile stabilite de Guvern, precum și în legătura cu eficienta unor astfel de împrumuturi din punct de vedere al costurilor, condițiilor și termenilor de rambursare și de plată costurilor aferente.

Prevederile art. 9, 10, 12 și 13 din lege referitoare la: emisiunea titlurilor de stat, regimul titlurilor de stat, circulația titlurilor de stat și plata titlurilor de stat se aplică în mod corespunzător și titlurilor de stat emise în valută.

- angajarea unor astfel de împrumuturi are un caracter de excepție, iar împrumuturile respective au ca destinație finanțarea și/sau refinantarea deficitului bugetului de stat;

- imposibilitatea ca nevoile de finanțare și/sau refinantare a deficitului bugetului de stat să fie acoperite din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului și din resursele în moneda naționala care pot fi atrase în acest scop de pe piața interna de capital, fără a prejudicia accesul sectorului real al economiei la astfel de resurse;

- costul evident mai redus al unor asemenea emisiuni pe piața valutară interna fata de cel de pe piața valutară externa;

- încadrarea unor astfel de împrumuturi în calendarul previzional - anual, semestrial, trimestrial sau lunar -, stabilit de comun acord de Ministerul Finanțelor și Banca Naționala a României;

- vânzarea titlurilor de stat în valută pe piața interna se realizează prin agenți ai statului în numele Ministerului Finanțelor, ca autoritate emitenta, care, după caz, pot fi Banca Naționala a României, Casa de Economii și Consemnațiuni ori unele bănci autorizate sa funcționeze în România, care dobândesc calitatea de agent al statului în baza convențiilor încheiate în acest scop cu Ministerul Finanțelor;

- agenții statului, alții decât Banca Naționala a României, pentru vânzarea titlurilor de stat în valută pe piața interna vor fi propuși de Ministerul Finanțelor, cu avizul Băncii Naționale a României, dintre intermediarii pieței primare - bănci și instituții financiare și de credit autorizate sa funcționeze pe teritoriul României în conformitate cu prevederile legii - și sunt selectați de Banca Naționala a României;

- Ministerul Finanțelor, în conformitate cu prevederile convenției încheiate cu agentul prin care se realizează vânzarea titlurilor de stat în valută pe piața interna, va anunța elementele emisiunii (valoarea împrumutului, data emisiunii, data scadentei, rata dobânzii, valoarea nominală individuală) în conformitate cu prospectul de emisiune al împrumutului. Rata dobânzii va fi stabilită pe baza unor consultări prealabile cu Banca Naționala a României;

- ofertele de cumpărare a titlurilor de stat în valută pe piața interna se depun la agentul statului, care operează în numele Ministerului Finanțelor ca autoritate emitenta, de către intermediarii pieței primare a titlurilor de stat și de alți participanți agreati de Banca Naționala a României, în contul lor și în contul clienților lor, până la adjudecarea integrală a emisiunii de titluri de stat;

- ofertele de subscriere vor fi transmise în plic sigilat sau prin alte modalități comunicate ca acceptabile de Banca Naționala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.); ofertele depuse nu pot fi retrase, acestea constituind angajamente ferme din partea participanților;

- în situația în care cererile depășesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripția se va închide la sfârșitul zilei în care valoarea cererilor depășește valoarea emisă;

- vânzarea, decontarea, transferul și înregistrarea titlurilor de stat în valută pe piața interna se vor efectua în stricta conformitate cu reglementările cuprinse în prospectele de emisiune;

- valuta obținută în urma emisiunii de titluri de stat este vândută de Ministerul Finanțelor Băncii Naționale a României la cursul zilei, comunicat de Banca Naționala a României, iar contravaloarea în lei rezultată din vânzarea valutei va fi folosită de Ministerul Finanțelor, prin trezoreria statului, la finanțarea și/sau refinantarea deficitului bugetului de stat;

- ratele scadente, dobânzile și alte costuri aferente titlurilor de stat emise în valută pe piața interna se achită în valută de emisiune, la cursul comunicat de Banca Naționala a României, conform legislației în vigoare; contravaloarea ratelor de capital se asigura prin contractarea de împrumuturi de pe piața interna, în moneda naționala ori în valută, iar contravaloarea în lei a dobânzilor și a altor costuri aferente se suporta din prevederile bugetare destinate serviciului datoriei publice;

- plata valutei către deținătorii titlurilor de stat în valută se efectuează de Banca Naționala a României, la cererea Ministerului Finanțelor, care, a doua zi de la primirea confirmării plății de la Banca Naționala a României, va efectua plata în lei a sumelor datorate.

