LEGE nr. 25 din 10 ianuarie 2023

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Prezenta lege reglementează integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România, în vederea reducerii gradului ridicat de fragmentare a sistemului național de cercetare-dezvoltare, acestea fiind încurajate să utilizeze în comun resursele proprii și infrastructurile aferente, cu scopul de a-și îmbunătăți performanța științifică pentru o mai bună integrare în Spațiul European de Cercetare.

(2) Organizațiile de cercetare care intră în sfera de aplicare a prezentei legi sunt cele reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, denumit în continuare MCID, este autoritatea de stat, cu rol de reglementare, reprezentare, coordonare, sinteză și control, în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice și cu atribuții în asigurarea implementării prezentei legi.

Articolul 2

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) aplicant - persoană fizică sau juridică ce propune un proiect de cercetare în cadrul unei competiții;

b) clasa I de performanță - organizații de cercetare înalt performante, ale căror activități de cercetare, dezvoltare și inovare răspund provocărilor societale și/sau nevoilor mediului economic;

c) clasa a II-a de performanță - organizații de cercetare cu performanțe medii, ale căror activități de cercetare, dezvoltare și inovare corespund provocărilor societale și/sau nevoilor mediului economic;

d) clasa a III-a de performanță - organizații de cercetare cu performanțe slabe sau neperformante, ale căror activități de cercetare, dezvoltare și inovare nu răspund provocărilor societale și/sau nevoilor mediului economic;

e) evaluarea performanței pentru integrare - evaluarea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare, care conduce la încadrarea acestora în clasele I, a II-a și a III-a de performanță, desfășurată în baza normelor metodologice elaborate de către MCID;

f) integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare - procesul de asociere a organizațiilor de cercetare, care asigură consolidarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, prin crearea unui mediu sustenabil, predictibil și simplificat, favorabil derulării activității de cercetare-dezvoltare și creșterii capacității de inovare a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, cu accent inclusiv pe contribuția la combaterea schimbărilor climatice și accelerarea tranziției digitale, facilitând sinergii între cercetare și mediul de afaceri;

g) organizații de cercetare - organizațiile de cercetare, dezvoltare și inovare reglementate de art. 7,8 și 8^1 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare;

h) Spațiul European de Cercetare, denumit în continuare SEC - instrument pentru integrarea în mod eficient a sistemelor europene de cercetare și inovare și pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii Europene.

Articolul 3

(1) Organizațiile de cercetare se pot integra voluntar prin unul dintre următoarele moduri:

a) asocierea în consorții de cercetare-dezvoltare și inovare, denumite în continuare consorții CDI;

b) fuziunea;

c) trecerea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, denumite în continuare INCD, în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat.

(2) Integrarea organizațiilor de cercetare în modurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) se poate realiza simultan.

Capitolul II — Integrarea organizațiilor de cercetare ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Consorțiile de cercetare, dezvoltare și inovare

Articolul 4

(1) Consorțiul CDI este o asociere voluntară, de interes general, de drept privat, fără scop lucrativ, constituită în temeiul unui statut, încheiat în formă autentică, între două sau mai multe organizații de cercetare, ce are drept scop desfășurarea de activități de cercetare-dezvoltare și inovare. Autoritățile administrației publice locale pot hotărî să se asocieze, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, în consorțiul CDI.

(2) La constituirea consorțiilor CDI pot participa organizațiile de cercetare de drept public și de drept privat reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, dintre care cel puțin una este clasificată în clasa a II-a de performanță, și cel puțin una de drept public.

(3) Consorțiile CDI constituite potrivit prevederilor alin. (1) și (2) sunt asimilate organizațiilor prevăzute la art. 8 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, și sunt persoane juridice de drept privat având statut de utilitate publică.

Articolul 5

Un consorțiu CDI constituit în temeiul art. 4 trebuie să prevadă în statut obligația de a contribui la îndeplinirea cel puțin a următoarelor obiective:

a) implementarea Strategiei naționale de cercetare, inovare și a Pactului pentru cercetare și inovare în Europa;

b) aducerea de valoare adăugată în consolidarea ecosistemului național de cercetare și integrarea organizațiilor de cercetare românești în SEC;

c) să contribuie la dezvoltarea comunității științifice românești, formată din cercetători angajați și/sau colaboratori ai diferitelor tipuri de persoane juridice de drept public și privat;

d) asigurarea mobilității cercetătorilor între diferite tipuri de organizații de cercetare de drept public și privat, incluzând transferul tehnologic, și creșterea utilizării potențialului uman existent;

e) să contribuie la diseminarea rezultatelor activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, la nivel național.

Articolul 6

Constituirea unui consorțiu CDI se realizează în condițiile art. 4 alin. (1), cu avizul prealabil și conform al MCID și al celorlalte instituții în coordonarea cărora se află componentele consorțiului CDI asupra proiectului de statut al consorțiului, care dezvoltă obiectivele prevăzute la art. 5.

Articolul 7

(1) Statutul, ca act constitutiv al consorțiului CDI, stabilește modul de cooperare și principalele domenii de activitate.

(2) În cazul unor investiții comune realizate în cadrul consorțiului, contractele de investiții prevăd, pentru fiecare partener:

a) contribuția la realizarea investiției;

b) atribuirea drepturilor de proprietate intelectuală;

c) atribuirea drepturilor reale și de creanță;

d) repartizarea timpului de acces la obiectivele investiției;

e) cota-parte din acoperirea cheltuielilor pentru întreținerea și funcționarea obiectivului de investiții;

f) cota-parte din veniturile care se obțin din utilizarea investiției.

(3) Rezultatele activităților desfășurate de către consorțiul CDI se află în proprietatea acestuia, care dispune de acestea și pe care le posedă și utilizează potrivit principiului specialității capacității de folosință a persoanei juridice, în condițiile prevăzute la art. 206 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Bunurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale sunt utilizate și administrate în cadrul consorțiului CDI potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

Articolul 8

(1) Statutul unui consorțiu CDI trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a) sediul și denumirea;

b) denumirile și atributele de identificare ale membrilor consorțiului;

c) procedurile prin care se modifică calitatea de membru;

d) misiunea și activitățile consorțiului;

e) principiile de bază cu privire la accesul utilizatorilor infrastructurii consorțiului CDI, domeniile de activitate, politica în materie de diseminare și drepturile de proprietate intelectuală;

f) drepturile și obligațiile membrilor, inclusiv dreptul de vot;

g) procedura de lichidare.

(2) Statutul este disponibil publicului la sediul social, precum și pe pagina de internet a consorțiului.

Articolul 9

(1) Consorțiul CDI este condus de un consiliu de administrație, în calitate de organ colegial de conducere și administrare, format din minimum 5 membri, reprezentanți ai organizațiilor membre ale consorțiului, numiți pentru un mandat de 4 ani de către persoanele juridice membre, potrivit metodologiei de desemnare a membrilor consiliului de administrație aprobate prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării. Cota de reprezentare în consiliul de administrație al consorțiului se stabilește potrivit prevederilor statutului, cu maximum 3 reprezentanți din partea fiecărei organizații membre.

(2) Consiliul de administrație este condus de un președinte, ales pentru un mandat de 4 ani dintre membrii consiliului de administrație, prin vot secret.

(3) În cadrul consorțiului CDI funcționează un consiliu științific, format din minimum 7 membri, aleși prin vot secret din rândul personalului didactic și de cercetare al organizațiilor de cercetare membre ale consorțiului.

(4) Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului științific se aprobă de consiliul de administrație al consorțiului CDI.

(5) Regulile privind remunerarea membrilor consiliului de administrație și consiliului științific se stabilesc prin statut.

Articolul 10

(1) Consiliul de administrație are următoarele atribuții:

a) propune măsuri pentru utilizarea eficientă a resurselor existente în cadrul consorțiului;

b) propune programe comune de cercetare-dezvoltare-inovare și transfer tehnologic pentru membrii consorțiului;

c) propune planuri de investiții realizate de consorțiu;

d) formulează propuneri de includere în consorțiu, respectiv de excludere din consorțiu;

e) alte atribuții stabilite de părți prin statutul consorțiului.

(2) Consiliul științific are următoarele atribuții:

a) elaborează strategia de cercetare, dezvoltare și inovare a consorțiului, ia măsurile necesare pentru realizarea acesteia și hotărăște în toate problemele științifice;

b) avizează conform proiectele programelor de cercetare și de relații cu organizațiile de cercetare din străinătate;

c) analizează și avizează conform lucrările de cercetare efectuate în cadrul consorțiului și propune, când este cazul, măsuri de îmbunătățire;

d) ia măsuri pentru valorificarea lucrărilor de cercetare;

e) asigură funcționarea periodică a reuniunilor ori a seminarelor științifice;

f) avizează conform rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor de cercetare vacante;

g) asigură respectarea normelor de etică de către cercetătorii științifici;

h) avizează conform participarea cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferințe sau cursuri în străinătate;

i) alte atribuții privind activitatea științifică a consorțiului.

