NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000

NORMĂ Ministerul Agriculturii ?i Alimenta?iei
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 15 mai 2000
Intrat în vigoare
15.05.2000
Forma consolidată din
15.05.2000

de realizare și ținere a Cadastrului viticol

Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Cuprins

1. Cadastrul viticol, componenta a Cadastrului agricol, reprezintă sistemul unitar și obligatoriu de evidenta tehnica, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, delimitarea și reprezentarea pe harti și planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol național și a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinația lor și de proprietari.

2.1. Suprafețele cultivate cu viță de vie situate în arealele consacrate tradițional, denumite areale viticole, precum și cele aflate în afară arealelor viticole, denumite vii răzlețe, alcătuiesc patrimoniul viticol național.

2.2. În arealele viticole plantațiile de viță de vie se grupează teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Ele sunt definite în anexa nr. 1 la Legea viei și vinului nr. 67/1997.

3. Potrivit reglementărilor din Legea nr. 67/1997, terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele 3 categorii:

a) plantațiile de viță de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butași pentru înrădăcinare și școlile de vita;

b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;

c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie.

4.1. Cadastrul viticol se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se centralizează pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole și pe țara.

4.2. Prin Cadastrul viticol se realizează:

a) identificarea, înregistrarea și descrierea în documentele cadastrale a terenurilor defalcate pe tarlale și pe parcele și a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, aferente sectorului viticol, măsurarea și reprezentarea acestora pe harti și planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice;

b) asimilarea și integrarea datelor furnizate de Cadastrul viticol;

c) identificarea și înregistrarea tuturor proprietarilor și a altor deținători legali de terenuri și de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicității și opozabilitatii drepturilor acestora față de terți;

d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe, pentru stabilirea corecta a obligațiilor fiscale ale contribuabililor.

5. Lucrările tehnice pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi executate de specialiștii de la oficiile județene pentru cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie.

6. Încadrarea terenurilor supuse Cadastrului viticol în clase de pretabilitate, de calitate, precum și alte informații specifice acestuia se obțin din studiile pedologice și agrochimice întocmite de oficiile județene de studii pedologice și agrochimice.

Capitolul 2 — Conducerea și organizarea Cadastrului viticol ↑ Cuprins

7.1. Pentru conducerea și organizarea Cadastrului viticol se constituie o comisie centrala la nivelul Ministerului Agriculturii și Alimentației și comisii județene, coordonate de comisia centrala.

7.2. Din comisia centrala vor face parte:

a) secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Alimentației care coordonează producția vegetala;

b) directorul general al Direcției generale resurse și politici agroalimentare;

c) directorul general al Direcției generale patrimoniu, fond funciar, cadastru și îmbunătățiri funciare;

d) directorul Direcției fond funciar, cadastru agricol și organizarea teritoriului;

e) directorul Institutului de Cadastru și Organizarea Teritoriului Agricol București;

f) directorul general al Institutului de Cercetări pentru Viticultura și Vinificație Valea Calugareasca.

7.3. Din comisiile județene vor face parte:

a) directorul general al direcției generale județene pentru agricultura și industrie alimentara - președinte;

b) directorul oficiului județean de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol - secretar;

c) inspectorul teritorial al Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol și al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;

d) secretarul consiliului comunal sau orasenesc;

e) reprezentanții agenților economici, dintre cei mai reprezentativi proprietari de terenuri viticole (3 membri).

8. Componenta comisiei centrale și a comisiilor județene, precum și modul de funcționare a acestora se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației.

9. Ministerul Agriculturii și Alimentației asigura efectuarea și actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.

Capitolul 3 — Baza cartografica necesară în vederea realizării Cadastrului viticol ↑ Cuprins

10.1. Produsul obținut prin reprezentarea grafica a tuturor limitelor parcelelor în teren reprezintă harta cadastrala sau planul cadastral.

10.2. Planul cadastral are la baza harta topografica.

11. Harta topografica se realizează pe baza rețelelor geodezice naționale de ordinul I-IV, precum și a rețelelor de indesire a acestora.

12. Executarea, completarea, modernizarea și menținerea în stare de utilizare a rețelelor geodezice naționale revin Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie împreună cu oficiile de profil teritoriale din subordinea acestuia.

13. În cazul în care densitatea punctelor rețelelor geodezice existente nu este suficienta sau rețelele geodezice nu mai sunt în stare buna de funcționare la un moment dat, Ministerul Agriculturii și Alimentației, prin unitățile de specialiști din subordine, poate executa lucrări geodezice necesare pentru satisfacerea nevoilor proprii, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie.

14. În funcție de mărimea medie a parcelelor și de numărul lor pe fiecare foaie de harta, scara hartilor cadastrale poate fi de 1:1000, 1:2000 sau 1:5000.