- stabilirea, în funcție de necesitățile de finanțare și de condițiile existente pe piețele externe de capital, cu titlu orientativ, a elementelor inițiale ale emisiunii de titluri de stat: valoarea împrumutului, perioada în care se va lansa emisiunea, scadenta împrumutului, valuta în care se dorește să se efectueze împrumutul etc.;

- desemnarea administratorului/administratorilor împrumutului, precum și numirea firmelor de consultanța juridică pentru administratorul/administratorii împrumutului în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. c(i) și (îi) din Ordonanța Guvernului nr. 118/1999 privind achizițiile publice;

- stabilirea calendarului emisiunii de titluri de stat;

- elaborarea prospectului de emisiune destinat investitorilor de către administratorul desemnat, în colaborare cu emitentul;

- organizarea unei strategii de marketing;

- organizarea unei prezentări de țara adresate anumitor categorii de investitori vizati și programarea întâlnirilor bilaterale și de grup în principalele centre financiare internaționale;

- stabilirea de către administrator a structurii sindicatului de bănci care ar putea participa la subscrierea și plasarea împrumutului și cotele alocate acestora;

- prin negociere cu sindicatul de investitori, administratorul va determina prețul de lansare al emisiunii și va lansa emisiunea de titluri de stat;

- tranzacționarea pe piața secundară internaționala de capital a titlurilor de stat emise și menținerea de către administrator a unei piețe active și lichide pentru aceste titluri.

Registrul datoriei publice a statului și Registrul garanțiilor de stat pentru împrumuturi

1. În temeiul prevederilor art. 45 din lege, Ministerul Finanțelor are obligația de a menține următoarele registre:

- Subregistrul datoriei publice interne (anexa nr. 1);

- Subregistrul datoriei publice externe (anexa nr. 2);

- Subregistrul garanțiilor interne de stat (anexa nr. 3);

- Subregistrul garanțiilor externe de stat (anexa nr. 4).

Ministerul Finanțelor tine registre în care sunt înscrise mențiuni privind datoria publică și garanțiile de stat pentru împrumuturile României. Registrele cuprind date privind situația datoriei publice, a scrisorilor de garanție emise, valoarea, nivelul dobânzilor și comisioanelor aferente împrumuturilor garantate de Ministerul Finanțelor și alte informații considerate necesare.

2. Registrul datoriei publice a statului va evidenția, din punct de vedere informativ, în ordine cronologică, situația tuturor obligațiilor interne și externe contractate direct, menționându-se într-o rubrica distinctă numărul din Subregistrul datoriei publice interne și, respectiv, din Subregistrul datoriei publice externe.

În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice interne și, respectiv, al celei externe, pe documentele ce reflecta obligația directa a statului sau garantată de acesta se vor menționa doar numerele din Subregistrul datoriei publice externe.

3. Subregistrul datoriei publice externe va evidenția, în ordine coronologica, situația tuturor obligațiilor externe contractate direct, menționându-se într-o rubrica distinctă numărul din Registrul datoriei publice a statului.

În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice externe, pe documentele ce reflecta obligația directa a statului sau garantată de acesta se vor menționa doar numerele din Subregistrul datoriei publice externe.

4. Registrul garanțiilor de stat pentru împrumuturi va evidenția, din punct de vedere informativ, situația tuturor obligațiilor interne și externe garantate de stat, menționându-se într-o rubrica distinctă numărul din Subregistrul datoriei publice interne și, respectiv, din Subregistrul datoriei publice externe.

În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice interne și, respectiv, al celei externe, pe documentele ce reflecta obligația garantată de stat se vor menționa doar numerele din Subregistrul datoriei publice interne și, respectiv, din Subregistrul datoriei publice externe.

5. Subregistrul garanțiilor externe de stat va evidenția, din punct de vedere informativ, situația tuturor obligațiilor externe garantate de stat, menționându-se într-o rubrica distinctă numărul din Subregistrul datoriei publice externe.

În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice externe, pe documentele ce reflecta obligația garantată de stat se vor menționa doar numerele din Subregistrul datoriei publice externe.