Articolul 11

(1) Consorțiul CDI dispune de un buget propriu, constituit din contribuția membrilor, precum și din sume obținute din participarea în proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare, conform statutului.

(2) Consorțiul CDI poate desfășura orice alte activități economice dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice.

(3) Consorțiul CDI deține în proprietate bunuri necesare funcționării sale, conform statutului.

(4) Consorțiul CDI angajează personal de cercetare, precum și personal tehnic și administrativ cu normă întreagă sau cu timp parțial de lucru, potrivit prevederilor legislației muncii.

Secțiunea a 2-a — Fuziunea organizațiilor de cercetare

Articolul 12

(1) Orice organizație de cercetare poate fuziona, prin absorbție sau contopire, cu una sau mai multe organizații de cercetare.

(2) Persoana juridică rezultată din fuziunea mai multor organizații de cercetare de drept public se înființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de MCID, la solicitarea respectivelor organizații de cercetare.

(3) Fuziunea organizațiilor de cercetare se realizează potrivit prevederilor art. 233-235 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Fuziunea prin contopire cu o instituție de învățământ superior din care rezultă o nouă instituție de învățământ superior se face potrivit art. 122 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În urma finalizării procesului de evaluare a tuturor organizațiilor de cercetare de drept public, fiecare organizație de cercetare primește, cu titlu de recomandare, o listă de organizații de cercetare cu care poate fuziona, fără a exista obligativitatea fuziunii cu una sau mai multe dintre organizațiile de cercetare prevăzute în respectiva listă. Lista nu este exhaustivă.

Articolul 13

În sensul prezentei legi, sunt asimilate integrării voluntare și următoarele situații:

a) cumpărarea integrală de către persoanele juridice prevăzute la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, a acțiunilor sau a părților sociale ale persoanelor juridice prevăzute la art. 8 din respectiva ordonanță;

b) deținerea de către persoanele juridice prevăzute la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, a cel puțin 75% din voturile organelor de conducere și administrare ale persoanelor juridice prevăzute la art. 8 din respectiva ordonanță.

Secțiunea a 3-a — Trecerea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat

Articolul 14

(1) Prin derogare de la prevederile art. 17 și 19 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, INCD pot trece voluntar, cu păstrarea personalității juridice, în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat acreditate prevăzute la art. 193 alin. (4) lit. b) și c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Trecerea în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat se face la solicitarea INCD, cu aprobarea prealabilă și conformă a organului administrației publice centrale în coordonarea căruia se află și aprobarea prealabilă și conformă a senatului instituției de învățământ superior de stat în coordonarea căruia se realizează trecerea, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea MCID.

(3) Trecerea unui sau mai multor INCD în coordonarea unei instituții de învățământ superior de stat se realizează doar cu condiția prezentării și demonstrării prealabile a unui plan de dezvoltare instituțională a instituției de învățământ superior de stat, inclusiv a institutelor, care să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a) modalitatea de dezvoltare a capacității instituționale;

b) modalitatea de dezvoltare a bazei materiale;

c) modalitatea de dezvoltare a standardelor, criteriilor și indicatorilor de calitate a universității și a institutului;

d) modalitatea de integrare și dezvoltare în Spațiul european al învățământului superior și în SEC;

e) modalitatea de creștere pe termen scurt, mediu și lung în clasamentele universitare și ale organizațiilor de cercetare internaționale.

(4) Modelul și conținutul-cadru al planului prevăzut la alin. (3) se stabilesc prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 15

(1) Prin derogare de la prevederile art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, conducerea INCD care trece în coordonarea unei instituții de învățământ superior de stat se exercită de către consiliul de administrație, format din 7 sau 9 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu:

a) 4 reprezentanți ai instituției de învățământ superior de stat în coordonarea căreia se află INCD, dintre care cel puțin unul este asistent de cercetare științifică sau cercetător științific;

b) un reprezentant al MCID;

c) președintele consiliului științific al INCD;

d) directorul general al INCD, care este și președintele consiliului de administrație.

(2) Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare adoptat de senatul universitar și hotărăște în toate problemele privind activitatea INCD, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.

