de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca Poliție Politica
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca Poliție Politica se organizează și funcționează în baza dispozițiilor art. 7-20 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politica, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, și ale prezentului regulament emis potrivit prevederilor acestei legi.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca Poliție Politica, denumit în continuare CNSAS, este o autoritate autonomă a administrației publice centrale de specialitate, cu personalitate juridică, având sediul în municipiul București, care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului României.
Prezentul regulament stabilește reguli de organizare privind structura organizatorică, atribuțiile, procedura de desfășurare a activităților, statutul personalului de specialitate și administrativ din serviciile generale ale CNSAS, precum și reguli de disciplina și răspundere disciplinară.
Dispozițiile prezentului regulament se interpretează în conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999 și ale celorlalte dispoziții legale aplicabile funcționarilor publici.
CNSAS exercita următoarele atribuții principale:
a) asigura exercitarea dreptului de acces la propriul dosar, întocmit de organele securității, ca poliție politica, constând în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe înscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului, eliberarea unor adeverinte privind apartenența sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate, furnizarea, la cerere, a identității agenților de securitate și a colaboratorilor, care au contribuit cu informații la completarea dosarului;
b) asigura exercitarea dreptului de acces la informațiile de interes public cetățenilor români cu domiciliul în țara sau în străinătate, precum și presei scrise și audiovizuale, partidelor politice, organizațiilor neguvernamentale legal constituite, autorităților și instituțiilor publice, la cerere, privind calitatea de agent sau de colaborator al organelor securității, ca poliție politica, a persoanelor care ocupa sau candidează pentru a fi alese în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, eliberand un act din care să rezulte dacă persoana în cauza a fost sau nu agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politica;
c) verifica, din oficiu, persoanele care candidează sau care sunt numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 2 lit. a)-c) din Legea nr. 187/1999, persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnitati ori funcții publice, precum și persoanele aflate în exercițiul respectivelor demnitati sau funcții la data intrării în vigoare a legii;
d) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a comunicărilor rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a instanței judecătorești;
e) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative și funcțiile deținute de ofițerii și subofiterii de securitate, activi sau acoperiți, care au desfășurat activități de poliție politica, precum și ale persoanelor care au avut competente decizionale, juridice ori politice, sau care, prin abuz de putere politica, au luat decizii la nivel central ori local cu privire la activitatea securității, ca poliție politica sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist;
f) da publicității informațiile și documentele care atesta implicarea organelor de securitate și a altor structuri politice și represive ale regimului totalitar comunist în săvârșirea unor infracțiuni grave împotriva vieții, integrității fizice sau psihice și libertății persoanelor, precum și a unor acte de trădare a intereselor naționale;
g) oferă informații, din proprie inițiativă sau la cerere, în cazurile neelucidate de decese sau de disparitii, despre care exista indicii ca s-au produs în legătură cu activitatea organelor de securitate;
h) pune la dispoziție cercetatorilor acreditați de Colegiul CNSAS documente și informații complete cu privire la structura, metodele și activitățile organelor de securitate, în condițiile legii și ale prezentului regulament.
Bugetul CNSAS se prevede distinct în bugetul de stat, pe baza proiectului elaborat și înaintat Guvernului, în condițiile legii.
În vederea îndeplinirii atribuțiilor care îi revin CNSAS se poate adresa autorităților și persoanelor prevăzute la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 187/1999, solicitandu-le informații, documente sau acte în legătură cu domeniul sau de activitate.
CNSAS este condus de un colegiu, care își constituie aparatul propriu. Structura organizatorică, înființarea și desființarea unor compartimente din structura se aproba de Colegiul CNSAS.
(1) CNSAS funcționează la nivel național, ca structura unica.
(2) În cadrul personalului de specialitate pot fi angajate și persoane cu domiciliul în teritoriu, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 11 din prezentul regulament.
(1) Pot fi angajate ale CNSAS persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara și care nu fac parte din partide politice.
(2) Din CNSAS nu pot face parte agenții sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiți prin lege, cei ai altor servicii de informații străine, ai altor structuri informative interne și străine și ai altor organizații care au desfășurat sau desfășoară activități ce contravin drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(3) De asemenea, nu pot face parte din CNSAS persoanele care au suferit condamnări pentru infracțiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate sau reabilitate.
(1) Personalul de specialitate este angajat în urma unui interviu. Deciziile de angajare se iau în plenul Colegiului CNSAS, iar numirea se face prin ordin al președintelui.
(2) La angajare candidații depun o declarație în care menționează că nu sunt fosti colaboratori ai organelor de securitate, nu sunt agenți ai unor servicii de informații străine sau că nu au fost și că nu au săvârșit infracțiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate și reabilitate.
CNSAS este condus de un colegiu, compus din 11 membri numiți de Parlamentul României pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.
CNSAS funcționează după principiul egalității membrilor săi. În termen de 5 zile de la constituire aceștia aleg biroul de coordonare, compus din președinte, vicepreședinte și secretar.
(1) Biroul de coordonare al Colegiului CNSAS conduce activitatea curenta a CNSAS și informează, la prima ședința, membrii colegiului despre măsurile luate.
(2) Președintele Colegiului CNSAS este ordonator principal de credite și asigura gestionarea mijloacelor materiale și bănești ale CNSAS.
(3) Președintele convoacă și conduce ședințele Colegiului CNSAS. În absenta președintelui atribuțiile sale se exercită de drept de către vicepreședinte.
Președintele reprezintă și angajează CNSAS în raporturile cu celelalte autorități publice și organizații din țara, precum și în relațiile internaționale, în baza mandatului stabilit de Colegiul CNSAS.
(1) Colegiul CNSAS răspunde pentru deciziile sau măsurile adoptate de acesta. Fiecare membru al Colegiului CNSAS este răspunzător pentru propria activitate.
(2) Colegiul CNSAS în întregul său și fiecare dintre membrii săi răspund în fața Parlamentului României pentru modul de îndeplinire a atribuțiilor ce le revin.
Potrivit legii, Colegiului CNSAS îi revin următoarele atribuții:
a) elaborează, în termen de 30 de zile de la data constituirii sale, Regulamentul de organizare și funcționare a CNSAS, pe care îl supune aprobării Parlamentului României;
b) primește în gestiune toate documentele referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege, cu excepția celor care privesc siguranța naționala. Stabilirea concretă a dosarelor care privesc siguranța naționala se va face, de comun acord, de Colegiul CNSAS, împreună cu instituțiile deținătoare ale acestora. În caz de divergenta hotărârea va fi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii;
c) soluționează contestațiile împotriva adeverintelor CNSAS privind apartenența sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate, în termen de 60 de zile de la înregistrare, în cazul adeverintelor solicitate în temeiul dreptului de acces la propriul dosar întocmit de organele securității, ca poliție politica;
d) soluționează contestațiile împotriva comunicărilor CNSAS privind calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, în termen de 30 de zile, în cazul comunicărilor solicitate în temeiul dreptului de acces la informațiile de interes public;
e) veghează la respectarea termenelor prevăzute de lege și stabilește prioritățile potrivit art. 2 și 4 din Legea nr. 187/1999.
(1) În exercitarea atribuțiilor sale legale Colegiul CNSAS adopta decizii.
(2) Deciziile se adoptă pe baza unor studii, expertize, referate, rapoarte, informări, propuneri, care pot emana, după caz, de la membrii Colegiului CNSAS, aparatul tehnic de specialitate sau de la alte autorități publice.
(3) Membrii Colegiului CNSAS pot propune proiecte de decizii în domeniile reglementate de Legea nr. 187/1999.
(4) Toate deciziile Colegiului CNSAS trebuie să fie motivate în fapt și în drept și se comunică persoanelor interesate.
(1) Calitatea de angajat al CNSAS este incompatibilă cu exercitarea altei funcții.
(2) Angajații CNSAS sunt obligați sa informeze în scris Colegiul CNSAS despre orice modificări intervenite în statutul profesional.
Membrii și personalul CNSAS sunt obligați să respecte normele de confidențialitate privind problemele de serviciu și după pierderea calității de membru sau de angajat.