6. Informațiile privind datoria publică externa sunt ținute și actualizate periodic de Ministerul Finanțelor și de Banca Naționala a României în sistem computerizat, într-o baza de date comuna.

Registrul de evidenta a datoriei publice locale

1. Pentru evidențierea datoriilor totale contractate de autoritățile administrației publice locale consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, care au contractat, în condițiile legii, împrumuturi interne și/sau externe, au obligația de a înființa și de a conduce Registrul de evidenta a datoriei publice locale, potrivit prevederilorart. 52 din Legea nr. 189/1998privind finanțele publice locale.

În Registrul de evidenta a datoriei publice locale va fi înscrisă datoria totală, contractată la intern și la extern de autoritatea administrației publice locale, calculată, după caz, potrivit prevederilorart. 51 și 52 din Legea nr. 189/1998.

2. În baza prevederilor art. 6 alin. (4) din lege, Ministerul Finanțelor are obligația sa emita norme metodologice privind raportarea și înregistrarea datoriei publice locale. Împrumuturile contractate de autoritățile administrației publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă datorii sau raspunderi ale Guvernului, plata serviciului aferent acestor împrumuturi efectuându-se exclusiv din veniturile prin care s-au garantat împrumuturile respective de către autoritățile administrației publice locale.

Potrivit prevederilorart. 55 din Legea nr. 189/1998, Guvernul poate acorda garanții la împrumuturile externe contractate de autoritățile administrației publice locale, în condițiile stipulate de această lege și deLegea nr. 81/1999.

3. Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informații care să specifice suma totală a datoriilor autorităților administrației publice locale, felul acestor datorii, cu detalierea următoarelor categorii:

- Subregistrul datoriei publice interne locale (anexa nr. 5);

- Subregistrul datoriei publice externe locale (anexa nr. 6).

4. Registrul de evidenta a datoriei publice locale urmează sa aibă structurile prevăzute în anexa nr. 1 pentru datoria publică interna locală și în anexa nr. 2 pentru datoria publică externa locală.

5. În Registrul de evidenta a datoriei publice locale nu se admit ștersături, corecturi și nici completări fără confirmarea prin numele și prenumele în clar și semnătura persoanei care conduce Registrul de evidenta a datoriei publice locale și prin trecerea datei la care s-a efectuat stersatura, corectura și/sau completarea.

6. Numirea persoanei care va conduce Registrul de evidenta a datoriei publice locale, precum și înlocuirea acesteia se vor face prin hotărâre a consiliului local.

1. Beneficiarii de împrumuturi interne și/sau externe, contractate și/sau garantate de stat, inclusiv autoritățile publice locale beneficiare, au obligația de a transmite Ministerului Finanțelor copii de pe fiecare document primar care atesta, după caz: (i) contractarea-angajarea împrumutului; (îi) actul adițional la contractul de împrumut, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale; (iii) tragerile din împrumut; (iv) ratele de capital rambursate; (v) plățile de dobânzi, de comisioane și de alte costuri aferente împrumutului.

Toate aceste documente se vor transmite Ministerului Finanțelor la termenele și în condițiile stabilite prin formularele de raportare anexate.

De asemenea, înainte de fiecare scadenta de plată a ratei de capital, a dobânzii, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului, beneficiarii împrumutului vor raporta Ministerului Finanțelor, la termenele stabilite în acordurile subsidiare de împrumut sau în convențiile de garanție, situația privind constituirea surselor de plată a acestor datorii.

Datele care fac obiectul tuturor acestor raportări vor fi strict corelate cu cele din evidența contabilă proprie a beneficiarului de împrumut.

Beneficiarii împrumuturilor externe au obligația sa întocmească și sa înainteze Ministerului Finanțelor următoarele formulare, la termenele prevăzute pentru fiecare formular, respectiv:

- Formularul 1 - Raport privind împrumuturile/creditele primite pe termen mediu și lung (anexa nr. 7);

- Formularul 1A - Scadentarul estimativ al tragerilor și al plăților de capital (anexa nr. 8);

- Formularul 1B - Scadentarul estimativ al plăților de dobânzi și comisioane (anexa nr. 9);

- Formularul 2 - Situația împrumutului/creditului la data de ...... (anexa nr. 10);

- Formularul 2A - Situația împrumutului/creditului la data de ...... (în cazul în care pentru fiecare tragere exista câte o schema de rambursare) (anexa nr. 11).

