Articolul I
Hotărârea Guvernului nr. 1.516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 9, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a) structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare care își desfășoară activitatea în clădiri cu mai mult de 20 de spații de cazare; aceste structuri trebuie divizate în subunități și amplasate în sistem pavilionar;
2. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 13
(1) Înălțimea maximă admisă a construcțiilor din zonele rurale din Delta Dunării este de 10 m de la cota terenului amenajat în dreptul intrării principale, echivalentul a 3 niveluri, dintre care unul în mansardă/acoperiș, cu condiția ca raportul dintre dimensiunea orizontală cea mai lungă și înălțimea clădirii să fie de cel puțin 1,6 m. În cazul acoperișurilor realizate din stuf, pentru alte funcțiuni decât cea de locuire, înălțimea maximă admisă este de 12 m.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul edificiilor cu caracter de unicat - foișoare, belvederi, faruri sau alte structuri pentru navigație, comunicații și apărare, precum și în cazul edificiilor pentru lăcașuri de cult și al clădirilor agroindustriale.
3. La articolul 14, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
(5) Panta admisă a acoperișului clădirii este de maximum 50%, cu excepția acoperișurilor realizate din stuf, care pot avea o pantă mai mare pentru scurgerea apelor pluviale spre exteriorul clădirii.
4. La articolul 14, alineatul (8) se abrogă.
5. După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
Articolul 14^1
(1) Se interzice amplasarea parcurilor de panouri fotovoltaice pe suprafețele de teren ale unităților administrativ-teritoriale din Delta Dunării care intră în perimetrul RBDD.
(2) Panourile fotovoltaice se pot folosi doar izolat, pentru asigurarea necesităților domestice de energie. Prin planurile urbanistice generale sau zonale se pot institui zone unde este interzisă montarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor, din considerente de protecție a peisajului și calității arhitecturale.
6. La articolul 15, alineatele (2), (5), (9) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) În cazul în care studiile geotehnice dovedesc că orice soluție tradițională este neindicată, fundațiile se pot executa din beton sau beton armat.
(...)
(5) Lemnul se poate folosi, cu aspectul său natural sau vopsit, la prispe, acoperișuri și în decorația acestora, precum trafoare, timpane și altele asemenea. Șarpantele se execută obligatoriu din lemn în situația în care rămân aparente.
(...)
(9) Tavanele se recomandă să fie executate din grinzi de lemn, cu asigurarea unui aspect tradițional și a respectării normelor și reglementărilor tehnice în construcții.
(...)
(11) Acoperișurile se construiesc cu minimum două ape, paralele cu direcția lungă a casei. În cazul învelitorilor de stuf, spre stradă se recomandă folosirea timpanelor, de preferință decorate cu elemente tradiționale, în funcție de specificul local. Pentru realizarea zidurilor construcțiilor se utilizează:
a) pentru ziduri se folosesc următoarele materiale: ciamur - lut amestecat cu paie, ierburi fibroase, câlți sau pleavă, așezat în straturi de 20-25 cm; chirpici - calupuri de ciamur pus în forme și apoi uscat; paiantă; cărămizi; amestec de chirpici cu cărămidă arsă, pe fundație de piatră; piatra la zidărie nu este specifică zonei și se folosește doar pe suprafețe restrânse;
b) zugrăvelile sunt albe;
c) tâmplăria ferestrelor este executată exclusiv din lemn;
d) dotările și amenajările exterioare cu caracter sezonier se realizează din materiale naturale.
7. La articolul 15, după alineatul (11) se introduc două noi alineate, alineatele (12) și (13), cu următorul cuprins:
(12) Este interzisă realizarea de turnulețe la construcții, iar lucarnele se execută sub formă alungită, de preferință curbilinii.
(13) Este interzisă rostuirea zonelor de zidărie sau placaj de piatră aparentă în negru sau alte culori contrastante și se recomandă folosirea, conform abordării tradiționale, a mortarului alb.