Capitolul 4 — Delimitarea teritorială a arealelor viticole ↑ Cuprins

15. Pentru aplicarea Cadastrului viticol trebuie realizat ansamblul de lucrări tehnice prin care se determina exact proprietățile funciare viticole privind identificarea, măsurarea, descrierea și reprezentarea pe harti topografice a acestora.

16. Proprietatea funciară viticolă este constituită din una sau mai multe parcele. Parcelele reprezintă suprafața de teren cu limite bine definite și vizibile, cu o singura categorie de folosință și cu unul sau mai mulți proprietari.

17. Pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi parcurse următoarele etape:

a) delimitarea teritorială a arealelor viticole;

b) delimitarea teritorială a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine.

18. Identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe harti și planuri cadastrale a viilor răzlețe situate în afară arealelor viticole se vor realiza prin lucrările de cadastru agricol.

19. Delimitarea arealelor viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se va realiza pe harti și planuri cadastrale, în funcție de aria geografică, la scări diferite, după cum urmează:

a) regiuni viticole, la scara 1:1000000;

b) podgorii, la scara 1:100000;

c) centre viticole și plaiuri viticole, la scara 1:10000 sau 1:50000.

20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza și se vor utiliza toate documentațiile grafice și scriptice obținute prin lucrările de introducere și întreținere a Cadastrului funciar general, lucrările de organizare a teritoriului și prin proiectele de înființare de plantații de viță de vie din fiecare zona.

Capitolul 5 — Identificarea și înregistrarea categoriei de folosință a terenului ↑ Cuprins

21. La categoria de folosință "vii", al carei simbol este V, se încadrează terenurile plantate cu viță de vie și cele aflate în pregătire în vederea plantarii.

22. Subcategoriile de la categoria de folosință "viță de vie" sunt:

a) teren în pregătire pentru plantare (Vp);

b) plantații de viță de vie roditoare (Vr);

c) plantații de portaltoi, coarde altoi și butași (Vb);

d) școli de viță de vie (Vs);

e) plantații de hamei (Vh);

f) plantații viticole abandonate (Vab).

23. Subcategoria "plantații de viță de vie roditoare" se clasifica ținându-se seama de:

a) vârsta plantației:

1. ținere: 1-3 ani;

2. pe rod:

2.1. 4-15 ani;

2.2. 16-25 de ani;

2.3. peste 25 de ani;

b) starea plantației:

1. foarte buna;

2. buna;

3. proasta;

c) amplasamentul:

1. terenuri plane, neterasate;

2. terenuri terasate;

3. soluri nisipoase;

d) panta terenului:

1. orizontala și foarte slab inclinata 0-5%;

2. slab inclinata 5,1-10%;

3. moderat inclinata 10,1-25%;

4. puternic inclinata 25,1-50,0%;

5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;

e) natura soiurilor de vita cultivate:

- vite nobile altoite sau pe rădăcini proprii;

- hibrizi direct producători;

f) amenajări de îmbunătățiri funciare:

1. drenaj;

2. irigații:

2.1. pe brazde;

2.2. prin aspersiune;

2.3. prin picurare;

3. amenajări antierozionale:

3.1. benzi inierbate;

3.2. canale de evacuare;

3.3. terase.

24. Parcelele din cadrul arealelor viticole care au o alta categorie de folosință decât viță de vie sunt înregistrate la categoria de folosință constatată la data executării cadastrului.

Capitolul 6 — Înregistrarea clasei de calitate și a clasei de producție a terenurilor ↑ Cuprins

25. Înregistrarea claselor de pretabilitate și de calitate a terenurilor este realizată de oficiul județean de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol.

26. Pe baza studiilor pedologice, categoriile de folosință agricolă se încadrează în 6 clase de pretabilitate, după cum urmează:

a) clasa 1: terenuri fără limitări sau restrictii;

b) clasa 2: terenuri cu limitări sau restrictii slabe;

c) clasa 3: terenuri cu limitări sau restrictii moderate;

d) clasa 4: terenuri cu limitări sau restrictii severe;

e) clasa 5: terenuri cu limitări sau restrictii foarte severe, care pot fi corectate;

f) clasa 6: terenuri cu limitări sau restrictii foarte severe, care nu pot fi modificate.

27. Clasa de pretabilitate este notată la categoria de folosință la care parcela a fost înregistrată la data efectuării măsurătorilor cadastrale.

28. Pe baza punctelor de bonitare a solului, se deosebesc 5 clase de favorabilitate (calitate), după cum urmează:

a) clasa I: 81-100 de puncte;

b) clasa II: 61-80 de puncte;

c) clasa III: 41-60 de puncte;

d) clasa IV: 21-40 de puncte;

e) clasa V: 0-20 de puncte.

29. Pentru evaluarea calitativă și cantitativă a terenurilor în registrul cadastral al parcelelor se înregistrează clasa de pretabilitate "1-6" și clasa de favorabilitate (calitate) "I-V".

Capitolul 7 — Evidenta cadastrala a parcelei ↑ Cuprins

30.1. Datele cadastrale ale parcelei sunt:

a) date de baza;

b) date de specialitate.