Pentru membrii Colegiului CNSAS activitatea în cadrul CNSAS se considera vechime în specialitate; pentru perioada în care au calitatea de membru al colegiului actul în baza căruia își desfășoară activitatea se suspenda.
În cazul încălcării Legii nr. 187/1999 sau al săvârșirii cu intenție a unei infracțiuni, constatată prin hotărâre definitivă și irevocabilă, membrii Colegiului CNSAS vor fi revocați de Parlamentul României.
(1) Colegiul CNSAS se întrunește în plen cel puțin de doua ori pe săptămâna, la convocarea președintelui sau la cererea a cel puțin 4 membri ai săi.
(2) Ședințele Colegiului CNSAS sunt pregătite de secretarul acestuia. Proiectul ordinii de zi a ședinței și materialele care fac obiectul acesteia vor fi transmise tuturor membrilor Colegiului CNSAS cu 24 de ore înainte de data stabilită pentru ședința.
(3) Dezbaterile Colegiului CNSAS nu sunt publice.
(4) La ședințele Colegiului CNSAS pot participa, în calitate de invitați, în funcție de subiectul dezbaterilor, conducătorii direcțiilor și compartimentelor de specialitate. În cazul în care se dezbate un material propus de unul dintre compartimentele CNSAS, va participa în mod obligatoriu conducătorul compartimentului sau un înlocuitor al acestuia.
(5) Dezbaterile Colegiului CNSAS și modul de adoptare a deciziilor, precum și a altor măsuri se consemnează în procesul-verbal și în stenograma de ședința. După transcrierea în registrul de deliberări procesul-verbal va fi semnat de membrii prezenți ai Colegiului CNSAS, consemnându-se, la cerere, și opinia separată cu privire la vreuna dintre problemele supuse deliberării.
Colegiul CNSAS lucrează în prezenta a cel puțin 8 membri și adopta decizii cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi decide votul președintelui care conduce ședința în momentul votării.
1. Accesul
(1) Cererea privind accesul la propriul dosar se adresează în scris CNSAS.
(2) În cerere petiționarul menționează numele și prenumele, inclusiv schimbările anterioare ale numelui, data și locul nașterii, numele și prenumele părinților, domiciliul, precum și adresele anterioare.
(3) Dacă petiționarul acționează în nume propriu, acesta, la depunerea cererii, personal, la CNSAS, își dovedește identitatea și prezintă documentul care îi atesta cetățenia, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 187/1999.
(4) Dacă la data depunerii cererii petiționarul nu mai era cetățean român, acesta va anexa la cerere o copie legalizată de pe actul doveditor al statutului sau de cetățean român după anul 1945.
(5) Dacă petiționarul este soțul supraviețuitor sau ruda până la gradul al doilea inclusiv a persoanei decedate, acesta va anexa la cerere date despre decedat și documentele care îl indreptatesc sa consulte dosarul persoanei decedate.
(1) Cererea care nu conține datele prevăzute la art. 25 alin. (2) din prezentul regulament va fi restituită de CNSAS, petiționarul fiind înștiințat în scris asupra datelor care lipsesc din cerere.
(2) La cererea privind accesul la dosarul personal CNSAS va răspunde în scris în termen de 30 de zile de la data depunerii.
(3) În răspunsul scris CNSAS comunică petitionarului:
a) dacă în evidentele informatizate ale securității exista o mențiune privind un dosar personal și dacă acesta s-a păstrat;
b) data și locul unde poate fi consultat dosarul;
c) date despre existenta dosarului, în cazul în care acesta nu s-a păstrat.
(1) Petiționarul căruia CNSAS i-a comunicat ca dosarul personal s-a păstrat, denumit în continuare petiționarul îndreptățit, are dreptul de acces nemijlocit la dosar, precum și la orice alte materiale despre persoana sa, întocmite până la data de 22 decembrie 1989 de organele de securitate.
(2) În vederea exercitării dreptului de acces la propriul dosar CNSAS va comunică în scris petitionarului îndreptățit data și locul unde poate consulta dosarul.
(1) CNSAS eliberează petitionarului îndreptățit, la cererea acestuia, copii de pe înscrisurile aflate în aceste dosare ori alte materiale (de exemplu, fise de cartoteca) în legătură cu persoana care face obiectul cererii.
(2) CNSAS nu va elibera copii de pe acele înscrisuri ale dosarului al căror conținut poate afecta o terta persoana, sub alte aspecte decât cele care au legătură cu activitatea de informator sau de colaborator al securității a terței persoane. În acest caz CNSAS va face ilizibile în copiile solicitate pasajele privind o terta persoana care ar putea fi afectată.
(3) Derogarile de la prevederile alin. (2) se admit numai cu acordul scris al persoanei care ar putea fi afectată sau al moștenitorilor legali ai acesteia.
(4) Pentru eliberarea copiei CNSAS percepe o taxa, al carei cuantum va fi stabilit corespunzător prestației.
(1) Petiționarul îndreptățit, luând cunoștința de conținutul dosarului, poate solicita în scris CNSAS sa i se comunice identitatea persoanelor care au contribuit cu informații la completarea dosarului personal, prin deconspirarea numelor de acoperire (conspirative) și comunicarea numelui real.
(2) CNSAS comunică petitionarului numele reale ale persoanelor numai dacă acestea pot fi stabilite cu certitudine.
Prevederile art. 27-29 din prezentul regulament se aplică și agenților, precum și colaboratorilor securității, în următoarele condiții:
a) petitionarului îndreptățit i se va răspunde în scris ca este luat în evidentele securității în una dintre aceste două categorii, precum și dacă dosarul s-a păstrat;
b) la cerere, i se permite accesul doar la acele documente întocmite despre persoana sa;
c) interesele persoanelor afectate sau ale terților primeaza atât în ceea ce privește accesul la documente, cat și în privinta executării unor copii, la cerere.
(1) Petiționarul îndreptățit poate solicita CNSAS eliberarea unei adeverinte privind apartenența sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.
(2) Conținutul adeverintelor poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Contestația va fi soluționată de Colegiul CNSAS în termen de 60 de zile de la înregistrare.
(4) Decizia Colegiului CNSAS poate fi atacată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la curtea de apel în a carei raza de competența își are domiciliul contestatorul.
În cazurile neelucidate de decese sau de disparitii, despre care exista indicii ca s-au produs în legătură cu activitatea organelor de securitate, CNSAS oferă informații din proprie inițiativă sau pe baza unei cereri scrise din partea moștenitorilor prezumtivi ai celor dispăruți sau ai succesorilor celor decedati.
(1) Pe baza unei cereri menționând caracterul cercetării - studiu istoric, politologic, psihologic, sociologic -, precum și forma de valorificare - carte, articol, conferința, tema de cercetare - Colegiul CNSAS acreditează cercetători cu calificare academica, cărora le pune la dispoziție documente și informații complete cu privire la structura, metodele și activitățile organelor de securitate, în scopul stabilirii adevărului istoric asupra perioadei dictaturii comuniste, cu respectarea prevederilor Legii nr. 187/1999.
(2) Accesul cercetatorilor este permis la următoarele categorii de documente:
a) dosare de problema (tematice);
b) documente referitoare la:
- persoane care au jucat un rol în istoria tarii, începând cu anul 1945, conform art. 2 din Legea nr. 187/1999, exclusiv asupra activității desfășurate în exercițiul funcțiunii, cu respectarea art. 13 alin. (2) din aceeași lege;
- agenți și colaboratori ai organelor de securitate, ca poliție politica, cu respectarea art. 13 alin. (2) din Legea nr. 187/1999.
(3) De regula nu se dau spre cercetare documente sau informații despre viața privată a victimelor represiunii (persoane urmărite), Colegiul CNSAS având dreptul de a decide, după caz.
(4) Colegiul CNSAS poate retrage acreditarea cercetatorilor care utilizează documentația pusă la dispoziție în alte scopuri decât cele exclusiv științifice.