Completarea formularelor se va face cu respectarea stricta a machetelor și a normelor de completare, fără folosirea de prescurtări sau inițiale, deoarece prelucrarea datelor se face pe calculator.

Raportarea se va face împrumut cu împrumut, cu specificarea numărului atribuit în subregistrul respectiv.

Formularele vor fi completate în concordanta cu prevederile contractelor încheiate, cu datele din evidența contabilă proprie a beneficiarilor sau cu alte documente aprobate legal, care se referă la împrumuturile care fac obiectul raportarilor.

La rândul "Agent economic raportor" se va completa denumirea exactă și completa, fără a se folosi prescurtări sau inițiale, a instituției publice sau a agentului economic beneficiar ori coordonator al împrumutului angajat în numele statului sau care a fost garantat.

Raportarea se face de către beneficiarul înscris în contract sau pentru care s-a acordat garanția, chiar dacă acesta, la rândul lui, încheie subcontracte cu alți beneficiari finali ai împrumutului.

Formularul 1, Formularul 1A și Formularul 1B se completează și, împreună cu acordul de împrumut, se transmit Ministerului Finanțelor în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a împrumutului respectiv.

Formularul 2 se întocmește și se raportează lunar, în termen de 5 zile de la închiderea lunii de raportare.

Formularul 2A se întocmește și se raportează lunar, în termen de 5 zile de la încheierea lunii de raportare, în cazul în care pentru fiecare tragere exista câte o schema de rambursare.

Nerespectarea termenelor de raportare constituie contravenții și se sancționează cu amenzile prevăzute la art. 47 alin. (2) din lege.

2. În temeiul prevederilor art. 18 lit. h) din lege, Ministerul Finanțelor are obligația să prezinte, semestrial Guvernului și Parlamentului situația împrumuturilor externe contractate direct de către stat și a celor garantate de stat.

Aceste informări vor fi însoțite de rapoarte structurate, dar nu limitate, pe următoarele probleme principale:

La acest capitol al situației împrumuturilor externe contractate direct de stat și a celor garantate de stat se vor face și referiri cu privire la: (i) principalii creditori externi; (îi) principalele destinații ale împrumuturilor externe; (iii) sumele trase din împrumuturile externe; (iv) întârzierile înregistrate în utilizarea unor împrumuturi externe, cauzele care au determinat astfel de întârzieri și efectele acestora asupra costurilor împrumuturilor și asupra realizării proiectelor de realizat din împrumuturile externe respective; (v) plata serviciului datoriei publice externe aferent împrumuturilor contractate direct de stat, eventualele întârzieri la plata fata de scadenta și motivarea acestora; c) situația datoriei publice externe contractate de persoane juridice cu garanția statului comparativ cu cea de la finele anului precedent, cu precizarea noilor angajamente de împrumuturi externe cu garanția statului și a rambursarilor efectuate în perioada de raportare. La acest capitol al situației împrumuturilor externe contractate direct de stat și a celor garantate de stat se vor include și referiri cu privire la: (i) principalii beneficiari de împrumuturi externe cu garanția statului și destinațiile împrumuturilor externe respective; (îi) arieratele înregistrate la plata serviciului datoriei publice externe pentru împrumuturile externe garantate de stat, pe beneficiari de astfel de împrumuturi, pe categorii de plati restante (rate de capital, dobânzi, alte costuri aferente împrumuturilor) și cauzele care au determinat astfel de plati restante; (iii) plățile efectuate de Ministerul Finanțelor în executarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi externe, pe ansamblu, pe persoane juridice garantate și pe categorii de plati (rate de capital, dobânzi, alte costuri - în dolari S.U.A. și în moneda naționala); (iv) sumele recuperate și rămase de recuperat în contul plăților efectuate de Ministerul Finanțelor pentru garanțiile la împrumuturile externe executate, pe ansamblu și pe persoane juridice garantate, pe categorii de debite (rate de capital, dobânzi, alte costuri și majorări de întârziere la plata acestor debite - în moneda naționala).

3. În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea finanțelor publice nr. 72/1996 și ale art. 44 din lege, Ministerul Finanțelor întocmește anual Contul general al datoriei publice a statului, care se anexează la Contul general anual de execuție a bugetului de stat.

