Notă Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 278 din 27 februarie 2022 , publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr. 199 din 28 februarie 2022.
Prezentele norme metodologice stabilesc următoarele etape și procese ale controlului doping la nivel național: procedura de desfășurare a testării doping, organizarea stațiilor de control doping pentru testarea doping în competiție și cerințele referitoare la informațiile de localizare.
Termenii și expresiile din prezentele norme metodologice se definesc după cum urmează:
a) autoritate de recoltare a probei - Agenția Națională Anti-Doping, denumită în continuare ANAD, sau orice autoritate de testare sau un terț delegat de aceasta care răspunde de recoltarea probelor, potrivit cerințelor Standardului internațional pentru testare și investigații;
b) coordonator de control doping - o organizație anti-doping sau un terț delegat care coordonează orice aspect al controlului doping în numele unei organizații anti-doping. Potrivit Codului mondial anti-doping, ANAD este întotdeauna principalul responsabil cu respectarea cerințelor Standardului internațional pentru testare și investigații, Standardului internațional pentru scutiri de uz terapeutic, Standardului internațional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și Standardului internațional pentru gestionarea rezultatelor;
c) custodele pașaportului - organizația anti-doping responsabilă cu gestionarea rezultatelor din pașaportul biologic al sportivului și cu diseminarea informațiilor relevante către alte organizații anti-doping;
d) densitate specifică corespunzătoare pentru analiză - pentru probele cu un volum cuprins între 90 ml și 150 ml, densitatea specifică este măsurată cu refractometrul - la 1.005 sau mai mult sau cu hârtie indicatoare de laborator - la 1.010 sau mai mult. Pentru probele cu un volum mai mare de 150 ml, densitatea specifică este măsurată doar cu refractometrul - la 1.003 sau mai mult;
e) document tehnic pentru analize specifice unei discipline sportive - TDSSA - documentul tehnic care stabilește nivelurile minime de analiză pe care organizația anti-doping trebuie să le aplice sporturilor și disciplinelor sportive pentru anumite substanțe și/sau metode interzise, susceptibile de a fi folosite în mod abuziv în anumite sporturi și discipline sportive;
f) echipament pentru recoltarea probelor - recipientele A și B, kiturile sau recipientele de recoltare, eprubetele sau alte echipamente utilizate pentru recoltarea, păstrarea și depozitarea probei pe parcursul sau după ședința de recoltare a probei, care trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în Standardul internațional pentru testare și investigații;
g) furnizarea informațiilor de localizare - comunicarea informațiilor de către sportiv sau în numele unui sportiv dintr-un lot de testare înregistrat sau un lot de testare, care cuprind localizările acestuia pe perioada trimestrului următor, potrivit prevederilor art. 4.8 din Standardul internațional pentru testare și investigații și potrivit prevederilor art. 83, 91 și 92;
h) însoțitor - un oficial instruit corespunzător și autorizat de către autoritatea de recoltare a probei să îndeplinească sarcini specifice stabilite de către aceasta potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații;
i) lanț de custodie - succesiune de persoane sau organizații care au responsabilitate asupra custodiei probei, din momentul recoltării acesteia până în momentul în care proba a fost predată laboratorului pentru analiză;
j) lot de testare - cuprinde sportivii care nu sunt incluși în lotul de testare înregistrat și care trebuie să furnizeze informații de localizare solicitate de către ANAD necesare pentru localizarea și testarea sportivului cel puțin o dată pe an în afara competiției;
k) model adaptativ - un model matematic proiectat să identifice rezultate longitudinale neobișnuite la sportivi. Modelul calculează probabilitatea unui profil longitudinal al valorilor markerului, presupunând că sportivul are o stare fiziologică normală;
l) nerespectarea obligațiilor de a oferi informații privind localizarea sportivului: nerespectarea de către sportiv sau de către o terță parte căreia sportivul i-a delegat această sarcină a cerințelor de a oferi informații corecte și complete care să permită localizarea sportivului pentru testare, la orele și locurile indicate în formularul completat în acest sens, precum și de a actualiza aceste informații, acolo unde este cazul, pentru a se asigura că informațiile sunt actuale și complete, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații și Standardului internațional pentru gestionarea rezultatelor;
m) pachetul de documente al pașaportului biologic al sportivului - materialul compilat de către Unitatea de management al pașaportului biologic al sportivului în susținerea unui rezultat pozitiv cuprinzând, dar nelimitându-se la date analitice, observații ale comisiei de experți, dovezi ale factorilor de confuzie, precum și alte informații-suport relevante;
n) personal pentru recoltarea probei - termen colectiv pentru ofițerii de control doping, oficialii pentru recoltarea probelor de sânge și însoțitorii autorizați de autoritatea pentru recoltarea probei să efectueze sau să participe la îndeplinirea sarcinilor din timpul ședinței de recoltare a probei;
o) planul de distribuire a testărilor - un document întocmit de ANAD, prin care se planifică testarea sportivilor, potrivit cerințelor prevăzute la art. 3-11;
p) profil longitudinal - valorile colectate și monitorizate întrun interval de timp corespunzătoare markerilor identificați în probele biologice;
q) raport elaborat de unitatea de management al pașaportului biologic al sportivului - documentul elaborat de Unitatea de management al pașaportului biologic al sportivului, disponibil în pașaportul biologic al sportivului din sistemul de administrare și management anti-doping, denumit în continuare ADAMS, care oferă un sumar cuprinzător al verificării/verificărilor și recomandărilor întocmită/întocmite de expert/experți pentru testare de monitorizare eficientă și adecvată de către custodele pașaportului;
r) raport de testare nereușită - un raport detaliat al unei încercări nereușite de a recolta o probă de la un sportiv din lotul de testare înregistrat sau un lot de testare, care cuprinde data încercării, locul vizitat, orele exacte de sosire și plecare de la acel loc, pașii urmați la fața locului pentru a se încerca localizarea sportivului, inclusiv detalii ale oricărui contact stabilit cu un terț și orice alte detalii relevante despre încercare;
s) rezultat longitudinal - interpretarea valorilor obținute dintrun profil longitudinal;
ș) selecție aleatorie - selectarea sportivilor pentru testarea doping potrivit dispozițiilor art. 7 și 8, alta decât testarea-țintă;
t) stație de control doping - spațiu amenajat pentru desfășurarea ședințelor de recoltare a probei, potrivit prevederilor art. 21 și 73;
ț) ședință de recoltare a probei - toate activitățile succesive care implică direct sportivul din momentul stabilirii contactului inițial cu personalul de recoltare a probelor, până când acesta părăsește stația de control doping după emiterea probei;
u) volum de urină corespunzător pentru analiză - un volum minim de 90 ml, chiar dacă laboratorul va analiza proba pentru toate sau doar pentru unele substanțe sau metode interzise.
ANAD elaborează documentația cu privire la programul de evaluare a riscurilor de dopaj pentru fiecare disciplină sportivă pe baza:
a) cerințelor documentului tehnic pentru analize specifice în sport (TDSSA) pentru elaborarea planului de distribuire a testelor;
b) cerințelor fizice și alte cerințe ale sportului și/sau disciplinei sportive respective, având în vedere cerințele sale fiziologice specifice;
c) efectului posibil de îmbunătățire a performanței în sportul și/sau disciplina sportivă respectivă, pe care l-ar putea avea utilizarea de către sportiv a substanțelor și/sau metodelor interzise;
d) statisticilor și cercetărilor disponibile despre tendințele dopajului;
e) rezultatelor cercetărilor asupra incidenței substanțelor și/sau metodelor interzise pentru fiecare disciplină sportivă;
f) rezultatelor ciclurilor anterioare de planificare a distribuirii testelor, inclusiv strategiile testărilor anterioare;
g) istoricului dopajului din sportul și/sau disciplina sportivă, țara și/sau evenimentul sportiv;
h) calendarului competițional intern și internațional și al programului de antrenament;
i) informațiilor colectate și prelucrate despre posibile practici de dopaj în sport, cum ar fi recomandările laboratorului și APMU, rapoarte ale personalului pentru recoltarea probei, mărturia sportivului, informații din cercetări penale; și/sau alte informații primite/colectate și prelucrate potrivit Îndrumărilor WADA referitoare la culegerea de informații și distribuirea informațiilor colectate și prelucrate;
j) momentului din cariera unui sportiv în sport/disciplină, un sportiv ar putea beneficia cel mai mult în urma utilizării substanțelor și/sau metodelor interzise;
k) structurii sezonului în sportul/disciplina sportivă în cauză, inclusiv programele competiționale standard și modelele de antrenament, în ce moment sau ore din timpul anului/ciclului un sportiv ar putea beneficia cel mai mult în urma utilizării substanțelor și/sau metodelor interzise;
l) premiilor și/sau posibilelor interese de dopaj disponibile la diferite niveluri ale sporturilor/disciplinelor sportive și pentru statele participante la astfel de sporturi/discipline sportive.
(1) ANAD întocmește planul național anual de testare pe baza evaluării riscului de dopaj potrivit dispozițiilor art. 3 pentru fiecare disciplină sportivă și care cuprinde testările doping de urină și/sau sânge, pe parcursul unui an calendaristic, atât în competiție, cât și în afara competiției, raportat la cerințele Standardului internațional pentru testare și investigații și documentelor tehnice elaborate de Agenția Mondială AntiDoping.
(2) ANAD va revizui planul național anual de testare luând în calcul testările doping efectuate de alte organizații anti-doping și îl va modifica în consecință, ținând seama de noile informații colectate și prelucrate, în scopul de a maximiza eficiența eforturilor de testare și pentru a evita dublarea testării doping.
(3) La întocmirea planului național anual de testare, testarea în afara competiției va fi prioritară la disciplinele sportive care sunt evaluate ca având un risc mare de dopaj în perioadele de pregătire și o parte semnificativă a testărilor va fi efectuată în afara competiției.
(4) La întocmirea planului național anual de testare, testarea în competiție va fi prioritară la disciplinele sportive care sunt evaluate ca având un risc scăzut de dopaj în perioadele de pregătire și o parte substanțială a testărilor va fi efectuată în competiție.
(5) ANAD se asigură că personalul asistent al sportivilor și alte persoane aflate în conflict de interese nu sunt implicate în întocmirea planului național anual de testare sau în procesul de selecție a sportivilor pentru testare.
