NORME METODOLOGICE din 31 august 2000

(1) Suplimentarea drepturilor prevăzute de dispozițiile legale în vigoare beneficiarilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, ai Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social și ai Legii nr. 119/1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

(2) În aplicarea dispozițiilor art. 5 lit. d) din ordonanța instituțiile publice care au în subordine unități de asistența socială ale căror resurse nu asigura temporar acoperirea nivelului costului lunar de întreținere pe persoana asistată, aprobat potrivit legii, pot solicita direcțiilor de asistența socială din cadrul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, pe baza unei fundamentari, sumele necesare în vederea acoperirii diferențelor.

(3) Ajutoarele pentru familiile care se afla în situații de necesitate se pot acorda din Fondul național de solidaritate, în temeiul art. 5 lit. e) din ordonanța.

(1) Termenul familie, în vederea acordării alocației de solidaritate, desemnează soțul, sotia și copiii lor, precum și celelalte persoane care locuiesc și gospodăresc împreună.

(2) Termenul familie desemnează și persoana necăsătorită sau vaduva singura ori care domiciliază împreună cu copilul sau.

(3) Sunt considerați ca făcând parte din familie și copiii adoptati, copiii aflați în plasament familial sau încredințați familiei, precum și cei aflați în tutela sau curatela.

(1) Cuantumul alocației de solidaritate se stabilește ca diferența între valoarea rezultată din aplicarea cotei de 50% asupra salariului lunar minim brut pe țara și venitul mediu net lunar pe persoana din familia definită conform prezentelor norme metodologice.

(2) Cuantumul lunar total al alocațiilor de solidaritate de care poate beneficia o familie nu poate depăși un milion lei. Acest cuantum se aproba și se poate indexa prin hotărâre a Guvernului.

(3) În calculul veniturilor copilului minor orfan de ambii părinți sau abandonat și aflat în instituții de asistența socială se iau în considerare și sumele alocate pentru el în cadrul instituției de asistența socială.

(1) Dreptul la alocație de solidaritate și cuantumul acesteia se stabilesc la propunerea directorului general adjunct cu asistența socială din cadrul direcției generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, în a carei raza teritorială locuiește solicitantul, în condițiile prevăzute la art. 13.

(2) Dreptul se stabilește pe baza cererii scrise și documentate a solicitantului, a rezultatului anchetei sociale și a adeverintei eliberate de agențiile de ocupare și formare profesională județene, respectiv a municipiului București, care atesta solicitarea unui loc de muncă cu cel mult 30 de zile înainte de solicitarea dreptului.

(3) Cererea se întocmește de potențialul beneficiar sau, după caz, de reprezentantul legal al copilului minor.

(4) Cererea pentru alocația de solidaritate se soluționează de direcția de asistența socială din cadrul direcției generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, în termen de 30 de zile de la înregistrare, perioada în care se efectuează ancheta socială. Modul de soluționare a cererii se comunică titularului în scris.

(5) Titularul alocației de solidaritate este persoana care a întocmit cererea, dacă actele normative în vigoare nu conțin prevederi contrare.

(1) La stabilirea venitului net lunar al familiei se iau în considerare toate veniturile pe care persoana singura sau membrii familiei le realizează, inclusiv cele care provin din creanțe legale sau din convenții civile de întreținere, aflate în executare, indemnizațiile, alocațiile, ajutoarele și alte forme de protecție socială, acordate în bani sau în produse. Cuantumul potențial al ajutorului social, al burselor sociale și al altor drepturi reglementate de lege se ia în calcul la determinarea veniturilor nete lunare.

(2) Dacă familia are în proprietate, în posesie sau în folosință terenuri, clădiri, spații locative, bunuri mobile sau imobile, animale și păsări, la stabilirea venitului net lunar al familiei se iau în considerare arenda, chiriile, alte fructe naturale, industriale sau civile, precum și veniturile obținute din valorificarea celor menționate, sub condiția păstrării locuinței și a bunurilor necesare nevoilor familiale.

(1) Plata alocației de solidaritate se efectuează lunar sau trimestrial, începând cu luna în care a fost înregistrată cererea, prin mandat poștal pe adresa beneficiarului, la casieria direcției generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, prin cont curent deschis de titular la o unitate financiar-bancară sau prin carduri.

(2) Plata alocației de solidaritate la adresa beneficiarilor poate fi realizată și de către Compania Naționala "Posta Română" - S.A., pe bază de convenție încheiată cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

(1) Modificarea titularului alocației de solidaritate se face la solicitarea scrisă și documentata a familiei, pe bază de ancheta socială, prin dispoziție a directorului general adjunct cu asistența socială de la direcția generală de muncă și protecție socială judeteana, respectiv a municipiului București.

(2) Dispoziția de modificare a titularului alocației de solidaritate se comunică noului titular.

(1) Persoanele singure sau cele care fac parte din familie, apte de muncă, beneficiare de alocație de solidaritate, au obligația sa dovedească cu acte, din 3 în 3 luni, ca au solicitat agentiilor de ocupare și formare profesională județene, respectiv a municipiului București, repartizarea în munca și că nu au refuzat nejustificat sa dea curs unei repartizari pentru orice loc de muncă oferit.