8. La articolul 19, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Pentru orice construcție cu aria desfășurată mai mare de 150 mp sau ansamblu de construcții cu aria desfășurată totală mai mare de 300 mp, indiferent de destinație, este obligatorie obținerea avizului Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism a consiliului județean.
9. La articolul 21, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) Între proprietățile private se permit împrejmuiri cu înălțimea maximă de 1,8 m. Acestea pot fi transparente, semitransparente sau opace, din materiale tradiționale, precum lemn, stuf, vegetație și altele asemenea.
10. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21^1, cu următorul cuprins:
Articolul 21^1
(1) Construcțiile cu funcțiunea de depozitare sau producție din domeniul agrozootehnic se pot amplasa doar în zonele agrozootehnice, existente sau stabilite în baza unei documentații de urbanism aprobate, conform legii.
(2) Construcțiile prevăzute la alin. (1) se pot realiza cu materiale specifice funcțiunii, dar având obligatoriu un aspect neutru.
(3) Se urmărește evitarea constituirii de trupuri izolate de intravilan.
(4) Culorile permise pentru închiderile din panouri tristrat sunt alb și nuanțele de gri.
(5) Se interzice folosirea finisajelor lucioase.
(6) Este obligatorie realizarea de perdele de protecție, înglobând atât vegetație înaltă, cât și medie între zonele agrozootehnice și zonele de locuit și turism.
11. La articolul 22, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Articolul 22
(1) Procentul maxim de ocupare a terenului, denumit în continuare POT, pe parcelă, inclusiv construcțiile existente și anexe, este reglementat după cum urmează:
a) pentru funcțiunile de instituții și servicii publice din zonele centrale ale localităților: 50%;
b) pentru orice alte funcțiuni, se procedează la o scădere graduală a POT maxim, în funcție de dimensiunea parcelei, după cum urmează: pentru parcelele cu suprafața de până la 1.000 mp inclusiv, POT maxim = 30%; pentru parcelele cu suprafața cuprinsă între 1.001 mp-2.000 mp se utilizează următoarea formulă de calcul: POT maxim = [300 mp + (Suprafața parcelei – 1.000 mp) x 25%]/(Suprafața parcelei/100); pentru parcelele cu suprafața cuprinsă între 2.001 mp-5.000 mp se utilizează următoarea formulă de calcul: POT maxim = [550 mp + (Suprafața parcelei – 2.000 mp) x 20%]/(Suprafața parcelei/100); pentru parcelele cu suprafața de peste 5.000 mp se utilizează următoarea formulă de calcul: POT maxim = [1.150 mp + (Suprafața parcelei – 5.000 mp) x 15%]/(Suprafața parcelei/100).
(2) Coeficientul maxim de utilizare a terenului, denumit în continuare CUT, pe parcelă, inclusiv construcțiile existente și anexe, este reglementat după cum urmează:
a) pentru parcelele cu suprafața de până la 1.000 mp inclusiv, CUT maxim = 0,80;
b) pentru parcelele cu suprafața mai mare de 1.000 mp se procedează la o scădere graduală a coeficientului maxim de utilizare a terenului, în funcție de dimensiunea terenului, astfel: pentru parcelele cu suprafața cuprinsă între 1.001 mp-2.000 mp se utilizează următoarea formulă de calcul: CUT maxim = [800 mp + (Suprafața parcelei – 1.000 mp) x 0,5]/Suprafața parcelei; pentru parcelele cu suprafața cuprinsă între 2.001 mp- 5.000 mp se utilizează următoarea formulă de calcul: CUT maxim = [1.300 mp + (Suprafața parcelei – 2.000 mp) x 0,4]/Suprafața parcelei; pentru parcelele cu suprafața de peste 5.000 mp se utilizează următoarea formulă de calcul: CUT maxim = [2.500 mp + (Suprafața parcelei – 5.000 mp) x 0,3]/Suprafața parcelei.
12. Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre.