Articolul 1
Senatul României:
1. constată că:
a) dimensiunea drepturilor omului, pe lângă latura tradițională, a înglobat în ultimul timp și conotațiile moderne legate de digitalizare sau schimbările climatice și efectul acestora asupra mediului;
b) acțiunea externă a Uniunii urmărește obiectivele stabilite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană în ceea ce privește democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
c) Planul de acțiune al UE este unic prin faptul că este singurul instrument de acest fel care vizează promovarea unei agende bazate pe valori pe scena mondială;
d) adoptarea documentului la nivelul Consiliului European are în vedere inclusiv oferirea unei vizibilități sporite a Planului de acțiune ca instrument-cheie al Uniunii Europene în acțiunea sa externă de promovare și apărare a drepturilor omului;
2. apreciază și susține:
a) setul de valori europene pe care Uniunea le reafirmă în dialogul cu statele partenere, acordând o mai mare libertate șefilor de delegație ai UE din teritoriu, ambasadelor și consulatelor din teritoriu, pentru a propune strategii atât de stimulare, dar și de sancționare a derapajelor democratice în statele partenere;
b) că dimensiunea drepturilor omului capătă astfel valențe mult mai importante în politica externă a UE și în negocierile dintre statele membre ale Uniunii Europene;
3. regretă că există din partea unor state tentative de a respinge progresele realizate în promovarea și apărarea drepturilor omului;
4. recomandă ca în propunerea comună să fie stipulată ideea respectării cu strictețe a drepturilor omului în cadrul planurilor de gestionare a diferitelor situații de criză și a evitării dublului standard/dublei măsuri și a discriminării publice pentru a nu submina credința în valorile europene; spre exemplificare: Legea Educației 3419-D - care a fost votată de Rada Supremă a Ucrainei în aceeași perioadă în care a intrat în vigoare Acordul de asociere al Ucrainei la UE (septembrie 2017), prin care se stipula o limitare drastică a dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina. Evenimentul a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România, în contextul unei slabe reacții din partea forurilor Uniunii Europene la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și a prezervării identității naționale. Îndeplinirea condiționalităților și a criteriilor politice de aderare la UE privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului și prezervarea identității naționale a minorităților sunt aspecte care nu se negociază, ci se respectă în integralitate.