ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 228 din 24 noiembrie 2000

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Abrogat Guvernul
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 616 din 30 noiembrie 2000
Intrat în vigoare
25.01.2001
Forma consolidată din
25.01.2001

privind protejarea monumentelor istorice

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituția României,

Guvernul României adopta prezenta ordonanță de urgență.

Titlul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează regimul juridic general al monumentelor istorice.

(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României și care sunt semnificative pentru cultura și civilizatia naționala și universala.

(3) Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor bunuri imobile în Lista monumentelor istorice conform procedurii prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 2

(1) Monumentele istorice constituie parte integrantă a patrimoniului cultural național și sunt protejate prin lege.

(2) Protejarea monumentelor istorice este de interes public; în condițiile legii, intervențiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauza de utilitate publică.

(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin protejare se înțelege ansamblul de măsuri cu caracter științific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, inclusiv paza și întreținerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice și integrarea social-economică și culturală a acestora în viața colectivităților locale.

(4) Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc, prin lege, măsuri stimulative cu caracter economic sau de alta natură.

(5) Asupra monumentelor istorice se pot aplica servituți de utilitate publică instituite potrivit legii.

Articolul 3

Conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență pot fi protejate, sub titlul de monument istoric, următoarele categorii de bunuri imobile situate la suprafața solului, subteran sau subacvatic:

a) monument - construcție sau parte din construcție, împreună cu instalațiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum și lucrări artistice comemorative, funerare și de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice remarcabile din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic;

b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic, de construcții urbane sau rurale, împreună cu terenul aferent, care formează o unitate delimitata topografic, ce constituie o mărturie cultural-istorică remarcabila din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau tehnic;

c) sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele creatii ale naturii sau creatii ale omului în cadru natural, care sunt mărturii cultural-istorice remarcabile din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului cultural.

Articolul 4

(1) Monumentele istorice pot aparține domeniului public sau privat al statului ori al județelor, orașelor și comunelor sau pot fi proprietatea privată a persoanelor fizice ori juridice.

(2) Dreptul de proprietate asupra monumentelor istorice aparținând domeniului public este inalienabil, imprescriptibil și insesizabil; potrivit legii, aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituțiilor publice, pot fi concesionate sau închiriate, în condițiile legii, numai cu avizul Ministerului Culturii.

(3) Monumentele istorice aparținând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță de urgență.

(4) Asupra monumentelor istorice aflate în circuitul civil se exercită dreptul de preemțiune al statului sau al autorităților administrației publice locale numai în ceea ce privește vânzarea-cumpărarea acestora și în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(5) În condițiile legii, în vederea protejării monumentelor istorice se poate proceda, în cazuri extreme, la strămutarea acestora.

(6) Monumentele istorice care se afla pe teritoriul României și care sunt proprietatea altor state sunt protejate în condițiile prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 5

(1) Paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin proprietarilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.

(2) În cazul în care un monument istoric nu are proprietar cunoscut, obligațiile decurgând din prezenta ordonanță de urgență revin autorității administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care se afla situat monumentul istoric ori autorităților administrației publice centrale, după caz.

Articolul 6

(1) Statul garantează și asigura protejarea monumentelor istorice în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță de urgență.

(2) Ministerul Culturii este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care răspunde de elaborarea strategiilor și normelor specifice de protejare a monumentelor istorice și care urmărește aplicarea lor.

(3) Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, instituțiile de specialitate subordonate acestora și autoritățile administrației publice locale colaborează și răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice.

(4) Autoritățile administrației publice centrale de specialitate și instituțiile din subordinea acestora, precum și autoritățile administrației publice locale cooperează cu proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu deținătorii și administratorii acestora, precum și cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor istorice și îi sprijină, în condițiile legii.

Articolul 7

Organismul științific de specialitate cu atribuții și competente specifice în domeniul protejării monumentelor istorice este Comisia Naționala a Monumentelor Istorice.

Titlul II — Protejarea monumentelor istorice ↑ Cuprins

Capitolul 1 — Monumentele istorice ↑ Cuprins

Articolul 8

(1) În Lista monumentelor istorice se înscriu:

a) în grupa A: monumentele istorice care prin valoare sunt reprezentative pe plan național pentru patrimoniul cultural, inclusiv monumentele istorice declarate de valoare universala;

b) în grupa B: monumentele istorice care prin valoare sunt reprezentative pentru patrimoniul cultural în plan local.

(2) Înscrierea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Monumentele istorice înscrise în grupele prevăzute la alin. (1) și aflate în proprietate publică pot fi declarate, potrivit legii, ca fiind de interes public național sau local, după caz, prin hotărâre a Guvernului și, respectiv, prin hotărâre a consiliilor locale și județene, la propunerea Ministerului Culturii.

Articolul 9

(1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție, prin care se urmărește conservarea integrată a monumentului istoric în cadrul sau construit sau natural și care permite perceperea nealterata a monumentului.

(2) Delimitarea și instituirea zonei de protecție se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condițiile legii.

(3) În zona de protecție pot fi instituite servituți de utilitate publică și reglementări speciale de construire prin planurile și regulamentele de urbanism aprobate și avizate conform legii.

(4) Procedura de delimitare și instituire a zonelor de protecție se stabilește de Ministerul Culturii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 10

(1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.

(2) Protejarea monumentelor istorice este parte componenta a strategiilor de dezvoltare economico-socială, urbanistica și de amenajare a teritoriului, la nivel național și local.

(3) Exproprierea monumentelor istorice nu poate fi initiata și nici o servitute nu poate fi instituită și aplicată monumentelor istorice și zonelor lor de protecție fără avizul emis de Ministerul Culturii.

(4) Aplicarea de servituți care au drept consecința desființarea, distrugerea parțială sau degradarea monumentelor istorice și a zonelor lor de protecție este interzisă.

Articolul 11

(1) Orice intervenție asupra monumentelor istorice și imobilelor din zona lor de protecție, precum și orice modificare a situației juridice a monumentelor istorice se fac numai în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

(2) Desființarea, distrugerea parțială sau degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.

Capitolul 2 — Clasarea și evidenta monumentelor istorice ↑ Cuprins

Articolul 12

(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin clasare se înțelege procedura prin care unui bun imobil i se conferă regimul de monument istoric.

(2) Evidenta monumentelor istorice cuprinde procedura de alcătuire a listei, precum și consemnarea informațiilor științifice și tehnice privind monumentele istorice, cat și a tuturor interventiilor umane și a modificărilor naturale ale acestora survenite în decursul timpului; acestea alcătuiesc baza de date a monumentelor istorice.

(3) Clasarea și evidenta monumentelor istorice se realizează în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și potrivit normelor metodologice de clasare și evidenta.

Articolul 13

(1) Procedura de clasare se declanseaza, indiferent de regimul de proprietate al bunului imobil respectiv, de către direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, în conformitate cu prevederile legii, din oficiu sau la propunerea:

a) proprietarului bunului imobil;

b) primarului localității ori a consiliului local sau județean pe al cărui teritoriu administrativ se afla bunul imobil în cauza;

c) prefectului județului pe al cărui teritoriu administrativ se afla bunul imobil în cauza;

d) Comisiei zonale a monumentelor istorice din zona în care se afla bunul imobil respectiv, Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau, după caz, Comisiei Naționale de Arheologie;

e) asociațiilor și fundațiilor, legal constituite, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice.

(2) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice analizează dosarul de clasare întocmit de direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, hotărăște și, după caz, înaintează ministrului culturii propunerea de clasare.

(3) Bunul imobil se claseaza prin ordin al ministrului culturii.

(4) Ordinul de clasare emis de ministrul culturii sau hotărârea de neclasare adoptată de Comisia Naționala a Monumentelor Istorice se comunică proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale, precum și autorității administrației publice locale, în termen de cel mult 11 luni de la data declanșării procedurii de clasare.

Articolul 14

(1) Direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național au obligația de a comunică neîntârziat declanșarea procedurii de clasare, după caz, proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv, titularului altui drept real asupra bunului imobil.

(2) De la data comunicării către proprietar sau către titularul de alte drepturi reale a declanșării procedurii de clasare și până la publicarea ordinului de clasare, dar nu mai mult de 12 luni, bunul imobil în cauza nu poate fi modificat, desființat, stramutat sau expropriat și nu poate face obiectul unor servituți sau al unei autorizari de construire, fără avizul Ministerului Culturii.

Articolul 15

(1) Contestația la decizia de clasare sau neclasare poate fi depusa de proprietarul bunului imobil în cauza, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, la Ministerul Culturii și se rezolva în termen de 30 de zile de la înregistrare.

(2) În perioada rezolvarii contestației bunului imobil în cauza i se aplică prevederile art. 14 alin. (2); în cazul în care contestatarul nu este multumit de răspunsul primit, acesta se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

(3) În cazul în care, prin votul a două treimi din numărul membrilor săi, Comisia Naționala a Monumentelor Istorice își susține hotărârea inițială de clasare sau de neclasare, ministrul culturii este îndreptățit sa respingă contestația.

(4) În cazul în care ordinul de clasare emis de ministrul culturii nu este contestat în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, acesta rămâne definitiv.

(5) La data adoptării deciziei de neclasare efectele aplicării prevederilor art. 14 alin. (2) încetează; reluarea procedurii de clasare nu poate interveni înainte de 3 ani, în absenta descoperirii unor elemente noi care să o justifice.

(6) În situația introducerii unei acțiuni în contencios administrativ împotriva ordinului de clasare, până la emiterea unei hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, asupra bunului imobil în cauza se aplică prevederile art. 14 alin. (2).

Articolul 16

(1) Ordinul de clasare emis de ministrul culturii, rămas definitiv, este publicat în termen de 15 zile de la emitere, în Monitorul Oficial al României, Partea I, și într-un ziar cu acoperire naționala, precum și într-un ziar cu acoperire locală din județul în care se afla bunul imobil respectiv.

(2) Calitatea de monument istoric a bunului imobil respectiv se înscrie de către proprietar în cartea funciară în termen de 30 de zile de la publicarea ordinului de clasare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 17

(1) În termen de 90 de zile de la publicarea ordinului de clasare în Monitorul Oficial al României, Partea I, direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național stabilește și comunică proprietarului "Obligația privind folosință monumentului istoric", act prin care sunt stabilite condițiile și regulile de utilizare sau exploatare și de întreținere a bunului imobil în cauza. "Obligația privind folosință monumentului istoric" însoțește actele de proprietate, de concesiune sau închiriere, pe tot parcursul existenței imobilului în cauza.

(2) Obligația privind folosință monumentului istoric este servitute constituită în folosul imobilului și se înscrie de către proprietar în cartea funciară în termen de 30 de zile de la comunicarea ei.

(3) Procedura de întocmire și aprobare, precum și conținutul Obligației privind folosință monumentului istoric sunt stabilite de Comisia Naționala a Monumentelor Istorice și, după caz, de Comisia Naționala de Arheologie, prin metodologia care va fi aprobată prin ordin al ministrului culturii în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 18

(1) Monumentele istorice și zonele lor de protecție sunt evidentiate în planurile urbanistice generale și în toate celelalte documentații de urbanism și, respectiv, de amenajare a teritoriului.

(2) Calitatea de monument istoric este evidențiată, în mod obligatoriu, pe bunul imobil, printr-un însemn amplasat de reprezentanții primăriei, în conformitate cu normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice.

Articolul 19

(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin declasare se înțelege procedura de eliminare din Lista monumentelor istorice a unui bun imobil sau numai a unei părți din acesta.

(2) Declasarea monumentelor istorice urmează aceeași procedura ca cea de clasare. Ea este declansata din oficiu în oricare din situațiile următoare:

a) descărcarea de sarcina arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naționale de Arheologie;

b) dispariția monumentului istoric.

Articolul 20

(1) Potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență schimbarea grupei de înscriere a monumentelor istorice în Lista monumentelor istorice se decide de către Comisia Naționala a Monumentelor Istorice, din proprie inițiativă, la propunerea motivată a unei comisii zonale a monumentelor istorice sau, după caz, a Comisiei Naționale de Arheologie.

(2) Schimbarea grupei este validată prin ordin al ministrului culturii și intră în vigoare o dată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 22 alin. (2).

(3) Schimbarea grupei se comunică în scris de către direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordinului, proprietarului sau titularului de alte drepturi reale, precum și autorității administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care se afla bunul imobil în cauza.

Articolul 21

(1) Clasarea de urgenta este procedura excepționala prin care un bun imobil aflat în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizica este înscris în Lista monumentelor istorice, dacă îndeplinește criteriile de clasare, în vederea luării măsurilor urgente necesare pentru salvarea sa.

(2) Declanșarea procedurii de clasare de urgenta se face de îndată de către Comisia Naționala a Monumentelor Istorice, în situațiile și prin procedurile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Împotriva ordinului de clasare de urgenta proprietarul se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

(4) Până la soluționarea litigiului, bunului imobil în cauza i se aplică dispozițiile art. 14 alin. (2).

Articolul 22

(1) Lista monumentelor istorice este întocmită de Oficiul Național al Monumentelor Istorice și este avizată de Comisia Naționala a Monumentelor Istorice și, după caz, de Comisia Naționala de Arheologie.

(2) Lista monumentelor istorice este aprobată prin ordin al ministrului culturii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se reactualizează la fiecare 5 ani.

(3) Modificările aduse Listei monumentelor istorice se operează în condițiile alineatelor precedente și se publică, de asemenea, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile de la aprobare.

(4) Lista monumentelor istorice sta la baza întocmirii cadastrului de specialitate al monumentelor istorice.

Capitolul 3 — Intervenții asupra monumentelor istorice ↑ Cuprins

Articolul 23

(1) Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii.

(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:

a) toate lucrările de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajări peisagistice, precum și orice alte lucrări care modifica substanța sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv reparațiile curente, lucrările de întreținere și iluminarea interioară și exterioară de siguranță și decorativa;

b) executarea de mulaje după componente ale monumentelor istorice;

c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice;

d) schimbări ale modului de folosință a monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;

e) strămutarea monumentelor istorice;

f) amenajări de cai de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (1) intervențiile efectuate în regim de urgenta, cu condiția ca acestea să fie reversibile.

(4) Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile enumerate la alin. (2) sunt eliberate numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și cu celelalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

(5) Autorizațiile prevăzute la alin. (4), emise fără avizul instituțiilor abilitate prin lege și fără respectarea condițiilor acestora, sunt nule.

(6) "Obligația privind folosință monumentului istoric" face parte integrantă din Cartea tehnica a construcției; în situația în care aceasta nu exista, "Obligația privind folosință monumentului istoric" tine locul documentației tehnice de utilizare a bunului imobil, în condițiile legii.

Articolul 24

Intervențiile ce se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se afla în ansambluri, situri sau zone de protecție ale monumentelor istorice, se autorizeaza pe baza avizului Ministerului Culturii, al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Articolul 25

(1) Toate intervențiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a modului de folosință, întreținere sau reparații curente, indiferent de sursa lor de finanțare și de regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspecția și controlul propriu al Ministerului Culturii și al direcțiilor județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, cu personal atestat și agreat, în condițiile legii.

(2) În condițiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecție abilitat are dreptul sa intrerupa lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancțiuni și, după caz, sa dispună revenirea la situația inițială și sa sesizeze organele de cercetare penală.

(3) Expertizarea structurală a monumentelor istorice și verificarea tehnica a proiectelor de consolidare a monumentelor istorice se fac numai de către experți și verificatori tehnici atestați de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pentru cerințele prevăzute în legislația specifică privind calitatea construcțiilor și de Ministerul Culturii, pentru exigențele specifice domeniului monumentelor istorice.

Articolul 26

În perioada efectuării cercetărilor arheologice și până la luarea deciziei finale asupra materialului arheologic descoperit, de către instituțiile abilitate, conservarea lucrărilor la monumentele istorice în cauza, precum și a marturiilor arheologice descoperite revine atât responsabilului științific al șantierului arheologic, cat și instituției organizatoare, conform avizului Ministerului Culturii, respectiv al direcțiilor județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, în funcție de grupa în care monumentul istoric este înscris în Lista monumentelor istorice.

Articolul 27

(1) Conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice rămase decopertate se face de autoritățile administrației publice locale, sub coordonarea unor specialiști și experți atestați în condițiile legii.

(2) Programul de conservare a monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice rămase decopertate este avizat de Ministerul Culturii pentru cele înscrise în Lista monumentelor istorice în grupa A și de direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național pentru cele înscrise în aceasta lista în grupa B.

Titlul III — Instituții și organisme de specialitate cu atribuții în protejarea monumentelor istorice ↑ Cuprins

Capitolul 1 — Instituții ↑ Cuprins

Articolul 28

(1) Ministerul Culturii asigura aplicarea strategiei naționale, respectarea prevederilor legale și a normelor și metodologiilor din domeniul protejării monumentelor istorice.

(2) Ministerul Culturii asigura îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convențiile internaționale referitoare la protecția monumentelor istorice la care România este parte.

(3) Ministerul Culturii reprezintă statul în relația cu proprietarii de monumente istorice și cu titularii de alte drepturi reale asupra acestora.

(4) Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Culturii organizează compartimente de specialitate în aparatul propriu și în instituții subordonate, având drept atribuții activitățile de cercetare, evidenta, clasare, inspecție și control, conservare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice.

Articolul 29

(1) În vederea protejării monumentelor istorice, pe baza strategiei elaborate de Comisia Naționala a Monumentelor Istorice și, după caz, de Comisia Naționala de Arheologie, Ministerul Culturii îndeplinește direct sau prin instituțiile sale subordonate următoarele atribuții:

a) organizează sistemul național de cercetare, evidenta, elaborare de reglementări tehnice, de supraveghere și inspecție a monumentelor istorice și avizează reglementările tehnice cu aplicabilitate pentru domeniul monumentelor istorice, în cazul în care ele sunt elaborate de alte autorități decât Ministerul Culturii;

b) conferă, prin ordin al ministrului culturii, regimul de monument istoric imobilelor clasate și instituie zonele lor de protecție;

c) publică Lista monumentelor istorice în Monitorul Oficial al României, Partea I, și o actualizează periodic;

d) instituie cadastrul monumentelor istorice;

e) face propuneri pentru cuprinderea în proiectul bugetului de stat a sumelor necesare în vederea finanțării cheltuielilor pentru protejarea monumentelor istorice;

f) emite avizele de specialitate necesare eliberării autorizațiilor de construire pentru lucrările și intervențiile de orice natura asupra monumentelor istorice;

g) emite avizul de specialitate privind regulamentele de construcție din zonele de protecție a monumentelor istorice;

h) colaborează la elaborarea secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național care au ca obiect monumentele istorice și emite avizele de specialitate privind planurile de amenajare a teritoriului județean;

i) emite avizele de specialitate necesare în vederea eliberării autorizațiilor de construire sau desființare pentru imobilele aflate în zonele de protecție a monumentelor istorice până la aprobarea în condițiile legii a documentațiilor de urbanism pentru zonele respective;

j) emite avizele de specialitate privind planurile urbanistice generale ale localităților care cuprind monumente istorice, privind planurile urbanistice zonale pentru zonele protejate care cuprind monumente istorice, precum și privind planurile urbanistice de detaliu care au ca obiect monumente istorice sau imobile din zona lor de protecție;

k) inițiază, atunci când este necesar, și, respectiv, solicita consiliilor județene, exproprierea pentru cauza de utilitate publică a monumentelor istorice din grupa A, respectiv a celor din grupa B, în vederea salvării acestora de la distrugere și degradare;

l) coordonează prin diriginti de specialitate, în condițiile legii, lucrările de conservare și restaurare a monumentelor istorice, atunci când intervențiile sunt finanțate în totalitate sau în proporție de cel puțin 51% din fondurile alocate de Ministerul Culturii;

m) asigura inspecția și controlul propriu la monumentele istorice privind starea lor de conservare și respectarea avizelor de specialitate emise, precum și controlul propriu al santierelor având drept obiect monumentele istorice, indiferent de regimul de proprietate și grupa monumentului istoric, de natura operațiunilor și de sursa lor de finanțare;

n) constata contravenții și aplica sancțiuni prin împuterniciții săi și ia măsurile corespunzătoare de sesizare a organelor de cercetare penală în cazul infracțiunilor;

o) instituie pentru domeniul protejării monumentelor istorice Registrul specialiștilor, Registrul experților și verificatorilor tehnici, precum și Registrul agenților economici autorizați, în condițiile legii;

p) emite pentru domeniul protejării monumentelor istorice atestatul de specialist, atestatul de expert și atestatul de verificator și emite certificatul de agreare pentru verificatorii tehnici, experții tehnici, responsabilii tehnici cu execuția, responsabilii cu urmărirea comportării construcțiilor și dirigintii de specialitate atestați de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului în conformitate cu Regulamentul privind atestarea specialiștilor, a experților și verificatorilor tehnici din domeniul protejării monumentelor istorice, aprobat prin ordin al ministrului culturii;

q) avizează, potrivit legii, constituirea agenților economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercetări, proiectarea și executarea de lucrări asupra monumentelor istorice;

r) colaborează cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale în organizarea și funcționarea sistemului național de educație, pregătire și perfecționare a specialiștilor și meseriasilor din domeniul protejării monumentelor istorice;

s) susține, în condițiile legii, programe și proiecte de revitalizare și punere în valoare a monumentelor istorice, hotărăște strategii și cofinanteaza programe și publicații pentru animarea culturală și stimularea interesului public față de monumentele istorice;

s) elaborează, împreună cu Ministerul de Interne, normele de prevenire și stingere a incendiilor la monumente istorice;

t) stabilește, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, măsurile speciale de protecție a monumentelor istorice, în caz de conflict armat;

t) colaborează cu instituțiile culturale subordonate și cu autoritățile publice locale la realizarea planurilor și la luarea măsurilor de prevenire a distrugerilor cauzate de dezastrele naturale;

u) instituie și controlează amplasarea insemnului distinctiv care atesta regimul de monument istoric al unui bun imobil, în vederea protejării sale în timp de pace sau conflict armat;

v) avizează implicarea organizațiilor neguvernamentale în domeniul protejării monumentelor istorice și colaborează cu acestea, în condițiile legii, la realizarea de programe și proiecte de protejare a monumentelor istorice;

w) asigura funcționarea, logistica, secretariatul tehnic permanent și sediul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și al Comisiei Naționale de Arheologie;

x) colaborează cu organismele internaționale interesate și participa în cooperare cu acestea la finanțarea programelor de protejare a monumentelor istorice;

y) exercita, în numele statului, dreptul de preemțiune asupra monumentelor istorice, în vederea protejării acestora, precum și asupra imobilelor din zona de protecție a monumentelor istorice, în vederea păstrării integrității fizice a cadrului construit și natural al monumentelor istorice;

z) instituie și acorda, la propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și, după caz, a Comisiei Naționale de Arheologie, titlul și statutul de "Oraș istoric" sau "Sat istoric", în conformitate cu prevederile normelor metodologice de clasare a monumentelor istorice.