30.2. Datele de baza sunt:

a) numele/denumirea și adresa/sediul deținătorului parcelei (persoana fizica sau juridică) și calitatea sub care o deține;

b) denumirea locului pe care se afla parcela;

c) numărul cadastral;

d) suprafața în hectare și metri patrati; calculul suprafețelor se face analitic, din coordonatele punctelor de frangere de pe contur. Constrângerea valorilor calculate ale suprafețelor se face conform Normelor tehnice pentru introducerea Cadastrului general.

30.3. Datele de specialitate sunt:

a) modul de exploatare a parcelei:

1. directa;

2. în arenda;

b) suprafața parcelei pe soi/soiuri (în hectare și metri patrati);

c) denumirea soiului/soiurilor;

d) direcția de producție, din care:

1. de masa;

2. vin, din care:

2.1. vin pentru consum curent;

2.2. vin de calitate superioară;

2.3. vin cu denumire de origine;

2.4. distilate;

3. mixtă;

4. stafide;

5. material săditor:

5.1. butași portaltoi;

5.2. coarde altoi sau butași;

5.3. vite altoite și/sau nealtoite;

e) caracteristici naturale:

1. clasa de pretabilitate a solului (1-6);

2. clasa de favorabilitate (calitate) a solului (I-V);

3. panta terenului:

3.1. orizontala și foarte slab inclinata 0-5,0%;

3.2. slab inclinata 5,1-10,0%;

3.3. moderat inclinata 10,1-25,0%;

3.4. puternic inclinata 25,1-50,0%;

3.5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;

4. expoziție: poziția față de punctele cardinale:

4.1. umbrita: N și N-E;

4.2. semiumbrita: E și N-V

4.3. insorita: S și S-V;

4.4. semiinsorita: V și S-E;

5. altitudine (față de nivelul marii) în metri;

f) irigare: tipul, norma de irigare și de udare;

g) tipul de cultura:

1. cultura pura;

2. cultura asociata;

h) portaltoiul (pentru viile altoite);

i) vârsta plantației:

1. ținere: 1-3 ani;

2. pe rod:

2.1. 4-15 ani;

2.2. 16-25 de ani;

2.3. peste 25 de ani;

j) modul de conducere a butucilor de vie;

k) densitatea de plantare:

1. distanta între randuri;

2. distanta între butuci pe rând;

l) starea plantației:

1. foarte buna;

2. buna;

3. proasta.

Capitolul 8 — Documentele finale ale Cadastrului viticol și recepția acestuia ↑ Cuprins

31. Potrivit metodologiei de realizare a cadastrului general și a sistemului de evidenta cadastrala tehnica și juridică, documentele finale ale Cadastrului viticol cuprind următoarele machete:

a) fișa datelor cadastrale finale;

b) registrul cadastral al parcelelor;

c) indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora;

d) registrul cadastral al proprietarilor;

e) registrul bunurilor imobile;

f) fișa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosință;

g) planul cadastral.

32. Recepția lucrărilor Cadastrului viticol se face de comisiile județene, constituite conform prevederilor pct. 7.1 din cap. II.

Recepția lucrărilor Cadastrului viticol se face pe baza dosarului de verificare a lucrărilor, întocmit de un colectiv format din 3 specialiști numiți prin decizie a directorului oficiului județean de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol.

Dacă lucrările au fost executate potrivit prezentelor norme metodologice, comisia judeteana întocmește un proces-verbal de recepție, în 3 exemplare, în care se menționează că lucrările s-au încheiat și ca datele pot fi oficializate.

Capitolul 9 — Administrarea și întreținerea lucrărilor de cadastru viticol ↑ Cuprins

33. Lucrările de cadastru viticol se realizează o dată la 10 ani pe întreaga suprafața și o dată la 2 ani, prin sondaj, numai la suprafața viticolă cu soiuri de vin.

34. Oficiile județene de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol stocheaza datele Cadastrului viticol, care se vor actualiza periodic.

35. Datele Cadastrului viticol pot fi folosite numai în următoarele scopuri:

a) stabilirea impozitului pe venitul agricol;

b) vânzarea-cumpărarea de terenuri cu folosință viticolă;

c) prelucrarea statistica necesară în vederea elaborării diferitelor documente tehnice și economice;

d) arendarea sau concesionarea terenurilor cu folosință viticolă.

Capitolul 10 — Dispoziții finale ↑ Cuprins

36. Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, trebuie să permită accesul comisiilor județene pentru aplicarea Cadastrului viticol în plantațiile și pe parcelele pe care le dețin.

37. Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au obligația să asigure informațiile corecte despre plantațiile din parcelele pe care le dețin.

38. Producătorii agricoli deținători de plantații viticole pot avea acces la datele Cadastrului viticol numai în cazul în care solicită în scris acest fapt și menționează scopul pentru care este necesară solicitarea.

------------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.