2. Verificarea calității de agent sau de colaborator al organelor securității, ca poliție politica
(1) În vederea exercitării dreptului de acces la informațiile de interes public privind persoanele care ocupa sau care candidează pentru a fi alese ori numite în demnitățile sau în funcțiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, CNSAS face verificări în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securității, ca poliție politica.
(2) Verificările se sisteaza dacă persoana care exercită una dintre demnitățile sau funcțiile enumerate la art. 2 din Legea nr. 187/1999 demisioneaza sau, după caz, renunța la candidatura ori la numire în termen de 15 zile de la data solicitării acestor verificări.
CNSAS verifica din oficiu persoanele care candidează sau care sunt numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la art. 2 lit. a)-c) din Legea nr. 187/1999, precum și persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnitati ori funcții publice, inclusiv pe cele aflate în exercițiul respectivelor demnitati sau funcții la data intrării în vigoare a legii, în cazul în care verificarea nu s-a făcut în timpul candidaturii.
(1) În vederea verificării candidaților la alegeri CNSAS primește listele de candidați de la Biroul Electoral Central sau de la biroul electoral județean, după caz, în termen de 24 de ore de la data depunerii candidaturilor.
(2) Dacă volumul verificărilor depășește capacitatea de cuprindere a lucrătorilor CNSAS, numărul tuturor candidaților propuși în totalitatea pozițiilor de pe lista de către toate partidele înscrise în procesul electoral fiind prea mare în raport cu termenul prevăzut de lege, Colegiul CNSAS va decide ordinea prioritatilor, în acord cu prevederile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 187/1999.
(3) În termen de 7 zile CNSAS va transmite rezultatul verificărilor și va lua măsuri pentru publicarea imediata în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și în presa centrala.
CNSAS efectuează verificările în următoarea ordine:
a) persoanele care candidează în alegeri, în ordinea prevăzută la art. 2 din Legea nr. 187/1999;
b) persoanele care urmează să fie numite în una dintre funcțiile și demnitățile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, la nivel național;
c) persoanele care urmează să fie numite în una dintre funcțiile și demnitățile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, la nivel local.
(1) La cererea persoanelor fizice sau juridice îndreptățite, în exercitarea dreptului de acces la informațiile de interes public, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securității, ca poliție politica, a persoanelor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, CNSAS verifica probele deținute, indiferent de forma lor, și înștiințează de îndată persoana în legătură cu care s-au cerut informațiile, în vederea exercitării drepturilor prevăzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999.
(2) Pe baza datelor personale CNSAS solicita informații despre activitatea persoanei în cauza de la toate instituțiile deținătoare de fonduri de arhiva privind activitatea securității, ca poliție politica.
(3) Verificările CNSAS vor dura cel mult 60 de zile de la data primirii cererii.
(1) În termen de 30 de zile de la data primirii cererilor CNSAS citeaza, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum și persoana cu privire la care s-au solicitat verificări.
(2) Pentru începerea activității de verificare persoana în legătură cu care s-au solicitat relații va pune la dispoziție CNSAS un curriculum vitae amănunțit, precum și o copie autentificată de pe carnetul de muncă.
(3) Persoanele vor fi audiate de reprezentanții abilitați ai CNSAS, care vor prelua toate actele și informațiile prezentate în legătură cu obiectul cererii depuse.
(4) Declanșarea și finalizarea verificărilor solicitate se pot face și în lipsa persoanelor legal citate.
Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, ca poliție politica, se stabilește de Colegiul CNSAS prin probele aflate în evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris și semnat de cel în cauza, sinteze informative, înscrisuri olografe și dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securității.
După finalizarea verificărilor, pe baza documentației adunate, CNSAS comunică în scris solicitantului dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securității, ca poliție politica.
(1) Împotriva comunicării eliberate potrivit art. 15 alin. (4) din Legea nr. 187/1999 solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului CNSAS printr-o contestație, în termen de 15 zile de la data primirii comunicării. Colegiul CNSAS reexamineaza documentația care a stat la baza comunicării și, în termen de 30 de zile de la data depunerii contestației, adopta o decizie care se comunică în termen de 10 zile atât solicitantului, cat și persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestației. Decizia Colegiului CNSAS poate fi atacată în termen de 30 de zile de la data comunicării la curtea de apel - secția civilă în a carei raza de competența își are domiciliul contestatorul.