Articolul 16

(1) Prin derogare de la prevederile art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, activitatea curentă a INCD aflat în coordonarea unei instituții de învățământ superior de stat este condusă de directorul general, numit prin decizie a rectorului instituției, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de către senatul universității.

(2) Directorul general, numit în condițiile alin. (1), încheie un contract de management cu universitatea reprezentată prin rectorul instituției de învățământ superior de stat în coordonarea căreia funcționează INCD, conform metodologiei prevăzute la alin. (1).

Articolul 17

(1) Instituțiile de învățământ superior de stat care au în coordonare INCD sunt ordonatori secundari de credite.

(2) INCD care trec în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat sunt ordonatori terțiari de credite.

(3) Pentru INCD aflate în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat, bugetul de venituri și cheltuieli se aprobă de către consiliul de administrație al universității.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 26 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, contractarea de credite bancare peste plafonul stabilit se face cu aprobarea senatului universitar.

(5) Susținerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic la nivelul INCD se realizează din fondurile alocate ministerelor de resort și altor autorități publice centrale, precum și din fondurile administrațiilor publice locale, instituțiilor de învățământ superior de stat și INCD interesate.

(6) Universitățile pot aloca direct fonduri pentru institutele naționale, institutele de cercetare-dezvoltare, stațiunile didactice aflate în coordonare și pot pune la dispoziția acestora baza materială a instituției de învățământ superior, în mod gratuit.

(7) Institutele naționale pot aloca direct fonduri pentru instituțiile de învățământ superior în a căror coordonare sunt și pot pune baza materială proprie la dispoziția acestora, în mod gratuit.

(8) Celelalte drepturi și obligații ale institutelor naționale prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, rămân în vigoare.

Articolul 18

(1) INCD acreditate pot contracta cu organul administrației publice centrale sau instituția de învățământ superior de stat în coordonarea căreia funcționează, cu alte autorități publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale lucrări, bunuri și servicii, solicitate de acestea, în domeniul de activitate specific.

(2) INCD acreditate pot contracta cu MCID activități desfășurate pe programul-nucleu de cercetare-dezvoltare al unităților și instituțiilor respective, avizat de instituția de învățământ superior de stat în coordonarea căreia funcționează.

(3) INCD pot încheia contracte cu orice persoană juridică de drept public sau privat în vederea obținerii de finanțări pentru proiectele de cercetare-dezvoltare și inovare, numai cu avizul prealabil al consiliului științific.

Capitolul III — Evaluarea performanței pentru integrarea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică ↑ Cuprins

Articolul 19

(1) Evaluarea performanței pentru integrarea activității organizațiilor de cercetare are la bază criterii generale privind managementul și capacitatea instituțională, rezultatele activității de cercetare și nivelul receptării acestora pe plan național și internațional, activitatea de dezvoltare, inovare și digitalizare, resursele umane, performanțele economico-financiare, planul strategic de dezvoltare pentru următorii 5 ani și alte criterii ce sunt reglementate prin norme metodologice elaborate de către MCID și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Evaluarea performanței pentru integrarea activității organizațiilor de cercetare are în vedere cel puțin următoarele clase de indicatori:

a) productivitatea activității de cercetare-dezvoltare în raport cu resursele avute la dispoziție, respectiv cu finanțarea de care a beneficiat organizația de cercetare;

b) impactul socioeconomic al rezultatelor obținute în activitatea de cercetare-dezvoltare;

c) nivelul de specializare și prestigiul profesional al personalului de cercetare-dezvoltare ce își desfășoară activitatea în organizație;

d) măsura în care activitatea organizațiilor răspunde unor interese publice de importanță națională sau locală;

e) gradul de atragere a fondurilor europene și naționale de cercetare-dezvoltare;

f) promovarea științei deschise;

g) nivelul de dezvoltare a infrastructurii de cercetare aferente și gradul de utilizare a acesteia în comun cu alte organizații de cercetare;

h) promovarea unei culturi a eticii și integrității academice;

i) oportunitățile de angajare, formare și promovare oferite cercetătorilor aflați la începutul carierei;

j) efectul concret de multiplicare în economia națională a rezultatelor cercetării;

k) contribuția la știința și cultura națională și mondială;

l) contribuții la creșterea gradului de educație al populației.

(3) Criteriile în funcție de care este efectuată evaluarea sunt adaptate domeniului de activitate și specificului organizației de cercetare, respectiv cercetare fundamentală, cercetare aplicativă, dezvoltare experimentală, inovare. Criteriile de evaluare în domeniul cercetării fundamentale se elaborează de către MCID în colaborare cu Academia Română.