ANAD transmite Agenției Mondiale Anti-Doping documentația cu privire la programul de evaluare a riscurilor de dopaj și planul anual de testare în următoarele situații:
a) când solicită Agenției Mondiale Anti-Doping flexibilitate în implementarea unor niveluri mai restrânse de analiză a substanțelor sau metodelor interzise, altele decât cele stabilite în documentele tehnice;
b) când ANAD trebuie să demonstreze Agenției Mondiale Anti-Doping, la solicitarea acesteia, că a făcut o evaluare corectă a riscurilor relevante și a dezvoltat și/sau implementat un plan corespunzător de distribuire a testelor pe baza rezultatelor evaluării respective.
Testarea va fi efectuată fără aviz prealabil.
Sportivii sunt selectați pentru testarea doping astfel:
a) în competiție - prin selecție aleatorie, selecție ierarhizată și țintă;
b) în afara competiției - prin selecție aleatorie și țintă.
(1) Testarea-țintă trebuie să fie prioritară
(2) Testarea care nu este țintă se va face prin selecție aleatorie și trebuie efectuată potrivit criteriilor de selecție prevăzute în Îndrumările privind implementarea unui program de testare eficient elaborate de Agenția Mondială Anti-Doping.
(3) Selecția aleatorie se va realiza folosind un sistem de informații documentate în acest sens. Selecția aleatorie poate fi bazată pe evaluarea acestora, atunci când sportivii sunt clasificați pe baza unor criterii prestabilite pentru a crește sau reduce șansele de selecție, sau complet aleatorie, atunci când nu se iau în calcul criterii prestabilite și sportivii sunt aleși arbitrar dintr-o listă sau un lot cu numele sportivilor.
(4) Selecția aleatorie bazată pe evaluarea informațiilor va fi prioritară și va fi realizată potrivit criteriilor definite care iau în considerare factorii precizați în Standardul internațional pentru testare și investigații - după caz - pentru a se asigura selectarea unui procent mai mare de sportivi „cu risc“.
Sportivii sunt selectați pentru testarea-țintă pe baza următoarelor categorii de sportivi din sporturile prioritare ale ANAD:
a) sportivii care fac parte din lotul național la evenimentele sportive majore, cum sunt jocurile olimpice, paralimpice, campionate mondiale și alte evenimente sportive majore, sau ai altor sporturi prioritare la nivel național ori care pot fi selectați în astfel de loturi;
b) sportivii care se antrenează independent, dar care participă la evenimente sportive majore, cum sunt jocurile olimpice, paralimpice, campionate mondiale și alte evenimente sportive majore, și care pot fi selectați pentru astfel de evenimente sportive;
c) sportivii care sunt finanțați din fonduri publice;
d) sportivii de nivel înalt, cetățeni români, care locuiesc, se antrenează sau concurează în străinătate;
e) sportivii de nivel înalt care sunt cetățeni ai altor țări, dar care fie locuiesc, se antrenează, concurează sau sunt prezenți în alt scop pe teritoriul României;
f) sportivii de nivel internațional, prin colaborarea cu federațiile internaționale;
g) sportivii care execută o perioadă de suspendare sau care se află în perioada de suspendare provizorie; și,
h) sportivii care au fost testați prioritar înainte de retragerea din activitatea sportivă și care doresc să revină în activitatea sportivă.
Agenția are în vedere criteriile pentru testarea-țintă prevăzute în Standardul internațional pentru testare și investigații.
(1) Testarea doping trebuie să aibă loc în intervalul orar 6.00-23.00, cu excepția cazurilor în care există motive întemeiate pentru testarea pe parcursul nopții sau în cazurile în care sportivii au specificat perioada de 60 de minute în intervalul orar 5.00-6.00.
(2) Anterior testării unui sportiv în intervalul orar 23.00-6.00, organizația anti-doping trebuie să aibă suspiciuni serioase și specifice că sportivul ar fi putea fi implicat în dopaj.
2.A. Pregătirea ședinței de recoltare a probei
(1) Personalul pentru recoltarea probelor are documente oficiale din partea autorității de recoltare a probelor care să demonstreze autoritatea acestora de a recolta o probă de la sportiv.
(2) Ofițerii de control doping au asupra lor și documente suplimentare de identificare, care trebuie să cuprindă numele și fotografia, respectiv legitimația oficială de identificare dată de autoritatea de recoltare a probelor, permisul de conducere, carnetul de sănătate, pașaportul sau alt document de identificare valabil și data de expirare a documentului de identificare - emise de autoritățile competente.
(1) Ofițerul de control doping, însoțitorul și oficialul de prelevare a probelor de sânge, după caz, au următoarele obligații:
a) să respecte dispozițiile prevăzute în prezentele norme metodologice;
b) să se legitimeze față de sportiv, folosind legitimația oficială de identificare potrivit prevederilor art. 12 alin. (2);
c) să prezinte atestatul pentru puncția venoasă, în cazul prelevării probelor de sânge;
d) să țină permanent sportivul sub observație, din momentul înștiințării sportivului că a fost selectat pentru controlul doping și până la finalizarea ședinței de recoltare a probei;
e) să verifice și să confirme identitatea sportivului pe baza actelor prevăzute la art. 79;
f) să se asigure că organizatorul evenimentului sportiv are acordul părinților sau, după caz, al reprezentantului legal, pentru testarea sportivilor minori;
g) ofițerul de control doping instruiește însoțitorul înainte de începerea testării doping cu privire la toate cerințele relevante pentru procesul de recoltare a probei corespunzător nevoilor sportivului.
(2) ANAD trebuie să se asigure că ofițerul de control doping deține informațiile relevante pentru a efectua ședința de recoltare a probei cu un sportiv minor sau cu dizabilități, inclusiv detalii despre dizabilitatea în cauză care poate afecta procedura de desfășurare a ședinței de recoltare a probei.
(3) Orice neconcordanță în confirmarea identității sportivului este consemnată în formularul suplimentar de raport-comentarii și raportată ANAD, care inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.
(1) ANAD verifică modul în care ofițerii de control doping gestionează ședința de recoltare a probei, prin supervizarea misiunii de testare doping.
(2) ANAD este responsabilă pentru toate activitățile enumerate în Standardul internațional pentru testare și investigații - Cerințe privind personalul de recoltare a probei.
(3) Acțiunile de supervizare se stabilesc în funcție de importanța testării doping, de gradul de dificultate a misiunii de testare, respectiv de numărul de probe ce urmează a fi recoltate sau în funcție de riscul de dopaj al disciplinei sportive căreia îi aparțin sportivii supuși testării.
(4) Acțiunile de supervizare se desfășoară fără notificarea în prealabil a ofițerilor de control doping.
(5) Pentru fiecare acțiune de supervizare se întocmește un raport de supervizare.
(1) Procedura de notificare a sportivului pentru testarea doping se inițiază după stabilirea unui contact direct cu sportivul de către autoritatea de recoltare, ofițerul de control doping sau însoțitorul, după caz, și comunicarea în orice mod, inclusiv prin înmânarea spre semnare a notificării pentru controlul doping, și se încheie atunci când sportivul sosește la stația de control doping sau dacă se produce o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.
(2) Sportivul va fi prima persoană notificată cu privire la selecția pentru recoltarea de probe.
(3) Anterior notificării sportivului, autoritatea de recoltare a probelor, ofițerul de control doping sau însoțitorul, după caz, trebuie să stabilească dacă pentru notificare este nevoie de o terță parte, în următoarele situații:
a) sportivul este minor;
b) sportivul are dizabilități;
c) este necesară prezența unui interpret;
d) personalul pentru recoltarea probei are nevoie de sprijin în scopul identificării sportivului ce urmează a fi testat și notificării acestuia cu privire la emiterea unei probe.
(4) Notificarea va fi făcută fără aviz prealabil, pe baza evaluării întreprinse de autoritatea de testare potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
(5) Pentru testarea în competiție, notificarea are loc la sfârșitul competiției la care sportivul participă.
(6) Notificarea sportivului minor se face în prezența unui adult.
(7) Opinia sportivului minor cu privire la tipul de reprezentare este luată în considerare pe tot parcursul ședinței de recoltare a probei, în funcție de vârsta și gradul său de maturitate.
(8) Sportivul minor este reprezentat pe tot parcursul procedurii de recoltare a probei, cu respectarea cerințelor Standardului internațional pentru testare și investigații, iar acest lucru este consemnat de ofițerul de control doping.
(9) Terța persoană poate fi un alt ofițer de control doping.
(10) Ofițerul de control doping sau însoțitorul informează sportivul, în moduri sau formate accesibile, după caz, despre:
a) faptul că trebuie să se supună recoltării probei;
b) autoritatea care a comandat controlul doping;
c) tipul probei recoltate și condițiile care trebuie îndeplinite înainte de recoltarea probei;
d) drepturile sportivului, potrivit art. 74 din prezentele norme;
e) obligațiile sportivului, potrivit art. 75 din prezentele norme;
f) locul în care se află stația de control doping;
g) faptul că trebuie să evite hidratarea excesivă, întrucât acest lucru poate întârzia emiterea unei probe conforme;
h) consumul de lichide sau alimente înaintea emiterii probei se face pe propria răspundere;
i) faptul că proba de urină emisă de sportiv în fața personalului de recoltare trebuie să fie prima după semnarea notificării pentru control doping; sportivul nu are voie să urineze la duș sau în altă locație înainte de emiterea unei probe.
(1) Organizatorii sau reprezentanții structurilor sportive au obligația să prezinte, la solicitarea ofițerilor de control doping, lista cu jucătorii celor două echipe, inclusiv rezervele și numărul corespunzător de pe tricou.
(2) Ofițerii de control doping au dreptul să participe la ședința tehnică, iar organizatorii sau reprezentanții structurilor sportive au obligația să permită accesul acestora la ședințele tehnice.
Ofițerul de control doping este responsabil pentru desfășurarea ședinței de recoltare a probei.
(1) Ședința de recoltare se desfășoară în spații adecvate, denumite stații de control doping, amenajate cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 21 și art. 73 alin. (1)-(4), care să asigure intimitatea sportivului, integritatea și securitatea probei, prin respectarea demnității sportivului, și care funcționează doar ca stație de control doping pe durata desfășurării ședinței de recoltare a probei.