(2) Minorii de vârsta școlară, proveniți din familii ale căror venituri pe fiecare membru de familie nu depășesc 50% din salariul minim brut pe țara, sunt beneficiari de alocații de solidaritate, dacă dovedesc ca urmează studiile conform regulamentelor școlare. Fac excepție de la aceasta obligație copiii care nu sunt școlarizați pe motive de sănătate dovedite cu certificate medicale sau care fac parte din categoria persoanelor cu handicap.

(3) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) conduce la suspendarea plății alocației de solidaritate.

(1) Suspendarea și, după caz, încetarea plății alocației de solidaritate se stabilesc prin dispoziție a directorului general adjunct cu asistența socială și produce efecte de la data de întâi a lunii următoare constatării modificării situației.

(2) Reluarea plății drepturilor, în cazul suspendării, se face în luna următoare celei în care încetează motivul suspendării.

(1) Solicitarile fundamentate pentru completarea resurselor financiare necesare în vederea finanțării unor programe de servicii sociomedicale sau finanțării medicatiei persoanelor infestate cu HIV/SIDA se întocmesc de organele administrației publice centrale sau locale, care au calitatea de ordonator principal de credite pentru programele respective, de organizațiile neguvernamentale și de instituțiile de cult recunoscute de lege, care înființează, dezvolta sau diversifica servicii sociomedicale concretizate în programe.

(2) Solicitarile se adresează direcțiilor de asistența socială din cadrul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, iar cuantumul se stabilește în condițiile art. 5 alin. (2) din ordonanța, în funcție de disponibilitățile Fondului național de solidaritate.

(3) Sumele reprezentând contribuția din bugetul Fondului național de solidaritate la cofinantarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se virează prin intermediul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, în conturile indicate de solicitanți.

(1) Metodologia de solicitare și aprobare a trimiterii în străinătate a persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. i) din ordonanța este cea stabilită de Ministerul Sănătății.

(2) Lista cuprinzând aprobările nominale și cuantumul ajutoarelor solicitate să fie finanțate din bugetul Fondului național de solidaritate este transmisă de Ministerul Sănătății Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

(3) Pe baza acestei liste, a disponibilităților și a aprobării cuantumului efectiv în condițiile art. 5 alin. (2) din ordonanța direcțiile de asistența socială virează sumele în contul furnizorilor de servicii medicale din străinătate.

(1) Selecția programelor și instituțiilor de interes public care pot beneficia de finanțare din bugetul Fondului național de solidaritate, în baza art. 5 alin. (1) lit. j) și k) din ordonanța, se face de organele administrației publice centrale sau locale, cu respectarea reglementărilor privind investițiile și achizițiile publice și cu avizul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București.

(2) Acordarea de fonduri de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale se face în limita disponibilităților Fondului național de solidaritate, pe baza fundamentarilor și aprobărilor prezentate de administrațiile publice menționate, cu prioritate pentru proiectele și programele de utilitate socială cofinantate de solicitanți.

(1) În cererile de oferta de preț sau în caietele de sarcini, elaborate pentru desemnarea executanților lucrărilor de construcții, reparații, amenajări sau modernizări, prevăzute în programele care vizează crearea de locuri de muncă, se va include obligația acestora de a angaja cel puțin 25% din numărul personalului utilizat pentru execuția lucrărilor respective din rândul celor care nu au loc de muncă.

(2) Locurile de muncă nou-create prin punerea în funcțiune a investițiilor sau prin dezvoltarea unor capacități de producție, ca urmare a achiziționării de mașini, utilaje, mijloace de transport și alte imobilizari corporale necesare realizării obiectului de activitate, vor fi ocupate în proporție de cel puțin 50% din rândul celor care nu au loc de muncă.

(1) Persoanele fizice care desfășoară sau doresc sa desfășoare activități pe cont propriu, generatoare de venituri pentru întreținerea materială proprie sau a familiei, aflate în situații de extrema dificultate, pot beneficia de microcredite pentru achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în scop lucrativ, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din ordonanța.

(2) Microcreditul poate fi solicitat și pentru activități de valorificare în scop lucrativ a dreptului de proprietate asupra unor bunuri.

(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale derulează activitatea de acordare a microcreditelor prin intermediul unor instituții financiare sau organizații neguvernamentale, interne sau internaționale, denumite în continuare administratori, pe care le acreditează în acest scop.

(2) Acreditarea și retragerea acreditării se fac prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.

(1) Criteriile minimale de evaluare în vederea acreditării administratorilor sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

(2) Administrarea Fondului național de solidaritate acordat în vederea microcreditarii se realizează în baza contractului încheiat între administrator și Ministerul Muncii și Protecției Sociale; contractul-cadru este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. Creanțele generate de aceste contracte au regim de creanțe bugetare.

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) din ordonanța pot solicita acordarea de microcredite, pe baza unei cereri înregistrate la administratorii la care sunt arondate județele lor.