(2) Curtea de apel - secția civilă judeca contestația în ședința secreta, în complet de 3 judecători. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. Actele și lucrările dosarelor au un regim secret.
(3) În vederea adoptării deciziei Colegiul CNSAS audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificări și utilizează documentația depusa de aceasta sau de solicitant. Documentația inițială poate fi completată. Persoana cu privire la care se efectuează verificări are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicării contestate. Lipsa persoanei legal citate nu împiedica adoptarea unei decizii.
(4) Dosarul curții de apel, prin care s-a soluționat contestația, împreună cu decizia definitivă și irevocabilă, se restituie CNSAS, care îl va arhiva.
(5) Deciziile Colegiului CNSAS, rămase definitive prin necontestare sau prin hotărâre a curții de apel, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
În vederea realizării atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 187/1999 și de prezentul regulament, CNSAS va tine următoarele registre:
a) registrul general de intrare și ieșire a corespondentei;
b) registrul de cereri, în care se înregistrează cererile în ordinea primirii acestora;
c) registrul de dosare, în care se înregistrează toate lucrările în legătură cu rezolvarea cererilor;
d) registrul de hotărâri ale Colegiului CNSAS, în care acestea se înregistrează și cărora li se da număr, în ordine cronologică;
e) registrul special de corespondenta secreta și confidențială;
f) registrul de arhiva;
g) alte registre considerate necesare de către Colegiul CNSAS.
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament de către membrii Colegiului CNSAS și de angajații CNSAS atrage răspunderea disciplinară a acestora, distinct de răspunderea contravențională, civilă și penală, prevăzută de Legea nr. 187/1999.
(1) Încălcarea îndatoririlor de serviciu de către funcționarii CNSAS constituie abatere disciplinară și atrage sancționarea disciplinară a acestora, dacă nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 187/1999.
(2) Sunt abateri disciplinare:
a) nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor;
b) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afară cadrului legal;
c) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu;
d) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;
e) întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;
f) absente nemotivate de la serviciu;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției;
h) exprimarea opiniei sau desfășurarea de activități cu caracter politic, în public;
i) atitudini ireverentioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;
j) încălcarea, sub orice formă, a dispozițiilor art. 19 din prezentul regulament.
(3) Sancțiunile disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o durată de 3-6 luni;
c) retrogradarea din funcție sau categorie în cadrul aceleiași profesii pe o durată de 12 luni;
d) destituirea din funcție.
(1) În cazul săvârșirii de abateri disciplinare funcționarul este cercetat, în cadrul unei anchete prealabile, de către conducătorul compartimentului, care se poate sesiza din oficiu sau la plângerea oricărei persoane interesate.
(2) Acesta înaintează rezultatele anchetei prealabile Colegiului CNSAS.
(3) Colegiul CNSAS se constituie în comisie de disciplina, pentru soluționarea cauzelor având ca obiect abaterile disciplinare prevăzute la art. 45.
(1) Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată numai după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după ascultarea funcționarului care a comis abaterea disciplinară.
(2) Toate susținerile funcționarului ascultat vor fi consemnate în scris, sub sancțiunea nulității procedurii de ascultare.
Refuzul funcționarului de a se prezenta la audiere se consemnează într-un proces-verbal.
(1) Avertismentul se aplică de conducătorul compartimentului.
(2) Celelalte sancțiuni prevăzute la art. 45 alin. (3) lit. b)-d) din prezentul regulament se aplică de Colegiul CNSAS.
Funcționarul nemulțumit de sancțiunea aplicată poate ataca cu plângere decizia pronunțată de Colegiul CNSAS la secția de contencios administrativ a Curții de Apel București, pentru anularea sau modificarea, după caz, a dispoziției de sancționare.
În cazul în care abaterea disciplinară este săvârșită de unul dintre membrii Colegiului CNSAS, acțiunea disciplinară este instrumentata de acesta, care se constituie în comisie de disciplina, în componenta căreia nu intra persoana cercetata.
-----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.