(1) Persoanele care au dreptul să asiste la ședința de recoltare a probei pot fi:
a) un reprezentant al sportivului și/sau un interpret, care asistă la ședința de recoltare a probei, cu excepția momentului în care probe de sânge sau de urină sunt recoltate de la sportiv, acesta fiind însoțit doar de ofițerul de control doping;
b) în cazul sportivului minor, un reprezentant care să observe ofițerul de control doping în momentul emiterii probei de către sportiv, fără a observa direct emiterea probei de urină, cu excepția situației în care sportivul minor solicită acest lucru; respectarea dispozițiilor art. 15 alin. (8) pe parcursul ședinței de recoltare se consemnează de către ofițerul de control doping în formularul suplimentar de raport-comentarii și nu afectează validitatea testării. Ofițerul de control doping stabilește cine poate fi prezent pe durata recoltării probei de la sportivul minor cu respectarea prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații;
c) în cazul unui sportiv cu dizabilități, reprezentantul acestuia, care este prezent pe parcursul ședinței de recoltare a probei, cu respectarea dispozițiilor prezentelor norme;
d) o persoană autorizată care este implicată în ori participă la instruirea personalului de recoltare sau în auditarea autorității de recoltare a probelor;
e) un observator desemnat din partea WADA ca parte a programului observatorilor independenți sau un auditor din partea WADA.
(2) Observatorul/Auditorul și/sau persoana autorizată de WADA nu asistă direct la emiterea probei de urină.
(1) În timpul desfășurării controlului doping se folosesc doar echipamente de recoltare care respectă cerințele Standardului internațional pentru testare și investigații.
(2) Documentele oficiale folosite de ofițerul de control doping sunt întocmite potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații și se aprobă prin ordin al președintelui ANAD, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Pentru recoltarea probei de urină, echipamentul pentru recoltarea probelor conține:
a) recipient de recoltare a urinei;
b) echipament de recoltare care conține două sticle, A și B, cu capace. Codul echipamentului este inscripționat pe cutie, pe sticle și pe capacele acestora;
c) echipament specific pentru păstrarea în siguranță a probei parțiale;
d) refractometru și hârtie indicatoare de laborator pentru măsurarea densității specifice;
e) genți de transport;
f) alte tipuri de echipament folosite pentru recoltarea probelor de urină, care îndeplinesc cerințele din Standardul internațional pentru testare și investigații.
(4) Pentru prelevarea probei de sânge, echipamentul pentru recoltarea probelor conține:
a) sticlele/recipientele A și B pentru transportarea în siguranță a eprubetelor de recoltare; și/sau
b) etichete disponibile pentru eprubetele de recoltare, care conțin codul probei; și/sau
c) alte tipuri de echipament folosite la prelevarea probelor de sânge, care îndeplinesc cerințele din Standardul internațional pentru testare și investigații.
2.B. Desfășurarea ședinței de recoltare a probei de urină
Ședința de recoltare a probelor de urină trebuie să se desfășoare în așa fel încât să garanteze următoarele:
a) sănătatea și siguranța sportivilor și a personalului de recoltare nu sunt compromise;
b) proba are densitatea specifică adecvată și volumul de urină necesar pentru analiză. Nerespectarea acestor cerințe compromite validitatea probei pentru analiză;
c) proba este identificată clar și cu acuratețe;
d) proba este sigilată în mod securizat într-un echipament care evidențiază orice tentativă de fraudare;
e) proba nu a fost manipulată, substituită, falsificată sau contaminată în niciun fel.
(1) Ședința de recoltare a probei de urină începe în momentul informării sportivului de către ofițerul de control doping sau însoțitor cu privire la cerințele ședinței de recoltare și se încheie cu aruncarea urinei reziduale rămase la sfârșitul ședinței de recoltare a probei sportivului.
(2) Ofițerul de control doping sau însoțitorul trebuie să informeze sportivul să nu se hidrateze în exces întrucât s-ar putea produce o întârziere în emiterea unei probe cu densitate specifică corespunzătoare pentru analiză, așa cum aceasta este definită la art. 2 lit. d).
(1) Ofițerul de control doping are responsabilitatea de a se asigura că toate probele sunt corect recoltate, identificate și sigilate.
(2) Ofițerul de control doping/Însoțitorul are responsabilitatea de a observa direct emiterea probei de urină.
Ofițerul de control doping trebuie să se asigure că sportivul este informat în legătură cu cerințele ședinței de recoltare a probei, inclusiv prin moduri sau formate accesibile sportivilor cu dizabilități.
(1) Ofițerul de control doping trebuie să se asigure că sportivului i se oferă posibilitatea să aleagă echipamentul de recoltare a probei. Dacă specificul dizabilității unui sportiv presupune ca sportivul să folosească echipament suplimentar sau un alt echipament, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații, ofițerul de control doping trebuie să verifice acel echipament pentru a se asigura că nu afectează identitatea sau integritatea probei.
(2) Atunci când sportivul alege un recipient de recoltare, dar și pentru selectarea celorlalte echipamente de recoltare a probei, care păstrează direct proba de urină, ofițerul de control doping va îndruma sportivul să verifice că toate sigiliile de pe echipamentul de recoltare ales sunt intacte și echipamentul nu a fost falsificat. Dacă sportivul nu este mulțumit de echipamentul ales, poate alege alt echipament. Dacă sportivul nu este mulțumit de niciunul dintre echipamentele disponibile pentru selecție, ofițerul de control doping consemnează acest aspect.
(3) Dacă ofițerul de control doping nu este de acord cu opinia sportivului, potrivit căreia niciun echipament disponibil nu este satisfăcător, acesta trebuie să informeze sportivul că ședința de recoltare trebuie să continue și acest aspect trebuie consemnat.
(4) Dacă ofițerul de control doping este de acord cu motivele prezentate de sportiv în susținerea opiniei că niciun echipament nu este satisfăcător, ofițerul de control doping încheie ședința de recoltare a probei de urină de la sportiv și consemnează acest aspect.
(1) Sportivul trebuie să păstreze controlul asupra recipientului de recoltare și asupra oricărei probe emise sau a oricărei probe parțiale, sigilate, cu excepția cazului în care este nevoie de asistență suplimentară pentru sportivii cu dizabilități, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
(2) Asistența suplimentară poate fi oferită oricărui sportiv de către reprezentantul său sau de către personalul de recoltare a probei, pe parcursul ședinței de recoltare, numai potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații, atunci când sportivul este de acord, iar ofițerul de control doping încuviințează.
(1) Ofițerul de control doping/Însoțitorul care observă emiterea probei trebuie să fie de același sex cu sportivul care emite proba și, dacă este cazul, în funcție de genul participanților la competiția la care a concurat și sportivul.
(2) Ofițerul de control doping/Însoțitorul și sportivul trebuie să se deplaseze în zona de recoltare prevăzută la art. 73 alin. (1) lit. b) și c) pentru a recolta proba.
(3) Ofițerul de control doping/Însoțitorul trebuie să se asigure că are vizibilitate clară asupra emiterii probei de către sportiv și continuă să țină sub observație proba, după emitere, până când este sigilată. Pentru a asigura vizibilitatea clară asupra emiterii probei, ofițerul de control doping/însoțitorul instruiește sportivul să îndepărteze sau să ajusteze piesele vestimentare care obstrucționează vizibilitatea clară a ofițerului de control doping/însoțitorului asupra emiterii probei.
(4) Ofițerul de control doping/Însoțitorul trebuie să se asigure că sportivul se spală pe mâini doar cu apă înainte de a emite proba de urină sau folosește mănuși adecvate în timpul emiterii probei.
(1) Ofițerul de control doping/Însoțitorul trebuie să se asigure că urina emisă de sportiv este recoltată în recipientul de recoltare la capacitatea sa maximă, ulterior sportivul fiind încurajat să își golească complet vezica în toaletă. Ofițerul de control doping trebuie să verifice, de față cu sportivul, dacă a fost emisă o cantitate de urină adecvată pentru analiză.
(2) Dacă volumul de urină emisă de sportiv este suficient, ofițerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă un kit care conține sticluțele sau recipientele A și B.
(3) După alegerea kitului, ofițerul de control doping și sportivul se asigură că același cod numeric este inscripționat pe sticluțele sau recipientele A și B, iar ofițerul de control doping îl înregistrează corespunzător în formularul de control doping.
(4) Dacă sportivul sau ofițerul de control doping constată că nu este inscripționat același cod numeric, ofițerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă un alt kit, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații. Ofițerul de control doping consemnează această situație în formularul suplimentar de raport-comentarii sau în raportul ofițerului de control doping.
(5) Ofițerul de control doping îndrumă sportivul să repartizeze proba sa de urină după cum urmează: o cantitate de minimum 30 ml în recipientul B și o cantitate de minimum 60 ml în recipientul A.
(6) Dacă există o cantitate de urină mai mare decât cea necesară pentru analiză, ofițerul de control doping se asigură că sportivul umple recipientul A până la limita maximă, potrivit recomandărilor producătorului kitului.
(7) Dacă mai rămâne o cantitate de urină în recipient, ofițerul de control doping se asigură că sportivul umple recipientul B până la limita maximă recomandată de producătorul kitului.
(8) Ofițerul de control doping îndrumă sportivul să verifice că o cantitate mică de urină rămâne în recipientul de recoltare, pentru măsurarea densității specifice necesare pentru analiză.
(9) Sportivul sigilează recipientele sub îndrumarea ofițerului de control doping și verifică, de față cu sportivul, că acestea sunt sigilate corespunzător.
(10) Sportivului i se oferă posibilitatea de a asista la aruncarea urinei reziduale care nu se trimite pentru analiză.
(1) După testarea urinei reziduale în recipientul de recoltare pentru a stabili dacă proba are densitatea specifică necesară pentru analiză, în cazul în care ofițerul de control doping constată după măsurători faptul că proba nu are densitatea specifică pentru analiză, atunci acesta trebuie să urmeze prevederile Standardului internațional pentru testare și investigații. Procedura începe cu informarea sportivului de către ofițerul de control doping că este necesară o probă suplimentară și se încheie cu recoltarea unei probe care să respecte cerințele pentru volumul de urină corespunzător pentru analiză sau, în cazul în care este necesar, cu demersurile ulterioare întreprinse de autoritatea de testare potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
(2) Ofițerul de control doping continuă recoltarea probelor suplimentare până sunt îndeplinite cerințele pentru densitatea specifică necesară pentru analiză sau până când ofițerul de control doping stabilește că există circumstanțe excepționale care fac imposibilă continuarea ședinței de recoltare. Aceste circumstanțe excepționale sunt consemnate corespunzător de către ofițerul de control doping.
(3) În timp ce așteaptă să emită o probă suplimentară, sportivul trebuie să rămână sub observația permanentă a ofițerului de control doping/însoțitorului și este sfătuit să nu se hidrateze, pentru a nu întârzia emiterea unei probe corespunzătoare.
(4) Procedura pentru recoltarea probei suplimentare se desfășoară potrivit dispozițiilor art. 22-29.
(5) Ofițerul de control doping înregistrează toate probele recoltate de la un sportiv și ordinea în care au fost recoltate în formularul de transport și predare a probelor.
(6) Ofițerul de control doping predă laboratorului de control doping toate probele recoltate, indiferent dacă îndeplinesc sau nu cerințele referitoare la densitatea specifică necesară pentru analiză.
(7) Atunci când se recoltează două probe de la un sportiv, în timpul aceleiași ședințe de recoltare, ambele probe vor fi analizate de laborator. Dacă se recoltează trei sau mai multe probe în timpul aceleiași ședințe de recoltare de la același sportiv, laboratorul va stabili prioritățile și va analiza prima și a doua probă recoltată cu cea mai mare densitate specifică, conform înregistrărilor din formularul de control doping. Laboratorul împreună cu ANAD stabilește dacă celelalte probe mai trebuie analizate.
(1) Dacă proba recoltată este în cantitate insuficientă, ofițerul de control doping va urma procedura de recoltare a probei parțiale, prevăzută în Standardul internațional pentru testare și investigații. Procedura începe cu informarea sportivului de către ofițerul de control doping că este necesară o altă probă pentru a respecta cerințele referitoare la volumul de urină corespunzător pentru analiză și se încheie cu emiterea de către sportiv a unei probe cu volum suficient pentru analiză.
(2) Ofițerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă echipamentul de recoltare a probei parțiale, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
(3) Ofițerul de control doping îndrumă sportivul să deschidă echipamentul respectiv, să toarne proba insuficientă în noul recipient, doar dacă procedurile ANAD nu permit păstrarea probei insuficiente în recipientul de colectare original, și să îl sigileze folosind sistemul de sigilare a probei parțiale, conform instrucțiunilor; ofițerul de control doping verifică în fața sportivului că recipientul de recoltare sau recipientul original, dacă este cazul, a fost sigilat corespunzător.
(4) Ofițerul de control doping îndrumă sportivul să sigileze proba parțială folosind un echipament de recoltare a probei parțiale.
(5) În prezența sportivului, ofițerul de control doping verifică dacă proba a fost sigilată corespunzător.
(6) Ofițerul de control doping înregistrează codul probei parțiale și volumul probei insuficiente în formularul de control doping și confirmă acuratețea informațiilor împreună cu sportivul.
(7) Ofițerul de control doping trebuie să păstreze controlul asupra probei parțiale sigilate.
(1) Procedura prevăzută la art. 30 alin. (1) se desfășoară conform prevederilor art. 21-29 din prezentele norme.
(2) După fiecare probă emisă, ofițerul de control doping împreună cu sportivul verifică integritatea sigiliilor de pe recipientele care conțin probele parțiale emise anterior. Orice neregularitate privind integritatea sigiliilor se înregistrează de către ofițerul de control doping.
Ofițerul de control doping îndrumă sportivul să desfacă sigiliul și să combine probele, asigurându-se că probele suplimentare sunt adăugate probei originale în ordinea în care au fost recoltate, cel puțin până când este atinsă cantitatea minimă de urină necesară pentru analiză.
Ofițerul de control doping verifică urina reziduală, pentru a se asigura că respectă cerințele privind densitatea specifică necesară pentru analiză.
Urina se aruncă doar după ce ambele recipiente A și B au fost umplute până la capacitatea maximă permisă, iar urina reziduală a fost verificată conform prevederilor art. 28 alin. (8) și 33. Cantitatea de urină necesară pentru analiză este de 90 ml și trebuie considerată ca un minim absolut.
(1) La finalizarea ședinței de recoltare a probei, sportivul și ofițerul de control doping semnează documentele incidente ședinței de recoltare a probei, indicând astfel că acestea reflectă întocmai detaliile ședinței de recoltare a probei sportivului, inclusiv orice nelămuriri exprimate de sportiv. Reprezentantul sportivului, dacă este prezent și a asistat la desfășurarea procedurilor, trebuie să semneze documentația.
(2) Dacă sportivul refuză să semneze formularul de control doping, ofițerul de control doping consemnează acest lucru în formularul suplimentar de raport-comentarii.
(3) Sportivului i se oferă un exemplar al documentelor incidente ședinței de recoltare a probei, care au fost semnate de sportiv, electronic sau în orice alt fel.
Dacă există dubii cu privire la originea sau autenticitatea probei, sportivul este rugat să ofere o probă suplimentară. Dacă sportivul refuză să ofere o probă suplimentară, ofițerul de control doping consemnează în detaliu circumstanțele refuzului, iar autoritatea de testare va investiga prezumata încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(1) Orice comportament al sportivului și/sau al persoanelor asociate cu sportivul sau orice neconformități care ar putea compromite recoltarea probei sunt consemnate în detaliu de către ofițerul de control doping. Dacă este cazul, autoritatea de testare va investiga prezumata încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(2) Ofițerul de control doping consemnează orice abatere de la procedura de recoltare a probelor biologice care ar putea duce la încălcarea reglementărilor anti-doping.
Ofițerul de control doping va oferi sportivului posibilitatea de a prezenta în scris orice nelămurire ar avea în legătură cu modul în care s-a desfășurat ședința de recoltare a probei.
2.C. Ședința de prelevare a probelor de sânge
Prelevarea unei probe de sânge de la sportiv se va desfășura într-o manieră care să asigure că:
a) principiile relevante ale precauțiilor standard recunoscute la nivel internațional în domeniul asistenței medicale sunt respectate, iar prelevarea se face de către o persoană calificată în mod corespunzător, astfel încât sănătatea și siguranța sportivului și a personalului de prelevare a probei să nu fie compromise;
b) proba are calitatea și cantitatea necesare conform îndrumărilor cerințelor analitice relevante;
c) proba este identificată cu claritate și acuratețe;
d) proba este sigilată în mod securizat, într-un kit care evidențiază orice tentativă de falsificare;
e) proba nu a fost manipulată, înlocuită, contaminată sau falsificată în niciun fel.
Ofițerul de control doping are responsabilitatea de a se asigura că fiecare probă este prelevată, identificată și sigilată corespunzător, depozitată și expediată în siguranță, potrivit cerințelor îndrumărilor analitice aplicabile.
Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge are responsabilitatea de a preleva proba de sânge, de a răspunde întrebărilor aferente pe durata prelevării probei și de a îndepărta corect echipamentul de prelevare folosit, care nu este necesar pentru finalizarea ședinței de prelevare a probei.
(1) Personalul de recoltare a probei și sportivul trebuie să se deplaseze către zona de lucru.
(2) Ofițerul de control doping trebuie să informeze sportivul cu privire la procedura de prelevare a probei de sânge, inclusiv prin moduri sau formate accesibile pentru sportivii cu dizabilități.
(3) Ofițerul de control doping trebuie să se asigure că sportivul beneficiază de condiții confortabile și să îndrume sportivul să rămână în poziție așezată, cu picioarele pe podea, pentru cel puțin zece (10) minute înainte de prelevarea probei.
(4) Ofițerul de control doping sau după caz, oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să îndrume sportivul să aleagă un kit de recoltare a probei și să verifice că acesta nu prezintă semne de falsificare, iar sigiliile sunt intacte.
(5) Dacă sportivul nu este mulțumit de kit-ul selectat, poate alege alt kit.
(6) Dacă sportivul nu este mulțumit de niciun kit disponibil pentru selecție, ofițerul de control doping consemnează acest aspect.
(7) Dacă ofițerul de control doping nu este de acord cu opinia sportivului potrivit căreia niciun kit nu este satisfăcător, acesta va informa sportivul că ședința de prelevare a probei trebuie să continue.
(8) Dacă ofițerul de control doping este de acord cu motivele care stau la baza opiniei sportivului potrivit căreia niciun kit disponibil pentru selecție nu este satisfăcător, ofițerul de control doping trebuie să încheie prelevarea probei de sânge de la sportiv și să consemneze acest aspect.
(1) Echipamentul de recoltare a probei trebuie să conțină:
a) eprubete pentru recoltare, care să respecte următoarele cerințe:
(i) să fie conforme atât pentru recoltarea sângelui, cât și pentru depozitarea și transportul acestuia în eprubetele plasate în recipientele A și B;
(ii) pentru analiza substanțelor sau metodelor interzise din sânge total sau plasmă și/sau pentru stabilirea profilului parametrilor sângelui, eprubetele A și B trebuie să aibă capacitatea de a conține minimum 3 ml de sânge și să conțină acid etilendiaminotetraacetic - EDTA, ca anti-coagulant;
(iii) pentru analiza substanțelor sau metodelor interzise din ser, eprubetele A și B trebuie să aibă capacitatea de a conține minimum 5 ml de sânge și să conțină un gel separator a serului polimeric inert și un factor de activare a coagulăriiș
b) sticle sau recipiente A și B pentru transportul în siguranță al eprubetelor de recoltare;
c) etichete unice pentru eprubetele de prelevare, cu codul numeric al probei;
d) alte tipuri de echipament folosit în legătură cu prelevarea sângelui, conform prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații și îndrumărilor cu privire la recoltarea probelor elaborate de Agenția Mondială Anti-Doping.
(2) După ce echipamentul de prelevare este selectat, ofițerul de control doping și sportivul verifică dacă toate codurile numerice se potrivesc și dacă acest cod este înregistrat corect de ofițerul de control doping în formularul de control doping.
(3) Dacă sportivul sau ofițerul de control doping descoperă neconformități cu privire la codurile numerice, ofițerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă un alt echipament și va consemna acest lucru.
(1) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să caute cel mai potrivit loc pentru venopuncție, care să nu afecteze sportivul sau performanța acestuia. Acest loc trebuie să fie pe brațul nedominant, doar dacă oficialul pentru recoltarea probelor de sânge nu consideră mai potrivit celălalt braț.
(2) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să curețe pielea cu un șervețel sau un tampon dezinfectant steril și să aplice un garou, dacă este necesar.
(3) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să preleve proba de sânge dintr-o venă superficială în eprubetă. Dacă a fost aplicat, garoul trebuie îndepărtat imediat după efectuarea puncției venoase.
(4) Cantitatea de sânge prelevată trebuie să fie suficientă pentru a corespunde cerințelor analitice aplicabile, pentru a se putea analiza proba.
(5) Atunci când cantitatea de sânge care poate fi prelevată de la sportiv din prima încercare nu este suficientă, oficialul de prelevare sânge trebuie să repete procedura până la maximum trei încercări.
(6) Dacă după toate cele trei încercări nu se reușește prelevarea cantității suficiente de sânge, atunci oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să informeze ofițerul de control doping. Ofițerul de control doping trebuie să încheie prelevarea probei de sânge și să consemneze motivele pentru care a luat această decizie.
(7) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să aplice un plasture pe zona sau zonele înțepăturii.
(8) Oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să arunce echipamentul folosit pentru prelevarea probei de sânge, care nu este necesar pentru încheierea ședinței de prelevare a probei, potrivit standardelor locale impuse pentru manipularea sângelui.
(9) Gestionarea deșeurilor periculoase rezultate în urma ședinței de prelevare a probei de sânge se face potrivit Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, aprobate prin Ordinul nr. 1.226/2012.
(10) Dacă proba necesită procesare suplimentară la fața locului, cum ar fi centrifugare sau separarea serului, de exemplu, în cazul probelor ce urmează a fi folosite în legătură cu pașaportul biologic al sportivului, după ce fluxul de sânge în eprubetă se oprește, oficialul pentru recoltarea probelor de sânge scoate eprubeta din suport și omogenizează sângele manual, prin răsturnarea ușoară a eprubetei de cel puțin trei ori, iar sportivul rămâne să observe proba până la sigilarea kit-ului.
(1) Sportivul trebuie să sigileze proba în kitul care evidențiază orice tentativă de falsificare, conform instrucțiunilor ofițerului de control doping. Ofițerul de control doping verifică în prezența sportivului că sigilarea este corespunzătoare.
(2) Sportivul și oficialul pentru recoltarea probelor de sânge/ofițerul de control doping trebuie să semneze formularul de control doping.
(3) Proba sigilată se păstrează într-o manieră care să protejeze integritatea, identitatea și securitatea sa, înainte de a fi transportată de la stația de control doping la laboratorul care va analiza proba.
(4) Aparatul de înregistrare a temperaturii utilizat trebuie să aibă următoarele specificații:
a) să înregistreze temperatura în grade Celsius cel puțin o dată pe minut;
b) să înregistreze ora în GMT;
c) să raporteze profilul temperaturii în timp, în format text, cu un rând pentru fiecare măsurătoare, respectând formatul „YYYY-MM-DD HH:MM T“; și
d) să aibă un ID unic, format din cel puțin șase caractere.
(5) Ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să pornească aparatul de înregistrare a temperaturii înainte de prelevarea probei și să-l poziționeze în interiorul echipamentului de depozitare.
Orice comportament al sportivului și/sau al reprezentantului său, orice neregularitate care ar putea compromite prelevarea probei trebuie consemnate de ofițerul de control doping în documentele incidente ședinței de recoltare a probei prevăzute la art. 35 alin. (1).
2.D. Recoltarea probelor de sânge pentru pașaportul biologic al sportivului
Recoltarea probei de sânge pentru pașaportul biologic al sportivului trebuie să țină cont de informațiile de localizare a sportivului, pentru a garanta că prelevarea probei nu are loc într-un interval de două ore de la antrenamentul sportivului, de la participarea la competiție sau alte activități fizice similare. Dacă sportivul s-a antrenat sau a concurat cu mai puțin de două ore înainte de momentul notificării cu privire la selectarea sa, ofițerul de control doping sau alt personal de prelevare desemnat va însoți sportivul până la expirarea acestei perioade de două ore.
Dacă proba a fost prelevată în cele două ore de după antrenament sau competiție, natura, durata și intensitatea efortului vor fi consemnate de ofițerul de control doping pentru a pune aceste informații la dispoziția APMU și, ulterior, la dispoziția experților desemnați pentru evaluarea pașaportului biologic potrivit prevederilor Standardului internațional pentru gestionarea rezultatelor.
Deși este suficientă o singură probă pentru pașaportul biologic al sportivului, se recomandă prelevarea unei probe suplimentare B, pentru o eventuală analiză ulterioară a substanțelor și metodelor interzise în sângele total, de exemplu, detecția transfuziei de sânge omolog și/sau a agenților de stimulare a eritropoiezei.
Pentru testarea în afara competiției, probele de urină A și B trebuie recoltate împreună cu probele de sânge, pentru a permite testarea analitică pentru agenții de stimulare a eritropoiezei, dacă nu se dispune altfel de către autoritatea de testare pe baza prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
Proba se refrigerează din momentul prelevării până în momentul analizei sale, cu excepția cazului în care proba este analizată la locul prelevării, fără nicio întârziere. Procedura de depozitare intră în responsabilitatea ofițerului de control doping.
Echipamentul pentru depozitare și transport trebuie să aibă capacitatea de a păstra probele la o temperatură scăzută, pe durata depozitării. Probele de sânge total nu trebuie lăsate să înghețe în niciun moment. Atunci când alege echipamentul pentru depozitare și transport, ofițerul de control doping trebuie să ia în considerare perioada de depozitare, numărul probelor ce trebuie depozitate și condițiile de mediu, temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate.
Echipamentul de depozitare trebuie să fie unul dintre următoarele:
a) frigider;
b) ladă frigorifică;
c) geantă frigorifică; sau
d) orice alt echipament care are proprietățile mai sus menționate.
Trebuie utilizat un aparat de înregistrare a temperaturii, care să înregistreze temperatura din momentul recoltării până în momentul analizării probei, cu excepția cazului în care proba este analizată la locul prelevării, fără nicio amânare.
Aparatul de înregistrare a temperaturii utilizat trebuie să aibă următoarele specificații:
a) să înregistreze temperatura în grade Celsius cel puțin o dată pe minut;
b) să înregistreze ora în GMT;
c) să raporteze profilul temperaturii în timp, în format text, cu un rând pentru fiecare măsurătoare, respectând formatul „YYYY-MM-DD HH:MM T“; și
d) să aibă un ID unic, format din cel puțin șase caractere.
După notificarea sportivului că a fost selectat pentru prelevarea probei și după prezentarea de către ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge a drepturilor și obligațiilor sportivului în cadrul procesului de prelevare a probei, ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să ceară sportivului să rămână așezat, cu tălpile pe podea, pentru cel puțin zece minute înainte de prelevarea probei de sânge.
Ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge prelevă proba și consemnează informațiile suplimentare într-un formular suplimentar pentru pașaportul biologic al sportivului, în formularul de control doping specific pentru pașaportul biologic al sportivului sau în orice alt formular de raportare, care trebuie semnat de sportiv și de ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge, conform prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații elaborat de Agenția Mondială Anti-Doping.
Ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge trebuie să pornească aparatul de înregistrare a temperaturii înainte de prelevarea probei și să-l poziționeze în interiorul echipamentului de depozitare. Este important să pornească înregistrarea temperaturii înainte de prelevarea probei.
Ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge îndrumă sportivul să aleagă echipamentul de prelevare a probei, potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (4)-(8).
Procedura de prelevare a probelor pentru prelevarea sângelui în scopul pașaportului biologic al sportivului este similară cu procedura prevăzută la art. 39-46 din prezentele norme, cu următoarele elemente suplimentare:
a) oficialul pentru recoltarea probelor de sânge se asigură că eprubetele de prelevare sunt umplute corespunzător;
b) după ce fluxul de sânge în eprubetă se oprește, oficialul pentru recoltarea probelor de sânge scoate eprubeta din suport și omogenizează sângele manual, prin răsturnarea ușoară a eprubetei de cel puțin trei ori.
Sportivul și ofițerul de control doping/oficialul pentru recoltarea probelor de sânge semnează formularul de control doping și formularul suplimentar pentru pașaportul biologic al sportivului, dacă este cazul.
Proba de sânge se sigilează și se depozitează în echipamentul de depozitare în care se află aparatul de înregistrare a temperaturii. Probele de sânge trebuie transportate într-un echipament care să păstreze integritatea probelor în timp și să nu fie afectat de modificările temperaturii exterioare.
Procedura de transport intră în responsabilitatea ofițerului de control doping. Echipamentul de transport trebuie transportat prin mijloace sigure, folosindu-se o metodă de transport autorizată de ANAD.
Condițiile de transport pentru pașaportul biologic al sportivului trebuie să respecte prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
În cazul sportivilor cu dizabilități, toate aspectele legate de notificare și recoltarea probelor se desfășoară potrivit procedurilor standard de notificare și recoltare a probelor prevăzute la art. 15 alin. (1) și art. 21-64, dacă nu sunt necesare adaptări datorate dizabilității sportivului, conform prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
(1) Pentru sportivii cu dizabilități, ANAD trebuie să accepte modificările necesare în procedura de recoltare a probei, atunci când este fezabil. Toate modificările aduse procedurii standard de recoltare a probei pentru sportivii cu dizabilități sunt consemnate de către ofițerul de control doping și raportate ANAD.
(2) ANAD are responsabilitatea de a se asigura, atunci când este posibil, că ofițerul de control doping deține informațiile și echipamentul pentru recoltarea probei necesare desfășurării unei ședințe de recoltare a probei pentru un sportiv cu dizabilități, inclusiv detalii ale unei astfel de dizabilități care pot modifica procedura de desfășurare a ședinței de recoltare a probei.
(3) Ofițerul de control doping are responsabilitatea delegată de către ANAD de a efectua modificări de procedură, atât timp cât acestea nu vor compromite identitatea, securitatea și integritatea probei.
(4) Sportivii cu dizabilități psihice, mintale, fizice, vizuale, auditive sau surdocecitate pot fi asistați de către reprezentanții lor, dacă acest lucru este autorizat de sportiv și aprobat de ofițerul de control doping.
(5) Ofițerul de control doping poate decide dacă trebuie utilizat un echipament alternativ de recoltare a probei sau o stație de control doping alternativă, atunci când este necesar pentru a-i permite sportivului să emită proba, atât timp cât identitatea, securitatea și integritatea probei nu vor fi afectate.
(6) Când tipul de dizabilitate impune utilizarea permanentă a unor recipiente de recoltare a urinei sau a unei sonde de urină, înainte de a emite proba pentru analiză, sportivului i se solicită să elimine mai întâi urina existentă în astfel de sisteme. Atunci când este posibil, sistemul de drenaj trebuie înlocuit cu unul nou, nefolosit, înainte de recoltarea probei. Cateterul sau sistemul de drenaj nu reprezintă o parte necesară a echipamentului de recoltare a probei care trebuie asigurată de autoritatea de recoltare a probei; în schimb, este responsabilitatea sportivului să aibă disponibil echipamentul necesar în acest scop.