(2) După o primă evaluare administratorii transmit cererile la direcțiile generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, în a căror rază teritorială își au domiciliul solicitanții.

(3) Directorul general adjunct cu asistența socială avizează sau nu avizează eligibilitatea solicitanților pe considerente sociale - documente și anchete sociale - și transmite cererea și avizul către administrator.

(4) Administratorul analizează cererea de microcreditare împreună cu potențialul beneficiar și completează sau realizează proiectul de microcreditare, după caz.

(5) Lista cuprinzând proiectele de microcredite verificate, completate și avizate favorabil de administrator este transmisă de acesta Comisiei de avizare a microcreditelor din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

(6) Aprobarea proiectelor, precum și a fondurilor aferente se face prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, în limita disponibilităților Fondului național de solidaritate.

(7) Pe baza aprobării administratorii încheie contracte individuale de microcreditare și derulează microcreditele conform procedurilor aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

(1) Fondurile de microcreditare date în administrare vor fi rambursate integral de administratori Ministerului Muncii și Protecției Sociale, independent de gradul de rambursare a microcreditelor de către beneficiari.

(2) Sumele de rambursat pot fi utilizate de administrator pentru acordarea de microcredite în continuare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilită pentru rambursare, pe baza aprobării prealabile a Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

(3) Rambursarea se face în conformitate cu schemele de microcreditare aprobate sau avizate, cu contractele de administrare încheiate cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și cu graficele de eșalonare aferente.

(4) Fondurile rambursate se fac venit la bugetul Fondului național de solidaritate.

(1) Administratorii acorda microcredite în lei, la o valoare nominală reprezentând echivalentul a cel mult 10.000 euro, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea fondurilor de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

(2) Administratorii plătesc, de preferinta, direct furnizorilor, pe bază de documente justificative, bunurile, serviciile și lucrările care urmează să fie achiziționate de beneficiari din microcredite.

(1) Garantarea individuală a microcreditelor se face pe baza unui contract încheiat între beneficiar și administrator, potrivit dispozițiilor legale. Microcreditul se garantează cu bunurile, serviciile și lucrările achiziționate pentru desfășurarea activității propuse sau obținute ca urmare a utilizării microcreditului.

(2) Administratorul poate introduce și alte măsuri asiguratorii, cu condiția ca valoarea acestora sa nu depășească valoarea microcreditului.

(3) Contractele încheiate de către administratori cu beneficiarii de microcredite, cu măsurile asiguratorii incluse, au caracter de titlu executoriu, în cazul nerambursarii microcreditelor de către beneficiari.

(4) Creanțele generate de aceste contracte au regim de creanțe bugetare.

(1) Rambursarea microcreditelor de către beneficiari se efectuează în cel mult 36 de luni, cu o perioadă de grație inclusă de cel mult 12 luni.

(2) Rambursarea se face, de regula, în rate lunare, corectate cu rata inflației comunicată de Comisia Naționala pentru Statistica.

(1) Comisia de avizare a microcreditelor este subordonata secretarului de stat coordonator al Fondului național de solidaritate.

(2) Membrii Comisiei de avizare a microcreditelor sunt numiți prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, în principal dintre specialiștii în domeniu din minister, la propunerea secretarului de stat coordonator al Fondului național de solidaritate.

(3) Președintele Comisiei de avizare a microcreditelor este secretarul de stat coordonator al Fondului național de solidaritate sau persoana desemnată de acesta.

(4) Comisia de avizare a microcreditelor funcționează pe baza unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului.

(1) Comisia de avizare a microcreditelor are, în principal, următoarele atribuții:

a) avizarea schemei de microcreditare;

b) inițierea și/sau aprobarea proiectelor și a programelor vizând o mai buna organizare și desfășurare a activității de microcreditare;

c) evaluarea instituțiilor financiare și a organizațiilor neguvernamentale, în vederea acreditării;

d) avizarea contractelor cu administratorii acreditați;

e) redactarea avizului la lista de microcredite propusă de administratori;

f) reevaluarea anuală a acreditarilor administratorilor, în principal a celor desemnați pentru execuția cheltuielilor, pe bază de audit extern.

(2) Prin Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de avizare se stabilesc și alte atribuții.

(1) Sarcina execuției bugetare a Fondului național de solidaritate, a organizării evidentei contabile a acestuia, precum și a întocmirii contului de execuție revine Direcției generale de execuție bugetară a Fondului național de solidaritate din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și, respectiv, compartimentelor de specialitate din cadrul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București.

(2) Macheta cu structura bugetului Fondului național de solidaritate și monografia înregistrărilor contabile ale operațiunilor privind constituirea și utilizarea Fondului național de solidaritate se elaborează de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu avizul Ministerului Finanțelor.

(3) Ministerul Muncii și Protecției Sociale transmite Ministerului Finanțelor fundamentarea bugetului Fondului național de solidaritate, execuția operativă a fiecărei luni, precum și execuția trimestriala pe bază de bilanț, la termenele stabilite de acesta.