(4) La elaborarea criteriilor de evaluare, MCID și Academia Română consultă Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Academia Română și academiile de ramură, Consiliul Național al Rectorilor, precum și alte instituții cu competențe în domeniu.

(5) Evaluarea performanței pentru integrare este obligatorie pentru toate organizațiile de cercetare de drept public, precum și pentru organizațiile de cercetare de drept privat care intenționează să se integreze cu organizații de cercetare de drept public. Pentru integrarea realizată doar între organizații de cercetare de drept privat, evaluarea performanței pentru integrare este opțională.

(6) Valabilitatea evaluării performanței pentru integrare este de 5 ani de la momentul finalizării acesteia. Prin excepție, organizațiile de cercetare interesate pot solicita reevaluarea dacă au trecut minimum 24 de luni de la evaluarea anterioară.

(7) În vederea evaluării performanței pentru integrare se înființează o comisie de evaluare, structură independentă din punctul de vedere al activității de evaluare desfășurate, fără personalitate juridică, în coordonarea MCID, formată din 28 de membri, dintre care cel puțin 7 sunt experți străini, numiți prin concurs, pentru un mandat de 5 ani, în temeiul metodologiei prevăzute la alin. (1). Membrii comisiei de evaluare sunt independenți în activitatea de evaluare.

(8) În urma evaluării performanței pentru integrare realizată în condițiile alin. (1) și pe baza scorului de performanță obținut, organizațiile se clasifică în clasa I, clasa a II-a și clasa a III-a de performanță.

(9) În cazul organizațiilor de cercetare încadrate în clasa a III-a de performanță, comisia de evaluare elaborează un plan de transformare având ca scop creșterea performanței organizației cel puțin la nivelul clasei a II-a de performanță, aprobat prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării.

(10) Pentru fiecare activitate de evaluare, comisia de evaluare utilizează 3 experți independenți, dintre care cel puțin unul este afiliat unei organizații de cercetare din străinătate. Criteriile de selectare a experților se aprobă prin normele prevăzute la alin. (1).

(11) Evaluarea performanței pentru integrare a organizațiilor de cercetare este prealabilă în vederea integrării lor, cu excepția integrării în forma prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c).

(12) Organizațiile de cercetare de drept privat care nu solicită evaluarea performanței pentru integrare în termen de 180 de zile de la aprobarea normelor metodologice prevăzute la alin. (1) și organizațiile de cercetare de drept public care nu se supun procesului de evaluare prevăzut la alin. (5) nu mai pot participa la competițiile de proiecte din Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare, denumit în continuare PNCDI, în cadrul cărora aplicanții sunt organizații de cercetare.

(13) MCID adoptă regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de evaluare aprobat prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării.

(14) Rezultatele evaluării performanței pentru integrare și planul de transformare se aprobă prin ordin al ministrului și se publică pe pagina de internet a MCID.

(15) Organizațiile de cercetare încadrate în clasele I și a II-a de performanță pentru integrare sunt considerate acreditate din punctul de vedere al activității de cercetare, dezvoltare și inovare în sensul art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, pe toată durata de valabilitate a evaluării performanței pentru integrare, fără a mai fi necesară o evaluare suplimentară în vederea acreditării.

Articolul 20

Organizațiile de cercetare care se încadrează în clasele I și a II-a de performanță pot să se integreze cu organizații de cercetare care se află în oricare dintre cele 3 clase de performanță prevăzute la art. 19 alin. (8).

Articolul 21

(1) Organizațiile de cercetare care, pe baza scorului de performanță obținut, se încadrează în clasa a III-a de performanță au obligația de a lua măsuri pentru creșterea performanței organizației de cercetare prin una dintre următoarele modalități:

a) prin integrarea cu organizații de cercetare încadrate în clasa I sau a II-a de performanță în termen de 24 de luni de la data publicării ordinului prevăzut la art. 19 alin. (14);

b) prin implementarea, în termen de 24 de luni, a planului de transformare prevăzut la art. 19 alin. (9).

(2) Organizațiile încadrate în clasa a III-a de performanță care nu iau una dintre măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b) nu mai pot participa la competițiile de proiecte din PNCDI la care aplicanții sunt organizații de cercetare.