(7) În cazul sportivilor cu dizabilități, ofițerul de control doping verifică echipamentul suplimentar sau un alt tip de echipament necesar în funcție de dizabilitate, pentru a se asigura că nu vor fi compromise identitatea, securitatea și integritatea probei.
(8) Pentru sportivii cu deficiențe vizuale, psihice sau mintale, ofițerul de control doping și/sau sportivul pot/poate stabili dacă acesta va avea un reprezentant prezent pe parcursul ședinței de recoltare a probei. În timpul ședinței de recoltare a probei, reprezentantul sportivului poate observa alături de ofițerul de control doping/însoțitor emiterea probei de urină, însă nu pot observa în mod direct emiterea probei de urină, cu excepția cazului în care sportivul solicită acest lucru.
(9) Sportivul trebuie să dețină controlul asupra echipamentului de recoltare și asupra probei emise, cu excepția situației în care este necesară asistență pentru sportivii cu dizabilități.
(10) Asistența suplimentară poate fi oferită numai potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații oricărui sportiv de către reprezentantul acestuia sau de către personalul de recoltare a probei, pe parcursul ședinței de recoltare, atunci când sportivul autorizează și ofițerul de control doping aprobă acest lucru.
(1) Ofițerul de control doping trebuie să se asigure că toate probele și documentația aferentă sunt transportate în condiții adecvate la laboratorul care va efectua analizele.
(2) Ofițerul de control doping trebuie să trimită toate documentele aferente ședinței de recoltare a probelor către ANAD, folosind metoda de transport autorizată de aceasta, cât mai repede posibil după încheierea ședinței de recoltare a probelor.
ANAD trebuie să autorizeze un sistem de transport care să garanteze că probele și documentația sunt transportate într-o manieră care să protejeze integritatea, identitatea și securitatea lor.
Probele trebuie transportate întotdeauna cât mai repede posibil după încheierea ședinței de recoltare, într-o manieră care să reducă posibilitatea degradării probei din cauza unor factori precum întârzieri și variații extreme de temperatură.
Documentația cuprinzând datele de identificare ale sportivului nu va fi inclusă împreună cu probele sau documentația trimisă laboratorului care va efectua analizele probelor.
Dacă probele împreună cu documentația aferentă sau documentația referitoare la ședința de recoltare a probei nu sunt primite la ANAD sau dacă integritatea sau identitatea probei ar fi putut fi compromisă în timpul transportului, ANAD trebuie să verifice lanțul de custodie și să analizeze dacă proba respectivă trebuie invalidată.
Documentația referitoare la ședința de recoltare a probei și/sau la o încălcare a reglementărilor anti-doping trebuie păstrată de autoritatea de testare și/sau ANAD, pe o perioadă de timp potrivit cerințelor specificate în Standardul internațional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
(1) Cerințele ce trebuie îndeplinite în amenajarea stației de control doping pentru testarea în competiție sunt:
a) să se afle în apropierea zonei de antrenament sau de concurs și să fie semnalizată vizibil, iar traseul către stația de control doping să fie semnalizat cu indicatoare;
b) să fie compusă din trei zone, delimitate distinct: zona de așteptare, zona de lucru și zona de recoltare pentru probele de urină;
c) să existe un grup sanitar;
d) sa fie respectate cerințele minime de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, cu respectarea Ordinului ministerului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2021 - Revizuire NP 051/2000“.
(2) Zona de așteptare este o încăpere prevăzută cu scaune.
(3) Zona de lucru trebuie să fie o încăpere în care se desfășoară ședința de recoltare a probei, prevăzută cu: un frigider pentru păstrarea probelor, o masă, scaune.
(4) Zona de lucru descrisă la alin. (3) va fi prevăzută și cu mobilier adecvat pentru a funcționa ca zonă de recoltare în situația în care sunt recoltate probe de sânge.
(5) În stația de control doping nu se consumă băuturi alcoolice, sportivul putând consuma doar băuturi nealcoolice disponibile în ambalajul original sigilat, care sunt puse la dispoziție de organizatorul competiției.
(6) Dacă un sportiv decide să consume băuturi și/sau alimente aduse din afara stației de control doping, o face pe proprie răspundere. Ofițerul de control doping trebuie să informeze sportivul în legătură cu aceste riscuri și să consemneze această situație.
Pe durata procedurii de control doping, sportivul are următoarele drepturi:
a) să aibă un reprezentant și, dacă este cazul, un interpret;
b) să solicite informații suplimentare cu privire la procesul de recoltare a probei;
c) să solicite efectuarea de modificări relevante în procedura de recoltare a probei, în cazul sportivilor cu dizabilități, conform prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații;
d) să solicite o amânare în a se prezenta la stația de control doping din motive întemeiate, conform prevederilor art. 76.
Sportivul are următoarele obligații pe durata procedurii de control doping:
a) să se legitimeze, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații;
b) să rămână permanent sub observația ofițerului de control doping sau a însoțitorului, din momentul inițierii procedurii de notificare și până la finalizarea ședinței de recoltare a probei;
c) să respecte procedurile de recoltare a probei, iar sportivul trebuie informat în legătură cu posibilele încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021;
d) să se prezinte pentru recoltarea probei imediat după semnarea invitației pentru testarea doping, cu excepția cazului în care există motive justificate pentru o amânare, conform prevederilor art. 76 alin. (2) și (3) din prezentele norme.
(1) După luarea la cunoștință și semnarea invitației pentru control doping, sportivul poate solicita ofițerului de control doping o amânare în a se prezenta la stația de control doping și/sau să părăsească temporar stația de control doping, potrivit alin. (2) și (3). Ofițerul de control doping/însoțitorul poate acorda această permisiune sportivului, dacă acesta poate fi însoțit și ținut sub observație în permanență, pe toată durata amânării.
(2) Prezentarea cu întârziere sau părăsirea temporară a stației de control doping poate fi permisă, în competiție, pentru desfășurarea următoarelor activități:
a) participarea la ceremonia de premiere;
b) îndeplinirea angajamentelor mass-media;
c) participarea la alte competiții;
d) efectuarea unor exerciții de încălzire;
e) administrarea unui tratament medical necesar și care nu poate fi amânat;
f) intrarea în posesia unui act de identificare cu poză;
g) localizarea unui reprezentant și/sau a unui interpret;
h) orice alte circumstanțe rezonabile, stabilite de ofițerul de control doping cu respectarea instrucțiunilor furnizate de autoritatea de testare.
(3) Prezentarea cu întârziere sau părăsirea temporară a stației de control doping poate fi permisă în cazul testării în afara competiției pentru:
a) finalizarea unei sesiuni de antrenament;
b) administrarea unui tratament medical necesar și care nu poate fi amânat;
c) intrarea în posesia unui act de identitate cu poză;
d) orice alte circumstanțe rezonabile, stabilite de ofițerul de control doping cu respectarea instrucțiunilor furnizate de autoritatea de testare;
e) localizarea unui reprezentant și/sau interpret.
(4) Ofițerul de control doping trebuie să consemneze în formularul suplimentar de raport-comentarii motivele amânării prezentării sportivului la stația de control doping și/sau motivele părăsirii stației de control doping, iar ANAD poate iniția investigații ulterioare privind o posibilă încălcare a reglementărilor antidoping, potrivit procedurii ANAD cu privire la desfășurarea investigațiilor.
(5) Ora la care sportivul părăsește stația de control doping, precum și ora la care acesta revine în stația de control doping se consemnează de către ofițerul de control doping în registrul stației de control doping.
(6) În situația în care sportivul întârzie să se prezinte la stația de control doping din alte motive decât cele prevăzute la alin. (2) și (3) ale prezentului articol, precum și în cazul în care sportivul încalcă obligația de a rămâne sub observație directă pe parcursul însoțirii, dar sosește la stația de control doping înainte de plecarea ofițerului de control doping, acesta din urmă va decide dacă să continue sau nu recoltarea probei și va consemna acest aspect într-un raport de comentarii. Autoritatea de testare va investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru gestionarea rezultatelor.
Ofițerul de control doping va respinge solicitarea sportivului de a amâna prezentarea la stația de control doping și/sau părăsirea temporară a stației de control doping, dacă sportivul nu poate fi însoțit în permanență.
(1) La solicitarea ofițerului de control doping sau a însoțitorului, sportivul semnează notificarea pentru control doping, confirmând astfel că acceptă să se supună testării doping.
(2) Dacă sportivul refuză să semneze că a fost notificat sau dacă evită notificarea pentru controlul doping, ofițerul de control doping/însoțitorul va informa sportivul, dacă circumstanțele permit, cu privire la consecințele posibilelor încălcări ale reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(3) În cazul în care procedura prevăzută la alin. (2) este îndeplinită de însoțitorul care nu este ofițerul de control doping, însoțitorul va raporta imediat toate faptele relevante ofițerului de control doping.
(4) În situația în care sportivul revine asupra deciziei de a refuza controlul doping, ofițerul de control doping va continua ședința de recoltare a probei și va consemna toate aspectele într-un raport detaliat și le va raporta autorității de testare. Autoritatea de testare va investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021, potrivit Standardului internațional pentru gestionarea rezultatelor.
(1) Identitatea unui sportiv selectat pentru control doping se va stabili în baza unui document oficial care să cuprindă numele și poza sportivului, conform prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
(2) În situația în care sportivul nu are un document de identificare cu poză, acesta poate fi recunoscut de o terță persoană, cu respectarea Standardului internațional pentru testare și investigații. Ofițerul de control doping va consemna această situație în formularul de control doping sau într-un formular suplimentar de raport-comentarii.
(3) În situația în care identitatea sportivului nu poate fi validată, însă personalul de recoltare a probelor apreciază pe baza altor mijloace de probă că este vorba de sportivul selectat pentru control doping, ofițerul de control doping trebuie să consemneze acest aspect în formularul suplimentar de raport-comentarii și să îl raporteze autorității de testare/recoltare a probelor.