Contul general al datoriei publice a statului cuprinde contul datoriei publice interne directe a statului și contul datoriei publice externe directe a statului, la care se anexează situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de alte persoane juridice.

Contul general al datoriei publice a statului se întocmește, potrivit reglementărilor în vigoare, în structura prevăzută în anexa nr. 12, astfel:

- împrumuturi pentru finanțarea și refinantarea deficitului bugetului de stat, din care:

● finanțare de pe piața interna;

● finanțare de pe piața externa*);

- alte împrumuturi aprobate pe bază de legi speciale;

- împrumuturi din contul general al trezoreriei statului pentru finanțarea temporară a deficitului bugetului de stat;

- împrumuturi externe contractate în numele statului de Banca Naționala a României și gestionate de aceasta;

- împrumuturi externe derulate prin trezoreria centrala a statului;

- alte împrumuturi externe.

---------

Datele din contul general al datoriei publice interne directe a statului și din contul general al datoriei publice externe directe a statului se completează astfel:

- coloana 1 se completează cu denumirea împrumuturilor contractate și primite de stat în cadrul fiecărei grupe;

- în coloana 2 se înscrie perioada pentru care a fost contractat împrumutul;

- în coloana 3 se înscrie soldul înregistrat la începutul anului, atât la nivel total, cat și pentru fiecare grupa și categorie de împrumut. Aceste date corespund cu soldul împrumuturilor raportate în contul general al datoriei publice interne și externe a statului din anul precedent celui de raportare;

- coloanele 4 și 5 cuprind suma împrumuturilor noi contractate de stat în exercițiul financiar respectiv, precum și rambursarile/refinantarile efectuate în cursul anului pentru care se raportează execuția;

- coloana 6 cuprinde soldul împrumuturilor la finele anului de raportare, care rezultă ca diferența între soldul de la începutul anului plus suma angajamentelor (coloana 3+coloana 4) și rambursarile/refinantarile efectuate până la sfârșitul anului (coloana 5);

- la poziția "Împrumuturi din contul general al trezoreriei statului pentru finanțarea temporară a deficitului bugetului de stat" se trece doar suma totală de la începutul și de la sfârșitul anului de raportare (coloana 3, respectiv coloana 6). Valoarea din coloana 3 corespunde cu valoarea raportată în contul general al datoriei publice interne și externe a statului din anul precedent celui de raportare.

- coloana 1 se completează cu denumirea împrumuturilor externe, din care să rezulte destinația acestora conform actelor normative de aprobare, precum și cu denumirea creditorului. Împrumuturile se înscriu în ordinea cronologică din cadrul grupelor prevăzute în anexa;

- în coloana 2 se înscrie perioada de angajare a împrumutului contractat;

- în coloana 3 se înscrie valuta în care s-au efectuat tranzacțiile;

- coloanele 4 și 5 cuprind soldul împrumutului la începutul anului, în valută tranzacțiilor și, respectiv, în lei. Aceste date trebuie să corespundă cu cele raportate la finele anului precedent;

- în coloana 6 se înscriu tragerile din împrumuturile externe, respectiv sumele primite efectiv, în valută tranzacțiilor;

- în coloana 7 se raportează rambursarile de capital din împrumuturile externe contractate și primite, în valută tranzacțiilor;

- în coloana 8 se stabilește soldul în valută tranzacțiilor pentru fiecare împrumut, ca diferența între soldul de la începutul anului (coloana 4) plus tragerile (coloana 6), mai puțin rambursarile (coloana 7);

- în coloana 9 se înscrie contravaloarea în lei a soldului împrumutului extern, stabilită la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naționala a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea;

- lit. A, total în valutele tranzacțiilor, se completează astfel:

● în coloanele 4 și 8 se înscrie soldul împrumuturilor externe, totalizat pe feluri de valute ale tranzacțiilor, și anume: dolar S.U.A., DM, JPY, ECU etc.;

● în coloanele 5 și 9 se înscrie totalul în lei, rezultat din adunarea datelor respective;

- lit. A, total în dolari S.U.A. și în lei, se completează la coloanele 4 și 8 în dolari S.U.A., iar la coloanele 5 și 9 în lei:

● totalul în dolari S.U.A. se stabilește astfel: valutele, cu excepția dolarilor, se transforma în dolari S.U.A. la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naționala a României pentru ultima zi a anului de raportare, reprezentând raporturile de schimb dintre valutele respective și dolarul S.U.A.;

● totalul în lei se va calcula utilizându-se cursul de schimb valutar leu/dolar S.U.A., comunicat de Banca Naționala a României pentru ultima zi a anului de raportare;

- lit. B și C se completează conform precizărilor cuprinse la lit. A;

- lit. D, totalul datoriei publice externe în valutele tranzacțiilor, se completează conform specificatiilor cuprinse la lit. A, total în valutele tranzacțiilor;

- lit. E, totalul datoriei publice externe în dolari S.U.A. și în lei, se completează conform precizărilor cuprinse la lit. A, total în dolari S.U.A. și în lei.

Situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne va cuprinde valoarea garanțiilor interne emise de Ministerul Finanțelor, în numele și în contul statului, pentru împrumuturile contractate de agenții economici de pe piața interna.

Situația garanțiilor guvernamentale pentru credite externe cuprinde valoarea garanțiilor externe emise de Ministerul Finanțelor, în numele și în contul statului, contractate de agenții economici și de autoritățile publice de pe piața externa.

Situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe se întocmește în structura prezentată în anexa nr. 13, astfel:

- coloana 1 cuprinde numărul garanției în ordinea acordării;

- coloana 2 cuprinde baza legală pentru acordarea garanției;

- în coloana 3 se înscrie destinația creditului;

- în coloana 4 se înscriu denumirea beneficiarului garanției și, respectiv, a băncii creditoare;

- coloana 5 cuprinde termenul de valabilitate a garanției;

- coloana 6 cuprinde valoarea inițială a garanției pentru creditul contractat;

- coloana 7 se completează cu soldul garanției la finele anului de raportare;

- în coloana 8 se înscriu informații referitoare la scadenta creditului garantat, solvabilitate etc.

- coloana 1 se completează cu numărul garanției în ordinea acordării;

- coloana 2 se completează cu baza legală pentru acordarea garanției;

- în coloana 3 se înscrie destinația creditului;

- în coloana 4 se înscriu denumirea beneficiarului de garanție și a băncii sau a instituției creditoare;

- coloana 5 se completează cu termenul de valabilitate a garanției;

- în coloana 6 se înscrie valoarea inițială a garanției în valută în care s-a emis aceasta, în dolari S.U.A. și în lei;

- în coloana 7 se trece soldul garanției acordate de stat la finele anului, în valută tranzacției, în dolari S.U.A. și în lei;

- în coloana 8 se înscriu informații referitoare la stadiul împrumutului garantat etc.

Pentru efectuarea conversiei diferitelor valute în dolari S.U.A. se va utiliza cursul de schimb al dolarului S.U.A. fata de valutele respective, valabil în ultima zi a anului de raportare, excepție făcând cazul în care creditorul menționează utilizarea cursului de schimb de la data efectuării tranzacției.

Pentru efectuarea conversiei în lei a soldului se va utiliza cursul de schimb valutar leu/dolar S.U.A., comunicat de Banca Naționala a României pentru ultima zi a anului de raportare.

Contul general al datoriei publice interne și externe a statului se completează astfel:

- datelor din contabilitatea generală a trezoreriei statului;

- datelor din contabilitatea generală a trezoreriei statului pentru împrumuturile externe care se gestionează de Ministerul Finanțelor;

- datelor raportate de Banca Naționala a României pentru împrumuturile externe contractate de către aceasta în numele statului;

- datelor raportate de ordonatorii principali de credite, regii autonome și societăți comerciale, care utilizează împrumuturi externe prin delegare de competența acordată de Ministerul Finanțelor;

- datelor din evidenta proprie tehnico-operativă a Ministerului Finanțelor, în ceea ce privește acordarea garanțiilor interne și externe.

Contul general al datoriei publice interne și externe a statului se întocmește de către Direcția generală a datoriei publice din cadrul Ministerului Finanțelor, împreună cu direcțiile implicate din minister, Banca Naționala a României și băncile comerciale.

Contul general al datoriei publice a statului este însoțit de un raport în care se analizează principalele probleme legate de nivelul datoriei publice interne și externe al serviciului datoriei publice și al garanțiilor statului pentru creditele contractate de agenții economici.