(2) Pentru eliberarea avizelor prevăzute la alin. (1) lit. f), g), i), j) și v) nu se percep taxe sau tarife.

(3) Pentru eliberarea atestatelor, certificatelor de agreare și a avizelor prevăzute la alin. (1) lit. p) și q) se percep taxe care se fac venit la bugetul de stat.

(4) Nivelurile taxelor pentru eliberarea atestatelor, a certificatelor de agreare și a avizelor sunt:

a) pentru eliberarea atestatelor prevăzute la alin. (1) lit. p) - 800.000 lei;

b) pentru eliberarea certificatelor de agreare prevăzute la alin. (1) lit. p) - 400.000 lei;

c) pentru eliberarea avizelor prevăzute la alin. (1) lit. q) 800.000 lei.

(5) Nivelurile taxelor prevăzute la alin. (4) pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 30

(1) Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național se reorganizează în Oficiul Național al Monumentelor Istorice, ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Culturii, finanțată din venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat.

(2) Organizarea și funcționarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Principalele atribuții ale Oficiului Național al Monumentelor Istorice sunt:

a) elaborarea și actualizarea Listei monumentelor istorice și a evidentei monumentelor istorice;

b) administrarea fondurilor provenite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii cu destinația efectuării lucrărilor de intervenție asupra monumentelor istorice, cu excepția fondurilor pentru creditele prevăzute la art. 53 alin. (3) lit. a);

c) fundamentarea științifică a deciziilor și avizelor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice privitoare la clasarea și evidenta monumentelor istorice, la intervențiile asupra lor, în zonele lor de protecție, precum și în zonele protejate care conțin monumente istorice;

d) elaborarea de normative și metodologii pentru domeniul monumentelor istorice.

(4) Oficiul Național al Monumentelor Istorice gestionează baza de date, arhiva, fototeca, fondul cartografic și biblioteca monumentelor istorice, realizează cadastrul monumentelor istorice și studii-pilot pentru monumente istorice, editează Buletinul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, precum și alte publicații de specialitate.

(5) În realizarea atribuțiilor sale Oficiul Național al Monumentelor Istorice poate încheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice de specialitate.

Articolul 31

(1) Oficiul Național pentru Protejarea Patrimoniului se reorganizează în Eforia Monumentelor Istorice, ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Culturii, finanțată din venituri extrabugetare și din alocații acordate de la bugetul de stat.

(2) Organizarea și funcționarea Eforiei Monumentelor Istorice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Principalele atribuții ale Eforiei Monumentelor Istorice sunt:

a) fundamentarea necesarului de credite, propunerea prioritatilor și evaluarea, în conformitate cu normele elaborate de Ministerul Culturii și aprobate prin hotărâre a Guvernului, a documentațiilor prezentate de persoanele de drept privat, în vederea obținerii de credite fără dobânda, cu dobânda redusă sau cu dobânda pieței, pentru efectuarea de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute;

b) gestionarea, în conformitate cu prevederile alin. (3) lit. a), în regim extrabugetar, a sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, instituit potrivit prevederilor art. 54, precum și din alte surse cu aceeași destinație, obținute în condițiile legii; sumele încasate din rambursări de credite și plati de dobânzi se utilizează în sistem revolving, cu același scop;

c) administrarea, în numele Ministerului Culturii, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din aceasta, de monumente istorice intrate cu orice titlu în proprietatea statului, altele decât cele administrate de instituții publice aflate în subordinea Ministerului Culturii, în vederea protejării acestora; concesionarea și închirierea de monumente istorice intrate cu orice titlu în proprietatea statului sau achiziționate în numele statului de către Ministerul Culturii;

d) editarea Revistei Monumentelor Istorice, editarea și comercializarea de publicații privind protejarea și punerea în valoare a monumentelor istorice;

e) realizarea de alte activități aducatoare de venituri, pe care le gestionează în regim extrabugetar.

Articolul 32

(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în vederea protejării monumentelor istorice, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, în cadrul direcțiilor județene pentru cultura și patrimoniul cultural național se constituie serviciul monumentelor istorice, încadrat cu personal specializat în domeniu.

(2) Organizarea serviciilor monumentelor istorice se face prin preluarea atribuțiilor și a fondului documentar din domeniu de la oficiile județene, respectiv al municipiului București, pentru patrimoniul cultural național.

Capitolul 2 — Comisia Naționala a Monumentelor Istorice ↑ Cuprins

Articolul 33

(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se reorganizează structura și modul de funcționare ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

(2) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice elaborează sau, după caz, avizează strategiile, metodologiile, normativele și măsurile tehnico-științifice din domeniul protejării monumentelor istorice.

(3) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice este formată din specialiști în domeniul protejării și punerii în valoare a monumentelor istorice, în sensul prezentei ordonanțe de urgență.

(4) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice este compusa din 31 de membri și este condusă de un președinte.

(5) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice funcționează în conformitate cu regulamentul sau de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului culturii.

(6) La propunerea președintelui Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și cu aprobarea, prin vot, a membrilor acesteia sunt aleși, ca membri de onoare ai comisiei, specialiști din țara sau din străinătate, personalități științifice de recunoaștere internationala din domeniul cercetării și protejării monumentelor istorice.

(7) Funcționarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice este asigurata de Ministerul Culturii și se finanțează din fondurile bugetare aprobate Ministerului Culturii.

Articolul 34

(1) În exercitarea atribuțiilor sale Comisia Naționala a Monumentelor Istorice emite avize și adopta hotărâri, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și ale regulamentului sau de organizare și funcționare.

(2) În conformitate cu prevederile regulamentului sau de organizare și funcționare, atribuțiile și activitatea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice se realizează prin lucrări în plen, prin lucrări pe secțiuni de specialitate sau prin activitatea comisiilor zonale ale monumentelor istorice.

(3) Secțiunile de specialitate ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sunt conduse de un președinte de secțiune, ales din rândul membrilor acesteia, care este de drept vicepreședinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

(4) Președintele Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, împreună cu vicepreședinții și secretarul, formează Biroul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

(5) Deciziile plenului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau ale comisiilor zonale ale monumentelor istorice, ale secțiunilor și Biroului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice se iau, de regula, cu majoritate simpla de voturi, cu excepția cazurilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 35

(1) Președintele Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice conduce activitatea acesteia și o reprezintă pe plan național și internațional.

(2) Președintele Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice este ales prin vot secret de către membrii acesteia din rândul membrilor săi pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

(3) Propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice privind persoana președintelui acesteia se înaintează ministrului culturii care poate să o aprobe sau sa o respingă, motivat, o singură dată.

(4) În cazul în care prin votul a două treimi din numărul total al membrilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice aceasta își susține propunerea nominală inițială, este validată prin ordin al ministrului culturii.

Articolul 36

(1) Mandatul membrilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.

(2) Primii membri ai Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice numiți după intrarea în vigoare a prezentei ordonanței de urgenta au mandate pentru o perioadă de un an, 2 ani și, respectiv, de 3 ani.

(3) Propunerile de noi membri se fac din rândul specialiștilor și experților din domeniul protejării monumentelor istorice de către:

a) Academia Română;

b) Ministerul Culturii;

c) Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului;

d) Ministerul Educației Naționale;

e) organizații neguvernamentale cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice.