(4) În situația în care identitatea sportivilor nu poate fi confirmată conform prevederilor de la alin. (1)-(3), autoritatea de testare poate investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
În cazul în care personalul de recoltare a probei sesizează o situație care ar putea vicia ședința de recoltare a probei, circumstanțele vor fi raportate și ofițerul de control doping le va consemna. Dacă ofițerul de control doping consideră oportun, va recolta o probă suplimentară de la sportiv. Autoritatea de testare va investiga o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(1) ANAD va solicita laboratoarelor acreditate de Agenția Mondială Anti-Doping prevăzute la art. 50 alin. (6) din Legea nr. 310/2021 să analizeze probele pentru meniul analitic standard ținând cont dacă proba a fost recoltată în competiție sau în afara competiției. De asemenea, ANAD poate lua în considerare să efectueze analize suplimentare probelor pentru substanțe sau metode interzise în afară de cele prevăzute sau nivelurile impuse în TDSSA, pe baza evaluării riscului de sport/disciplină/țară sau pe baza informațiilor colectate și prelucrate primite de ANAD.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, ANAD va elabora o procedură pentru stocarea probelor și păstrarea documentelor aferente recoltării probelor, astfel încât să fie permise analize suplimentare ale acestora la o dată ulterioară, conform art. 50 alin. (9)-(11) din Legea nr. 310/2021.
(3) Procedura prevăzută la alin. (2) trebuie întocmită potrivit prevederilor Standardului internațional pentru laboratoare și ale Standardului internațional privind prelucrarea datelor cu caracter personal, luând în considerare scopurile analizelor probelor, prevăzute la art. 50 alin. (8) din Legea nr. 310/2021, precum și:
a) recomandările laboratorului și ale APMU;
b) posibila necesitate de a analiza proba din programul Pașaportul biologic al sportivilor la o dată ulterioară;
c) metode noi de detecție care vor fi introduse în viitor, relevante pentru sportiv, sport și/sau disciplină;
d) probele recoltate de la sportivi, care îndeplinesc unele sau toate criteriile prevăzute în Standardul internațional pentru testare și investigații elaborat de Agenția Mondială Anti-Doping;
e) orice alte informații puse la dispoziția organizației anti-doping, care justifică stocarea pe termen lung sau analiza ulterioară a probelor când organizația anti-doping consideră necesar.
(1) ANAD adoptă o abordare piramidală și îi repartizează pe sportivi în loturi diferite potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații, în funcție de cât de multe informații de localizare sunt necesare pentru a efectua numărul de testări alocate acestora în planul de distribuire a testărilor.
(2) Lotul de testare înregistrat al ANAD și lotul de testare trebuie revizuite și actualizate periodic, în scopul evidențierii modificărilor survenite sub aspectul includerii sau scoaterii din lot a unor sportivi, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații elaborat de Agenția Mondială AntiDoping.
(3) În vârful piramidei este lotul de testare înregistrat, care include sportivii prevăzuți la art. 4 pct. 32 din Legea nr. 310/2021, selectați pe baza criteriilor prevăzute în Standardul internațional pentru testare și investigații.
(4) ANAD distribuie prin ADAMS lista cu sportivii care sunt incluși în lotul de testare înregistrat federațiilor internaționale, organizațiilor naționale anti-doping și altor organizații anti-doping competente.
(5) ANAD implementează următoarele criterii necesare pentru includerea sportivilor într-un lot de testare:
a) sportivii pe care ANAD intenționează să-i testeze cel puțin o dată pe an în afara competiției, fie independent, fie în coordonare cu alte organizații anti-doping cu autoritate de testare asupra acelor sportivi;
b) sportivii care practică sporturi în care există suficiente informații de localizare pentru a fi localizați pentru testare, obținute prin intermediul competițiilor/evenimentelor de echipă și alte activități în echipă obișnuite.
(1) Un sportiv care face parte dintr-un lot de testare înregistrat are următoarele obligații:
a) să furnizeze trimestrial în programul ADAMS pentru fiecare zi din trimestrul următor o perioadă specifică de 60 de minute între orele 5.00 și 23.00, în care sportivul este disponibil zilnic pentru a fi testat doping la o locație anume. Singura excepție: în situația în care pentru trimestrul respectiv există informații că sportivul urmează să participe la un eveniment sportiv, cu excepția evenimentelor sportive organizate de un organizator de manifestări sportive majore, iar ANAD are suficiente informații din alte surse pentru localizarea sportivului la acele date, atunci ANAD poate renunța la cerința de a preciza perioada de 60 de minute pentru acele date cu informații în competiție;
b) să transmită o adresă poștală completă și/sau o adresă de e-mail, unde poate primi corespondența cu privire la notificarea oficială, cu cerința de confirmare de primire;
c) să își dea consimțământul pentru transmiterea informațiilor de localizare și altor organizații anti-doping cu autoritate de testare asupra sa;
d) să transmită pentru fiecare zi a trimestrului următor toate adresele la care acesta va sta peste noapte, se va antrena, va munci sau va desfășura alte activități curente, precum și orarul acestora;
e) să transmită programul său competițional pentru următorul trimestru, inclusiv numele și adresa fiecărei locații în care este programat să concureze în acest trimestru, și ziua și ora la care este programat să concureze în aceste locații.
(2) Sportivul prevăzut la alin. (1) are obligația de a se supune testării oriunde și oricând, la cerere, de către o organizație antidoping cu autoritate de testare asupra sa.
(3) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) nu limitează obligația acestuia de a furniza informații de localizare în afara acestui interval de timp de 60 de minute.
(4) În situația în care sportivul nu este disponibil pentru testare în locația specificată pe perioada celor 60 de minute menționată pentru ziua respectivă în informațiile de localizare furnizate, această încălcare poate fi investigată din perspectiva art. 4 pct. 78 din Legea nr. 310/2021.
Pentru a se asigura că testarea în afara competiției este impredictibilă pentru sportiv, ANAD trebuie să ia în considerare și alte informații de localizare oferite.
(1) ANAD trebuie să utilizeze programul ADAMS pentru a se asigura că:
a) informațiile furnizate de sportiv sunt păstrate în siguranță;
b) informațiile pot fi accesate de persoane autorizate care acționează în numele ANAD în baza specificului activității, de către WADA și de către alte organizații anti-doping care au autoritate de a efectua testarea asupra unui sportiv.
(2) Informațiile de localizare sunt păstrate tot timpul în condiții de strictă confidențialitate și sunt utilizate exclusiv în următoarele scopuri:
a) de a planifica, coordona și efectua controalele doping;
b) de a furniza informații relevante în raport cu pașaportul biologic al sportivului și cu alte rezultate analitice;
c) pentru a sprijini o investigație a unei posibile încălcări a reglementărilor anti-doping;
d) pentru a sprijini procedurile privind prezumția unei încălcări a reglementărilor anti-doping.
(3) Informațiile prevăzute la alin. (2) se distrug de către ANAD după ce își pierd relevanța în raport cu scopurile definite în Standardul internațional pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.
(4) Informațiile de localizare sunt prelucrate potrivit Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE și Standardului internațional privind prelucrarea datelor cu caracter personal, elaborat de Agenția Mondială Anti-Doping.
(1) Sportivii aflați sub autoritatea de testare a ANAD și a unei federații internaționale trebuie să fie incluși întrun singur lot de testare înregistrat și, prin urmare, trebuie să furnizeze un singur set de informații de localizare. Dacă sportivul este inclus în lotul de testare înregistrat al federației internaționale și în lotul național de testare înregistrat al ANAD sau în lotul de testare înregistrat al mai multor organizații naționale anti-doping sau federații internaționale, atunci sportivul va fi notificat de fiecare dintre acestea că se află în lotul său.
(2) Înainte de a face notificarea prevăzută la alin. (1), ANAD și celelalte organizații anti-doping vor stabili de comun acord căreia dintre ele îi va furniza sportivul informațiile privind localizarea, iar organizația anti-doping respectivă trebuie să dețină custodia informațiilor de localizare.
(3) Fiecare notificare trimisă sportivului trebuie să precizeze faptul că acesta este obligat să furnizeze informațiile privind localizarea numai organizației anti-doping stabilite potrivit prevederilor alin. (2), care va distribui informațiile de localizare furnizate oricărei alte organizații anti-doping care are autoritate de a efectua testarea asupra sportivului respectiv.
(4) În lipsa unui consens între organizațiile anti-doping cu privire la asumarea responsabilității pentru colectarea de informații privind localizarea sportivului și pentru punerea lor la dispoziție celorlalte organizații anti-doping cu autoritate de testare a sportivului, Agenția Mondială Anti-Doping decide pe baza interesului superior al sportivului.
(5) Decizia WADA prevăzută la alin. (4) este definitivă și nu poate fi atacată cu apel.
ANAD trebuie să informeze, în scris, sau direct prin e-mail sau prin intermediul federațiilor sportive naționale de specialitate, fiecare sportiv selectat pentru includerea în lotul de testare înregistrat, asupra următoarelor aspecte:
a) faptul că aceștia au fost incluși în lotul lor de testare înregistrat începând cu o dată ulterioară menționată;
b) cerințele privind informațiile de localizare pe care aceștia trebuie să le îndeplinească;
c) consecințele încălcării acestor cerințe privind informațiile de localizare; și
d) faptul că aceștia pot fi, de asemenea, testați de alte organizații anti-doping care au autoritate de a efectua testarea.
Sportivii care nu mai îndeplinesc criteriile de includere în lotul de testare înregistrat sunt excluși printr-o notificare scrisă.
Un sportiv care a fost inclus într-un lot de testare înregistrat va continua să se supună cerințelor privind informațiile de localizare, doar în cazul în care și până când:
a) a fost notificat în scris de către ANAD că nu mai este inclus în lotul său de testare înregistrat;
b) se retrage din activitatea sportivă competițională în cauză și notifică în scris ANAD în acest sens.
(1) ANAD poate preciza o dată înainte de prima zi a fiecărui trimestru când un sportiv dintr-un lot de testare înregistrat trebuie să furnizeze informațiile privind localizarea în sensul art. 83 alin. (1).
(2) Sportivul are obligația de a se asigura că furnizează toate informațiile cerute în sensul art. 83 alin. (1), în mod corect și cu suficiente detalii pentru a permite oricărei organizații anti-doping interesate să îl localizeze pentru testare în orice zi din trimestru, la orele și în locurile specificate de sportiv, incluzând, dar fără a se limita la perioada de 60 de minute specificată în informațiile privind localizarea pentru acea zi.
(3) Informațiile transmise de către sportiv, potrivit prevederilor alin. (1) și (2) trebuie să fie suficiente pentru a permite ofițerului de control doping să identifice și să aibă acces la locația comunicată, precum și pentru ca sportivul să fie localizat fără aviz prealabil.
(4) Nerespectarea dispozițiilor alin. (3) poate fi investigată ca o nerespectare a cerinței incidente sportivului de a furniza informații privind localizarea sa definită la art. 2 lit. l) din prezentele norme și/sau ca o prezumată încălcare a reglementărilor antidoping potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(5) În toate situațiile, ANAD trebuie să ia în considerare testarea-țintă a sportivului.