1. Ministerul Finanțelor poate efectua operațiuni specifice de conversiune.

Conversiunea este o operațiune de schimbare a unui împrumut de stat angajat în condițiile legii, în anumiți termeni, cu un alt împrumut de stat, cu o dobânda mai mica și/sau cu un termen mai mare de rambursare. Scopul urmărit prin conversiune este de a se reduce costurile împrumutului de stat inițial, de a se ușura serviciul datoriei publice a statului, prin majorarea termenului de rambursare a ratelor de capital și de plată a dobânzilor și a altor costuri aferente împrumutului de stat.

Operațiunile de conversiune se pot angaja numai cu acordul Guvernului, căruia Ministerul Finanțelor îi va prezenta un memorandum prin care propune astfel de operațiuni.

2. Contractele de subimprumut, scrisorile de garanție emise de Ministerul Finanțelor, precum și convențiile de garanție și actele adiționale la aceste convenții, inclusiv cele referitoare la modul de recuperare a creanțelor provenite din executarea scrisorilor de garanție, au valoare de înscrisuri autentice și constituie titluri executorii.

3. Ministerul Finanțelor transmite organismelor financiarbancare internaționale date statistice și alte informații privind datoria publică, conform obligațiilor care decurg din calitatea României de membru al acestor instituții sau din acordurile externe de împrumut și garanție. Datele statistice și alte informații privind datoria publică se transmit organismelor financiar-bancare internaționale respective, adaptate la metodologia de raportare stabilită de acestea.

4. Situațiile semestriale cu privire la împrumuturile externe contractate direct de stat și la cele garantate de stat, cele cu privire la împrumuturile contractate de autoritățile administrației publice locale, însoțite de rapoartele semestriale, precum și contul general al datoriei publice, anexa la contul general anual al execuție a bugetului de stat, cu raportul de la finele fiecărui an, se transmit Guvernului spre analizare și se înaintează Parlamentului spre informare.

5. În conformitate cu art. 18 din lege, Ministerul Finanțelor elaborează proiectul legii anuale privind plafonul de îndatorare publică externa. Plafonul de îndatorare publică externa este stabilit ca suma maxima a împrumuturilor externe pe care le poate contracta și/sau garanta statul pe o perioadă de un an și este stabilit anual prin lege. Stabilirea plafonului de îndatorare publică externa se face pe baza corelării unor indicatori macroeconomici cum sunt: produsul intern brut, volumul exporturilor de bunuri și servicii, deficitul balanței comerciale și rezerva valutară a statului cu indicatorii datoriei publice externe.

6. Ministerul Finanțelor va elabora, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, precizări unice privind reflectarea în contabilitate a operațiunilor ce decurg din aplicarea acestor norme.

7. Prevederile prezentelor norme metodologice devin operaționale începând cu data publicării lor în Monitorul Oficial al României, data la care se abroga următoarele reglementări:

-Normele metodologice nr. 8.904/1994de aplicare aLegii nr. 91/1993privind datoria publică, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 23 ianuarie 1995;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.465/1996pentru aprobarea Normelor metodologice de elaborare a contului general al datoriei publice a statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 7 august 1996;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.369/1996pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea de către stat de garanții pentru credite interne contractate de agenții economici de la băncile comerciale și constituirea fondului de risc pentru garanțiile acordate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 16 august 1996;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 2.212/1996pentru modificarea și completareaOrdinului ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.369/1996pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea de către stat de garanții pentru credite interne contractate de agenții economici de la băncile comerciale și constituirea fondului de risc pentru garanțiile acordate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 25 noiembrie 1996;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 2.270/1996cu privire la recuperarea creanțelor cesionate de agenții economici garantați în numele și în contul statului de către Ministerul Finanțelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 25 noiembrie 1996;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 2.361/1996pentru aprobarea Instrucțiunilor privind administrarea și utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condițiile legii cu garanția statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 4 decembrie 1996;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 615/1997privind modificareaOrdinului ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 2.361/1996pentru aprobarea Instrucțiunilor privind administrarea și utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condițiile legii cu garanția statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 18 aprilie 1997;

-Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.572/1997privind completareaNormelor metodologice nr. 8.904/1994de aplicare aLegii nr. 91/1993privind datoria publică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 24 septembrie 1997.