(4) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice înaintează lista cuprinzând membrii care își încheie mandatul conform alin. (1), precum și lista cuprinzând persoanele care urmează să facă parte din Comisia Naționala a Monumentelor Istorice, în conformitate cu prevederile alin. (2).

(5) Lista cuprinzând noii membri ai Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice se înaintează ministrului culturii, care o aproba sau o poate returna, motivat, o singură dată, Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

(6) În cazul în care, prin votul a două treimi din numărul total al membrilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice aceasta își susține lista nominală inițială, ministrul validează, prin ordin, noii membri.

(7) La solicitarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, la lucrările acesteia participa, cu rol consultativ, responsabilii serviciilor de specialitate ale Ministerului Culturii, după caz.

(8) Funcția de secretar al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice este îndeplinită de șeful compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii.

Articolul 37

(1) Comisia Naționala a Monumentelor Istorice are următoarele atribuții principale:

a) formulează și avizează din punct de vedere științific strategia naționala de protejare a monumentelor istorice;

b) fundamentează din punct de vedere științific normele și metodologiile din domeniul protejării monumentelor istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii;

c) decide clasarea și stabilirea grupelor monumentelor istorice;

d) avizează din punct de vedere științific criteriile de atestare a specialiștilor și experților din domeniul monumentelor istorice, criteriile de agreare a experților și verificatorilor tehnici atestați de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și criteriile de avizare a constituirii agenților economici cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice;

e) desemnează reprezentanți în Consiliul științific al Oficiului Național al Monumentelor Istorice și în Consiliul de administrație al Eforiei Monumentelor Istorice;

f) avizează planurile urbanistice generale ale localităților care cuprind monumente istorice, planurile urbanistice zonale ale zonelor protejate care cuprind monumente istorice, precum și regulamentele de construire aferente acestora, iar în absenta unor astfel de documentații de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate, planurile urbanistice de detaliu care au drept obiect monumentele istorice sau imobilele din zona lor de protecție;

g) avizează studiile de fundamentare istorica și din domeniul monumentelor istorice, care urmăresc definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate de patrimoniu construit, precum și reglementările generale de amenajare a teritoriului acestora;

h) avizează documentațiile tehnice privind intervențiile asupra monumentelor istorice;

i) avizează documentațiile tehnice privind intervențiile asupra imobilelor din zonele de protecție a monumentelor istorice, în cazurile în care pentru aceste zone nu exista un regulament urbanistic avizat și aprobat conform legii;

j) formulează prioritățile lucrărilor de protejare a monumentelor istorice în vederea fundamentarii sumelor necesare ce urmează să fie alocate în acest scop de la bugetul de stat, examinează și avizează prioritățile de finanțare din fondurile aprobate prin buget, precum și modificările survenite în alocarea lor pe parcursul anului bugetar;

k) avizează propunerile de achiziții de monumente istorice, ce se realizează prin Ministerul Culturii;

l) avizează contractele Oficiului Național al Monumentelor Istorice privind intervențiile asupra monumentelor istorice;

m) propune monumente istorice pentru Lista patrimoniului cultural și natural mondial, precum și pentru Lista patrimoniului mondial în pericol, elaborate de UNESCO;

n) controlează aplicarea deciziilor sale, luate în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, de către Oficiul Național al Monumentelor Istorice, Eforia Monumentelor Istorice și de direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național;

o) sesizează organele competente pentru aplicarea de sancțiuni și luarea de măsuri de protejare ca urmare a constatărilor controalelor efectuate de către membrii săi, potrivit procedurilor stabilite de prezenta ordonanță de urgență și regulamentului sau de organizare și funcționare;

p) analizează contestațiile și sesizările legate de activitatea de protejare a monumentelor istorice;

r) avizează programele de pregătire a specialiștilor și planurile de învățământ și specializare în domeniul protejării monumentelor istorice;

s) reprezintă România în cadrul organismelor internaționale de specialitate similare.

(2) Atribuțiile Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice menționate la alin. (1) lit. d), f), g), h), i), n) și o) pot fi delegate secțiunilor sau comisiilor zonale ale monumentelor istorice în condițiile stabilite de Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Articolul 38

(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înființează comisiile zonale ale monumentelor istorice ca organisme științifice în teritoriu ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

(2) Numărul, teritoriul de competența, organizarea și funcționarea comisiilor zonale ale monumentelor istorice sunt stabilite prin ordin al ministrului culturii.

Articolul 39

În domeniul protejării monumentelor istorice proprietarii acestora au obligații și beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta ordonanță de urgență și prin alte acte normative; aceste drepturi pot fi cesionate de proprietari deținătorilor cu orice titlu ai monumentelor istorice.

Titlul IV — Responsabilitățile proprietarilor de monumente istorice și ale autorităților administrației publice locale ↑ Cuprins

Capitolul 1 — Obligațiile și drepturile proprietarilor de monumente istorice ↑ Cuprins

Articolul 40

(1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii și titularii de alte drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați:

a) sa întrețină, sa folosească și sa exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și a "Obligației privind folosință monumentului istoric", conform art. 17;

b) să asigure paza monumentelor istorice și sa ia măsuri pentru apărarea împotriva incendiilor;

c) sa înștiințeze în scris direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național sau primarul orașului ori al comunei respective, în termen de 5 zile de la constatare, despre orice modificări sau degradari în starea fizica a monumentelor istorice deținute și aflate în teritoriul unității administrativ-teritoriale;

d) sa înștiințeze în scris direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național sau primarul orașului ori al comunei respective, în termen de 5 zile de la constatare, despre descoperirea intamplatoare a oricăror construcții, elemente de construcții, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior; până la sosirea delegatului instituției de specialitate, dar nu mai mult de 15 zile, proprietarul este obligat să asigure păstrarea descoperirilor;

e) să permită accesul specialiștilor desemnați de direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, în vederea constatării stării de conservare sau pentru efectuarea de cercetări, inclusiv arheologice, și de expertizare a monumentelor istorice; în cazul proprietarilor persoane fizice accesul va fi posibil numai cu acordul acestora;

f) în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcina arheologică, sa finanteze săpătura și cercetarea arheologică aferentă;

g) să obțină avizele prevăzute de lege pentru toate intervențiile prevăzute la art. 23;

h) să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum și a oricăror alte lucrări, conform prevederilor legale, numai cu persoane fizice sau juridice atestate în acest sens și sa prevadă în contracte obligativitatea respectării tuturor condițiilor și termenelor de execuție cuprinse în avizul de specialitate;

i) să respecte toate condițiile și termenele de execuție cuprinse în avizul de specialitate atunci când executa ei înșiși lucrări de întreținere curenta, precum și orice alte intervenții, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

j) să permită, pe baza prevederilor contractuale, executarea interventiilor asupra monumentelor istorice deținute, în cazul în care acestea sunt inițiate și finanțate de persoane juridice abilitate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

k) să permită montarea și sa întrețină însemnul și sigla "Monument istoric";

l) sa comunice și să obțină avizul direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național pentru programul, capacitatea de vizitare și condițiile oferite vizitatorilor în cazul în care, din proprie inițiativă, proprietarii pun monumentele istorice la dispoziție publicului pentru vizitare sau pentru alte activități.

(2) În cazul în care în îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) proprietarii monumentelor istorice constata producerea unor pagube, aceștia au dreptul la o justa despăgubire, ce intră în sarcina instituțiilor care au realizat cercetarea sau expertizarea, în termen de 60 de zile de la încheierea acestor acțiuni.

(3) În situația înstrăinării, închirierii sau concesionarii imobilelor, monumente istorice, proprietarii acestora au următoarele obligații și drepturi:

a) sa notifice viitorului proprietar, chiriaș sau concesionar regimul juridic al monumentului istoric pe care îl dețin și "Obligația privind folosință monumentului istoric";

b) să solicite direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național pe teritoriul unității administrativ-teritoriale unde se afla respectivul monument istoric, eliberarea neîntârziată a "Obligației privind folosință monumentului istoric", în cazul în care aceasta nu este elaborata;

c) sa înștiințeze în scris prefectul județului despre intenția de a instraina monumentul istoric în cazul în care monumentul istoric este clasat în grupa A, sau, după caz, primarul localității în care se afla amplasat monumentul istoric, în cazul în care acesta este clasat în grupa B, în vederea exercitării dreptului de preemțiune al statului sau, respectiv, al unității administrativ-teritoriale, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

d) sa înștiințeze în scris direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național cu privire la schimbarea proprietarului sau a administratorului, în termen de 15 zile de la data legalizarii actelor de înstrăinare, cesiune sau partajare.

Articolul 41

(1) Pentru protejarea monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice statul ori autoritățile administrației publice locale, după caz, sunt obligate să asigure, la cererea proprietarilor, cu titlu gratuit, sprijin științific, tehnic și de specialitate, în condițiile legii.

(2) Sprijinul prevăzut la alin. (1) se oferă pe baza convențiilor încheiate între părți, care stipulează condițiile de acordare, utilizare și de retragere a acestuia.

(3) Sprijinul statului este acordat prin intermediul Ministerului Culturii.

(4) Asistența științifică se realizează prin acces la evidentele de specialitate privind monumentele istorice deținute, prin consultanța, elaborarea de cercetări, studii și expertize.

(5) Sprijinul tehnic consta în expertizarea de specialitate, elaborarea de documentații și asistența de profil pe parcursul executării lucrărilor de intervenții asupra monumentelor istorice.

(6) Sprijinul științific și tehnic este asigurat de instituțiile abilitate prin prezenta ordonanță de urgență, în conformitate cu prioritățile stabilite în strategia naționala de protejare a monumentelor istorice.

(7) Proprietarii în cauza au dreptul sa cunoască modul în care s-au utilizat sumele provenite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pentru lucrările privind protejarea monumentelor istorice deținute.

(8) În cazul în care statul sau autoritățile publice locale acorda sprijin material, acesta consta în furnizarea de materiale de construcții, echipamente, instalații și utilaje pentru executarea lucrărilor de intervenții asupra monumentelor istorice.

(9) În cazul în care statul sau autoritățile publice locale acorda sprijin financiar, acesta consta în acoperirea parțială sau totală a costurilor studiilor și documentațiilor tehnice, precum și ale lucrărilor de intervenție asupra monumentelor istorice. Sprijinul financiar poate fi acordat și sub forma de credite, potrivit art. 31 alin. (3) lit. a).

Articolul 42

(1) Contribuția financiară a statului, constând din sume alocate prin bugetul Ministerului Culturii cu destinația protejării monumentelor istorice, poate să acopere în întregime sau, respectiv, parțial costul lucrărilor de protejare pentru monumente istorice, în funcție de grupa în care acestea sunt înscrise în Lista monumentelor istorice.

(2) Contribuția financiară a consiliilor județene, municipale, orășenești și comunale, după caz, poate să acopere integral costul lucrărilor de intervenție asupra monumentelor istorice care fac parte din grupa B, precum și, individual sau cumulat, costul lucrărilor de protejare a monumentelor istorice care fac parte din grupa A, aflate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale.

(3) Contribuția financiară a statului și a autorităților administrației publice locale poate fi asigurata prin cofinantare, precum și în parteneriat, inclusiv cu proprietarul ori cu alte persoane fizice sau juridice.

(4) Procedurile și condițiile pe care trebuie să le respecte proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna, pentru obținerea contribuțiilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii și a Ministerului Funcției Publice, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(5) În situațiile și în condițiile prevăzute la alin. (4), la data alocării sprijinului financiar și în cuantumul contribuției statului sau a autorităților administrației publice locale, asupra imobilului monument istoric în cauza se constituie o garanție imobiliară pentru o perioadă de 10 ani în favoarea statului sau, respectiv, a unităților administrativ-teritoriale.

(6) Garanția imobiliară prevăzută la alin. (5) se recuperează în totalitate de la beneficiarul contribuției statului sau, după caz, a autorităților administrației publice locale, împreună cu dobânzile aferente, în situația în care bunul în cauza a fost înstrăinat de proprietar altei persoane decât statul sau autoritatea administrației publice locale înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la constituirea garanției imobiliare.

(7) Constituirea garanției imobiliare în favoarea statului sau a unităților administrativ-teritoriale este scutită de taxa de timbru.

(8) La data implinirii termenului de 10 ani garanția imobiliară instituită asupra imobilului se stinge de drept.

Articolul 43

Pentru stimularea protejării monumentelor istorice proprietarii persoane fizice, care realizează pe cheltuiala proprie, integral sau parțial, lucrări de întreținere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare, precum și acțiuni de animare culturală, beneficiază, în condițiile legii, de reducerea de până la 50% a cuantumurilor impozitelor și taxelor cuvenite bugetelor locale.

Articolul 44

(1) Proprietarii de monumente istorice sunt scutiți în totalitate de plată impozitului pe clădirile care sunt monumente istorice, cu excepția spațiilor în care se desfășoară activități economice sau comerciale, potrivit legii.

(2) Pentru suprafața ocupată la sol de construcțiile care sunt monumente istorice nu se plătește impozitul pe teren.

(3) Potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe suprafețele neconstruite din terenurile cu regim de monument istoric în funcție de suprafața afectată și de perioada punerii monumentelor istorice la dispoziție publicului pentru vizitare.

Articolul 45

(1) Este exonerată de plată taxelor de timbru persoana fizica sau juridică ce dobândește prin moștenire un bun imobil clasat ca monument istoric, utilizat în scopul locuirii sau pentru activități necomerciale, și care se angajează în scris, la direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național în a carei raza teritorială de competența se afla bunul imobil în cauza, să execute, în termen de 12 luni, lucrările de restaurare și consolidare stabilite prin documentație tehnica aprobată și avizată în condițiile legii.

(2) În situații justificate și cu avizul direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național acest termen poate fi prelungit o singură dată cu încă 12 luni.

(3) În condițiile neîndeplinirii obligațiilor menționate la alin. (1) și asumate de proprietar la dobândirea bunului, precum și în cazul înstrăinării bunului, înaintea efectuării sau încheierii lucrărilor de consolidare sau restaurare, taxa de timbru se recuperează prin direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat, pe baza notei de constatare a direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și celor care dobândesc prin donație un bun imobil clasat ca monument istoric.

(5) Înstrăinarea cu titlu gratuit sau oneros către stat ori către unitățile administrativ-teritoriale a monumentelor istorice este scutită de plată taxelor de timbru.

Articolul 46

Proprietarii de monumente istorice sunt scutiți de plată taxei de autorizare a oricărei intervenții asupra monumentelor istorice deținute, în cazul în care utilizează bunul imobil numai pentru activități necomerciale sau, în mod direct, numai pentru locuire.

Articolul 47

În condițiile legii beneficiază, de prevederile art. 46 și proprietarii imobilelor din zona de protecție a monumentelor istorice pentru lucrările pe care le finanțează și care sunt necesare în vederea păstrării integrității fizice și a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum sunt ele reglementate prin documentația de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată pentru zona de protecție respectiva, sau prin avizul direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național.

Capitolul 2 — Atribuțiile autorităților administrației publice locale ↑ Cuprins

Articolul 48

(1) În vederea protejării monumentelor istorice și a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții principale:

a) cooperează cu organismele de specialitate și cu instituțiile publice cu responsabilități în domeniul protejării monumentelor istorice și asigura punerea în aplicare și respectarea deciziilor acestora;

b) asigura protejarea monumentelor istorice aflate în domeniul public sau privat al municipiului, respectiv al orașului sau comunei, precum și protejarea monumentelor istorice abandonate sau aflate în litigiu, alocand în acest scop resurse financiare;

c) cooperează cu ceilalți proprietari sau administratori de monumente istorice;

d) se pot asocia între ele, precum și cu persoane fizice sau juridice pentru realizarea unor lucrări de protejare a monumentelor istorice și pot înființa în acest scop instituții și servicii publice de interes local;

e) participa, în condițiile legii, la finanțarea din bugetele proprii a lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele pe care le administrează;

f) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială și urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea monumentelor istorice, elaborează, actualizează și aproba documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism privind monumentele istorice sau zonele protejate care conțin monumente istorice;

g) iau măsurile tehnice și administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor istorice;

h) prevăd în structura aparatului propriu compartimente specializate sau, după caz, posturi ori sarcini de serviciu precise în domeniul protejării monumentelor istorice.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația sa realizeze studiile de fundamentare, delimitare și instituire a zonelor protejate care conțin monumente istorice numai cu personal de specialitate atestat.

Articolul 49

Pentru protejarea monumentelor istorice aflate în raza de competența a unității administrativ-teritoriale, consiliile locale au următoarele atribuții:

a) colaborează în permanenta cu direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național, furnizand acesteia toate informațiile actualizate din domeniul protejării monumentelor istorice;

b) asigura, în vederea întocmirii sau modificării planurilor urbanistice generale sau a planurilor urbanistice zonale, elaborarea documentației pentru delimitarea zonelor construite protejate care conțin monumente istorice;

c) elaborează sau aproba regulamentele de urbanism pentru aceste zone protejate pe baza avizului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al comisiei zonale a monumentelor istorice, după caz;

d) prevăd în bugetele proprii, în termen de 12 luni de la clasarea siturilor ca monumente istorice, fondurile necesare pentru elaborarea documentațiilor aferente de urbanism și amenajare a teritoriului;

e) asigura elaborarea și aproba programe speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice din municipiul, orașul sau comuna respectiva, cu respectarea avizului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al comisiei zonale a monumentelor istorice, după caz;

f) la solicitarea direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, acestea împreună cu organele de poliție iau măsura interzicerii circulației cu vehicule grele și a transportului de materiale explozive în zona de protecție a monumentelor istorice;

g) colaborează cu compartimentele specializate ale altor autorități ale administrației publice locale, în cazul în care monumentele istorice se afla pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale.

Articolul 50

Primarul are următoarele atribuții specifice:

a) la autorizarea lucrărilor asupra monumentelor istorice și asupra imobilelor situate în zona lor de protecție, respectiv la eliberarea pentru acestea a autorizației de funcționare, verifica existenta tuturor avizelor de specialitate în domeniul monumentelor istorice și conformitatea autorizației cu prevederile acestora, precum și a îndeplinirii prevederilor cuprinse în "Obligația privind folosință monumentului istoric", conform prevederilor legale, și asigura menționarea în autorizație a tuturor condițiilor conținute în avize;

b) ia măsuri ca pentru autorizarea construirii documentațiile tehnice ce se referă la intervenții asupra monumentelor istorice să fie prioritar analizate;

c) emite neîntârziat autorizația de construire, în conformitate cu avizul Ministerului Culturii, în vederea executării lucrărilor provizorii urgente de consolidare temporară și de punere în siguranța a monumentelor istorice; valabilitatea autorizației de construire provizorie este de 6 luni, poate fi prelungită o singură dată cu încă 6 luni și încetează o dată cu eliberarea unei autorizații de construire sau de desființare definitivă;

d) dispune oprirea oricăror lucrări de construire sau de desființare, în situația descoperirii de vestigii arheologice, hotărăște și, după caz, organizează paza acestora și anunta în cel mai scurt timp direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național;

e) asigura prin aparatul propriu de specialitate și în colaborare cu direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural național aplicarea însemnelor distinctive și a siglelor de monumente istorice și controlează întreținerea lor de către proprietar;

f) asigura prin intermediul gardienilor publici paza și protecția monumentelor istorice aflate în domeniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și a monumentelor istorice abandonate sau aflate în litigiu, semnaland de urgenta direcției județene pentru cultura și patrimoniul cultural național orice nerespectare a legii;

g) asigura, împreună cu serviciile publice de pompieri, acțiuni de prevenire și stingere a incendiilor la monumente istorice.

Articolul 51

Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București au următoarele atribuții:

a) cooperează cu direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, asigurând comunicarea tuturor informațiilor referitoare la monumente istorice aflate în teritoriul lor administrativ de competența și facilitează comunicarea dintre direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național și consiliile locale ale orașelor și comunelor din teritoriul județului, respectiv ale sectoarelor, în cazul municipiului București;

b) inițiază, numai cu avizul obligatoriu al comisiei zonale a monumentelor istorice, procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publică în vederea protejării unor monumente istorice înscrise în Lista monumentelor istorice în grupa B, în situațiile și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege;

c) sprijină și îndrumă activitatea consiliilor locale ale comunelor sau ale orașelor care nu au organizate servicii în domeniu sau posturi specializate în aparatul propriu pentru protejarea monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice în grupa B și aflate pe teritoriul administrativ al acestora.

Titlul V — Finanțarea protejării monumentelor istorice ↑ Cuprins

Articolul 52

(1) Finanțarea protejării monumentelor istorice se realizează prin bugetul de stat, prin bugetele locale, precum și de către proprietarii sau administratorii monumentelor istorice ori prin cofinantare publică și privată.

(2) Lucrările de proiectare și de execuție care se efectuează la monumente istorice și care sunt finanțate din fonduri publice sunt supuse regimului general de atribuire a lucrărilor publice, de proiectare și execuție, potrivit legii achizițiilor publice.

Articolul 53

(1) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate sa prevadă în bugetele proprii fondurile necesare în vederea protejării monumentelor istorice aflate în proprietate publică de interes local.

(2) Autoritățile publice centrale prevăd în bugetele proprii fondurile aprobate prin bugetul de stat pentru protejarea monumentelor istorice aflate în proprietate publică și în administrarea acestora.

(3) În bugetul Ministerului Culturii se prevăd:

a) credite bugetare necesare pentru monumentele istorice aflate în administrarea Eforiei Monumentelor Istorice;

b) credite bugetare necesare în vederea finanțării sau cofinanțării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice aflate în proprietate publică;

c) credite bugetare necesare în vederea finanțării sau cofinanțării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice aflate în proprietate privată.

Articolul 54

(1) Se instituie timbrul monumentelor istorice, care este administrat în condițiile legii de Ministerul Culturii, prin Eforia Monumentelor Istorice.

(2) Valoarea, modalitățile de percepere, de încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea timbrului monumentelor istorice se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Culturii, avizate de Ministerul Finanțelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) timbrul monumentelor istorice se aplică asupra:

a) cărților poștale ilustrate comercializate în România, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice ori reprezentari grafice de interior sau exterior;

b) ghidurilor turistice comercializate în România și care prezintă teritoriul românesc cu localizarea monumentelor istorice de interes turistic;

c) casetelor video și compact discurilor comercializate în România și care prezintă monumente istorice;

d) biletelor de intrare, inclusiv taxelor de fotografiere sau filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziție publicului, în totalitate sau în parte, prin lucrări finanțate de la bugetul de stat sau al autorităților administrației publice locale;

e) biletelor de intrare la manifestările culturale și sportive desfășurate în acele monumente și situri istorice care au fost protejate și puse la dispoziție publicului pentru vizitare prin fonduri de la bugetul de stat sau al autorităților administrației publice locale.

(4) Timbrul monumentelor istorice se percepe de la editorii cărților poștale ilustrate, ghidurilor turistice, casetelor video, compact discurilor, după caz, sau de la proprietarii sau administratorii monumentelor istorice, care realizează venituri din activitățile menționate la alin. (3).

Articolul 55

Fondurile obținute din aplicarea timbrului monumentelor istorice se utilizează de către Eforia Monumentelor Istorice în mod exclusiv pentru:

a) acordarea de credite în condițiile art. 31 alin. 3 lit. a) și b), cu prioritate pentru proprietarii sau administratorii care pun la dispoziție publicului monumentele istorice pentru vizitare și pentru programe de animare culturală;

b) finanțarea unor lucrări necesare în vederea pregătirii pentru vizitare, precum și pentru realizarea unor lucrări sau programe de animare culturală a monumentelor istorice;

c) organizarea de manifestări culturale, științifice și de popularizare a monumentelor istorice, în cooperare cu proprietarii sau cu administratorii lor.

Titlul VI — Sancțiuni ↑ Cuprins

Articolul 56

Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravențională sau penală.

Articolul 57

(1) Desființarea, distrugerea parțială sau degradarea monumentelor istorice constituie infracțiune și se sancționează conform legii penale.

(2) În cazul degradării monumentelor istorice, se poate aplica și măsura corelativa a obligării făptuitorului la restaurarea părților de moment istoric pe care l-a degradat, pe baza avizului organismelor de specialitate prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 58

(1) Constituie contravenții la regimul de protecție a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

a) declanșarea procedurii de expropriere a monumentelor istorice fără avizul Ministerului Culturii;

b) modificarea, desființarea sau strămutarea unui imobil fără avizul Ministerului Culturii, după declanșarea procedurii de clasare;

c) încălcarea de către proprietar a obligațiilor prevăzute la art. 40 din prezenta ordonanță de urgență;

d) neaplicarea și nevirarea timbrului monumentelor istorice, în condițiile prevăzute la art. 54 din prezenta ordonanță de urgență;

e) încălcarea prevederilor art. 63 de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a imobilelor menționate în acesta.

(2) Contravențiile prevăzute la lit. b) se sancționează cu amendă de la 10 milioane lei la 50 milioane lei, iar cele de la lit. a), c), d), și e) se sancționează cu amendă de la 3 milioane lei la 30 milioane lei.

Articolul 59

(1) Contravențiile se constata și amenzile se aplică de specialiștii direcțiilor județene pentru cultura și patrimoniul cultural național, de împuterniciții Ministerului Culturii, de inspectorii teritoriali ai Inspecției de Stat în Construcții, Urbanism și Amenajarea Teritoriului sau de inspectorii Ministerului Finanțelor, după caz.

(2) Pentru contravențiile prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) și c) constatarea și aplicarea amenzii se pot face și de către primar, președintele consiliului județean și împuterniciții acestora sau de către organele de poliție, după caz.

Articolul 60

Contravențiilor prevăzute la art. 58 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Titlul VII — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Articolul 61

Până la instituirea zonei de protecție a fiecărui monument istoric conform art. 9 se considera zona de protecție suprafața delimitata cu o raza de 100 m în localități urbane, 200 m în localități rurale și 500 m în afară localităților, masurati de la limita exterioară, de jur imprejurul monumentului istoric.

Articolul 62

(1) Lista monumentelor, ansamblurilor și siturile istorice, aprobată de Comisia Naționala a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, în 1991-1992, rămâne în vigoare și produce efecte ca atare timp de maximum 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, perioada în care aceasta va fi reactualizata conform art. 3, 8 și 22.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență direcțiile județene pentru cultura și patrimoniul cultural național sunt obligate sa încunoștințeze în scris proprietarii sau titularii de drepturi reale asupra monumentelor istorice despre obligațiile ce le revin prin lege, ca urmare a regimului juridic special al bunurilor imobile în cauza.

Articolul 63

Înstrăinarea cu orice titlu a unui monument istoric se face numai după emiterea, în condițiile legii, către proprietar a "Obligației privind folosință monumentului istoric"; proprietarii de construcții și de terenuri clasate ca monument istoric, iar pentru imobilele care fac obiectul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, titularii dreptului de administrare, și care nu dispun la data înstrăinării de "Obligația privind folosință monumentului istoric", sunt obligați să solicite emiterea sa ori, până la aprobarea metodologiei prevăzute la art. 17 alin. (3) din prezenta ordonanță de urgență, să obțină avizul de folosință de la direcția judeteana pentru cultura și patrimoniul cultural.

Articolul 64

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență orice prevederi contrare se abroga.

Articolul 65

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență art. 10 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, se modifica după cum urmează:

"Sunt, de asemenea, exceptate de la vânzare locuintele care au avut destinația de case de oaspeti, de protocol, precum și cele folosite ca resedinte pentru foștii și actualii demnitari."

Articolul 66

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Legea nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 22 iulie 1998, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:

1. Titlul capitolului VII va avea următorul cuprins:

"Taxa pentru șederea în stațiunile turistice și în sate și orașe istorice"

2. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

"Art. 38. - Pentru șederea pe o durată mai mare de 48 de ore în stațiunile turistice, în satele sau în orașele istorice declarate conform legii, consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, după caz, stabilesc taxa pentru șederea în respectivele stațiuni turistice ori în sate sau orașe istorice.

Taxa pentru șederea în stațiunile turistice ori în satele sau orașele istorice se plătește de persoanele fizice în vârsta de peste 18 ani."

3. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

"Art. 39. - Persoanele care au domiciliul în aceste localități, cele aflate în deplasare în interesul serviciului, turistii cazati la cabanele turistice aflate în afară stațiunilor turistice ori a satelor sau orașelor istorice, persoanele cu handicap, pensionării de orice fel, elevii și studenții sunt scutiți de plată taxei pentru șederea în stațiunile turistice ori în satele sau orașele istorice."

4. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

"Art. 40. - Taxa pentru șederea în stațiunile turistice ori în satele sau orașele istorice se încasează de persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea sau se face tratamentul balnear, o dată cu luarea în evidenta a turistilor, și se vărsa la bugetul consiliului local în termen de 10 zile de la această dată."

5. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

"Art. 41. - În cazul în care taxa pentru ședere în stațiunile turistice ori în satele sau orașele istorice este inclusă în chitanța sau în costul biletului de odihnă și tratament, persoanele juridice prevăzute la art. 40 vor vărsa la bugetul consiliului local suma aferentă acesteia, recuperată de la agențiile de turism prin intermediul cărora a fost valorificată chitanța sau biletul de odihnă și tratament, în termen de 10 zile de la luarea în evidenta a turistilor."

Articolul 67

Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data de 25 ianuarie 2001.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemnează:

----------------

Ministrul culturii,

Ion Caramitru

p. Ministrul funcției publice,

Marian Parjol,

secretar de stat

Ministrul muncii

și protecției sociale,

Liviu Lucian Albu

p. Ministru de stat,

ministrul justiției,

Flavius Baias,

secretar de stat

p. Ministrul finanțelor,

Valentin Lazea,

secretar de stat

Ministrul lucrărilor publice

și amenajării teritoriului,

Nicolae Noica

-----------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.