(6) Dacă sportivul este testat în perioada celor 60 de minute, acesta are obligația de a rămâne împreună cu ofițerul de control doping până la încheierea ședinței de recoltare a probei, chiar dacă aceasta durează mai mult decât perioada de 60 de minute specificată.
(7) Nerespectarea dispozițiilor alin. (6) trebuie investigată din perspectiva prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 310/2021.
(8) Dacă sportivul nu este disponibil pentru testare la începutul celor 60 de minute, dar devine disponibil mai târziu pe parcursul celor 60 de minute, ofițerul de control doping trebuie să recolteze proba și nu va consemna tentativa ca tentativă de testare eșuată, dar va include în raportul asupra misiunii detalii complete despre întârzierea sportivului în a fi disponibil pentru testare.
(9) În cazul în care situația descrisă la alin. (8) survine de două sau mai multe ori, aceasta poate fi investigată ca o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021, iar ANAD trebuie să ia în considerare testarea-țintă a sportivului.
(10) Dacă un sportiv nu este disponibil pentru testare în perioada de 60 de minute în locația specificată pentru acel interval orar din ziua respectivă, acesta va fi cercetat pentru un test neefectuat, chiar dacă este localizat mai târziu în acea zi și i se recoltează cu succes o probă.
(11) În situația în care sportivul nu poate fi localizat imediat, în perioada de 60 de minute, la locația indicată, ofițerul de control doping trebuie să rămână la locație pe perioada de timp rămasă din cele 60 de minute și în acest timp trebuie să facă eforturi rezonabile pentru a-l localiza și acest aspect trebuie consemnat.
(12) Atunci când un sportiv nu a fost localizat în pofida eforturilor rezonabile ale ofițerului de control doping și mai rămân numai cinci minute din perioada de 60 de minute, atunci, în ultimă instanță, ofițerul poate, dar nu este obligat, să sune sportivul să vadă dacă acesta se află la locația specificată. Dacă sportivul răspunde la apel și este disponibil pentru a fi testat imediat, în perioada de 60 de minute, atunci ofițerul de control doping trebuie să aștepte sportivul și să recolteze proba acestuia ca de obicei.
(13) Dacă sportivul răspunde la apelul ofițerului de control doping și nu se află la locația specificată sau în imediata apropiere și, ca atare, nu se poate face disponibil pentru testare în perioada de 60 de minute, ofițerul de control doping transmite un raport de testare nereușită.
(14) Toate situațiile prevăzute la alin. (9), precum și toate aspectele care sugerează că sportivul ar fi putut falsifica sau manipula probele de sânge ori de urină în timpul scurs între apelul telefonic și recoltarea probei trebuie documentate în formularul suplimentar de raport-comentarii și/sau în formularul de testare nereușită, și astfel se va decide dacă trebuie efectuate investigații suplimentare.
(1) Sportivul din lotul de testare înregistrat trebuie să își actualizeze informațiile furnizate prin intermediul programului ADAMS cât mai curând posibil, după ce se modifică circumstanțele.
(2) Sportivul trebuie să își actualizeze permanent informațiile de localizare pentru a semnala orice modificare în orice zi din trimestrul respectiv, în special:
a) în ceea ce privește ora și locația perioadei de 60 de minute menționate la art. 83 alin. (1) lit. a);
b) în ceea ce privește locul unde rămâne peste noapte.
(3) Sportivul trebuie să furnizeze modificările în cel mai scurt timp posibil după ce se modifică circumstanțele, și în orice caz, înainte de intervalul de timp de 60 de minute specificat în informațiile furnizate pentru ziua respectivă.
(4) Nerespectarea dispozițiilor alin. (3) poate fi investigată ca o nerespectare a cerinței incidente sportivului de a furniza informații privind localizarea sa definită la art. 2 lit. l) din prezentele norme și/sau ca o prezumată încălcare a reglementărilor anti-doping potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) și/sau e) din Legea nr. 310/2021.
(5) ANAD trebuie să ofere sportivului mijloace adecvate de comunicare - online, internet, e-mail, telefon, mesaj text etc. - pentru a facilita astfel de actualizări.
(6) ANAD verifică actualizările furnizate de sportiv înainte de a încerca să recolteze proba.
(7) Sportivul care actualizează perioada de 60 de minute pentru o anumită zi, înainte de perioada inițială, trebuie să se supună testării pe perioada menționată inițial, dacă este localizat.
(8) Dacă sportivul furnizează în mod regulat perioade de 60 de minute cu distanțe mari de timp între ele și/sau își modifică perioada de 60 de minute și/sau locația în ultimul moment, ANAD va investiga comportamentul sportivului și poate efectua testarea-țintă a acestuia.
(1) Pe lângă lotul de testare înregistrat, ANAD stabilește și lotul de testare ce cuprinde sportivii de la care sunt necesare informații de localizare, în vederea testării acestora cel puțin o dată pe an în afara competiției. Aceste informații trebuie să conțină minimum adresa unde aceștia rămân peste noapte, programul competiției/evenimentului și activitățile regulate de pregătire. Prevederile art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 310/2021 nu se aplică sportivilor dintr-un lot de testare.
(2) Sportivii desemnați pentru includerea în lotul de testare vor fi notificați de ANAD cu privire la includerea lor în lotul de testare, la cerințele privind informațiile de localizare și la consecințele care se aplică.
(3) Pentru a se asigura că sportivii dintr-un lot de testare furnizează și actualizează informații de localizare corecte, ANAD dispune măsurile descrise în alin. (4) în situația în care:
a) informațiile despre localizare nu sunt completate la data/datele menționată/e în notificarea prevăzută la alin. (2);
b) în urma unei încercări de testare, informațiile de localizare sunt constatate ca fiind inexacte;
c) informațiile obținute de ANAD sunt contrare celor furnizate.
(4) ANAD decide cu privire la stabilirea măsurilor ce urmează a fi aplicate sportivilor incluși în lotul de testare. Măsurile dispuse de ANAD pot fi următoarele:
a) introducerea în lotul de testare înregistrat;
b) excluderea din cadrul evenimentului sportiv;
c) posibilitatea pierderii premiilor;
d) imposibilitatea de a fi selectat într-o echipă.
ANAD stabilește și alte loturi pentru sportivii care nu îndeplinesc criteriile din Standardul internațional pentru testare și investigații și în raport cu care cerințele reduse privind informațiile de localizare pot fi stabilite de ANAD. Dispozițiile art. 92 alin. (1) teza finală se aplică în mod corespunzător.
ANAD poate decide selectarea sportivilor care sunt incluși și tipul de lot în care să fie introduși, în baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor relevante și o prioritizare corespunzătoare potrivit prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații.
Dacă un sportiv se află într-unul dintre loturile federației internaționale și într-un lot al Agenției în același timp, acesta va furniza informațiile sale privind localizarea și se va conforma lotului cu cele mai multe informații solicitate.
ANAD coordonează selectarea sportivilor în loturile de testare și activitățile de testare pentru a evita suprapunerea și maximizarea utilizării resurselor cu alte organizații naționale anti-doping sau cu federațiile internaționale.
ANAD poate delega toate sau unele dintre responsabilitățile sale cu privire la informațiile de localizare stabilite, conform prevederilor Standardului internațional pentru testare și investigații către federația națională a sportivului, coordonatorul controlului doping sau altă organizație antidoping, care are autoritate asupra sportivului în cauză. ANAD este întotdeauna responsabilă de faptele și/sau omisiunile organismului căruia i-a delegat autoritatea.
(1) Un sportiv poate delega unei terțe persoane obligativitatea furnizării informațiilor sale de localizare și/sau orice actualizare a acestora, cu acordul din partea acestei persoane.
(2) Obligativitatea furnizării informațiilor de localizare și/sau orice actualizare poate fi delegată personalului asistent al sportivului sau federației naționale la care sportivul este legitimat.
(3) ANAD poate solicita dovada delegării de către sportiv unei terțe persoane a sarcinii de a furniza informațiile sale de localizare și/sau orice actualizare.
(4) Fără a aduce atingere celor de mai sus, un sportiv este întotdeauna responsabil de furnizarea la timp a informațiilor privind localizarea, precum și de acuratețea și corectitudinea acestora, chiar dacă sportivul deleagă unei terțe persoane obligativitatea furnizării acestora.
ANAD trebuie să își coordoneze eforturile de testare cu cele ale altor organizații anti-doping a căror autoritate de testare se suprapune cu a lor, pentru a spori eficiența acestor eforturi combinate, pentru a evita testarea repetată, inutilă, a anumitor sportivi și pentru a se asigura că testarea sportivilor înainte de participarea la competiții internaționale este corespunzătoare.
În mod special ANAD trebuie:
a) să se consulte cu alte organizații anti-doping relevante pentru a coordona testarea și a evita dublarea inutilă a testărilor. Trebuie să se stabilească, în prealabil, un acord clar cu privire la rolurile și responsabilitățile referitoare la testarea la un eveniment sportiv. Atunci când nu se poate stabili un astfel de acord, Agenția Mondială Anti-Doping va soluționa acest aspect conform principiilor stabilite în Standardul internațional pentru testare și investigații;
b) să introducă în ADAMS formularele de control doping pentru toate probele recoltate, în termen de 21 de zile de la recoltare;
c) să permită accesul prin ADAMS, organizației anti-doping cu autoritate de testare asupra sportivului la informațiile referitoare la obligațiile privind localizarea sportivilor;
d) să permită accesul prin ADAMS, organizației anti-doping cu autoritate de testare asupra sportivului la informațiile cu privire la programele pașaportului biologic al sportivului;
e) să permită accesul prin ADAMS, organizației anti-doping cu autoritate de testare asupra sportivului la informațiile culese, evaluate și prelucrate cu privire la sportiv.
În cazul în care autoritatea de testare nu este custodele pașaportului, autoritatea de testare care a inițiat și coordonat recoltarea probei este responsabilă pentru analize suplimentare din probă. Acestea includ efectuarea unor proceduri de confirmare la cerere, generate automat de modelul adaptativ al pașaportului biologic al sportivului în ADAMS.
(1) Prezentele norme au fost elaborate în concordanță cu Standardele internaționale elaborate de Agenția Mondială Anti-Doping.
(2) Standardele internaționale elaborate de Agenția Mondială Anti-Doping sunt afișate pe pagina web a Agenției Naționale Anti-Doping.
----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.