(3) La finalul perioadei de implementare a planului de transformare, organizațiile de cercetare prevăzute la alin. (1) care au optat pentru această măsură se reevaluează, iar dacă clasificarea acestora se menține în clasa a III-a de performanță, aceste organizații de cercetare nu mai pot participa la competițiile de proiecte din PNCDI la care aplicanții sunt organizații de cercetare.

(4) Persoana juridică rezultată în urma integrării organizațiilor de cercetare păstrează clasificarea în clasa obținută de participantul la integrare care a realizat cel mai bun scor de performanță, pe toată durata valabilității evaluării.

(5) Organizațiile de cercetare care se integrează în forma prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c) își păstrează clasificarea în clasa obținută pe toată durata valabilității evaluării.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în cazul fuziunii prin absorbție se păstrează clasa de performanță a absorbantului.

Capitolul IV — Stimularea integrării organizațiilor de cercetare ↑ Cuprins

Articolul 22

(1) Organizațiile de cercetare, înființate potrivit prevederilor prezentei legi, beneficiază de scheme de ajutor de stat pentru facilitarea, respectiv dezvoltarea integrării.

(2) Schema de ajutor de stat se elaborează în acord cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 23

(1) MCID sprijină integrarea organizațiilor de cercetare printr-o politică de finanțare complementară stimulativă.

(2) Organizațiile de cercetare clasificate în clasa I de performanță beneficiază de finanțare dedicată, reprezentând un cuantum de minimum 25% din fondurile alocate competițiilor de proiecte din PNCDI în cadrul cărora aplicanții sunt organizații de cercetare.

(3) MCID elaborează un program specific inclus în PNCDI, având în fiecare an un buget de minimum 5% din bugetul PNCDI pe respectivul an, prin care organizațiile de cercetare rezultate în urma integrării în una dintre formele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) sau b) și INCD și instituțiile de învățământ superior care s-au integrat în forma prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c) pot beneficia de o finanțare adițională de performanță, acordată în sistem competitiv.

(4) Începând cu anul următor celui intrării în vigoare a prezentei legi, procentul prevăzut la alin. (2) se stabilește anual, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, în funcție de numărul de organizații de cercetare clasificate în clasa I de performanță existente la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Capitolul V — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Articolul 24

Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 30 august 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

(1) Unitățile de cercetare-dezvoltare organizate ca institute naționale sau ca instituții publice se înființează, se reorganizează sau se desființează prin hotărâre a Guvernului, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Prin hotărârea Guvernului de înființare, de organizare și funcționare a unităților de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) se stabilesc denumirea, obiectul de activitate, sediul și patrimoniul, precum și bunurile din domeniul public prevăzute în anexele nr. 2-4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Unitățile de cercetare-dezvoltare organizate ca societăți cu capital majoritar de stat se înființează, se reorganizează sau se dizolvă prin hotărâre a Guvernului, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor.

2. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 18

(1) Înființarea institutului național se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza rezultatelor evaluării privind îndeplinirea condițiilor pentru acreditare, conform prevederilor art. 33, la propunerea autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) Înființarea și acreditarea unui institut național trebuie să asigure concentrarea resurselor financiare și umane din domeniile de cercetare ale institutului.

(3) Evaluarea capacității de cercetare-dezvoltare pentru acreditarea unui institut național se realizează în conformitate cu prevederile art. 33.

(4) Institutul național care, în urma evaluării, nu obține acreditarea sau reacreditarea, se reorganizează sau se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Articolul 25

(1) În vederea aplicării prevederilor art. 9 alin. (1), ordinul ministrului cercetării, inovării și digitalizării se emite în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În vederea aplicării prevederilor art. 15 alin. (1) lit. e), normele metodologice privind numirea expertului străin se stabilesc prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În vederea aplicării prevederilor art. 16, normele metodologice se elaborează de către MCID și se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) În vederea aplicării prevederilor art. 19, normele metodologice se elaborează de către MCID și se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) În vederea aplicării prevederilor art. 19 alin. (13), ordinul ministrului cercetării, inovării și digitalizării se aprobă în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) În vederea aplicării prevederilor art. 22, schema de ajutor de stat se elaborează de către MCID și se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7) În vederea aplicării prevederilor art. 23 alin. (1) și (2), metodologia privind criteriile și standardele de finanțare se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(8) În vederea aplicării prevederilor art. 23 alin. (3), programul specific se elaborează de către MCID și se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 26

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, CIPRIAN-CONSTANTIN ȘERBAN p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 10 ianuarie 2023.

Nr. 25.

-----