În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. V.4 din Legea nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Prezenta ordonanță reglementează calitatea apei destinate consumului uman și are ca obiective:
a) protejarea sănătății umane împotriva efectelor adverse ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea calității ei de apă sanogenă și curată;
b) îmbunătățirea accesului la apă potabilă.
În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) apă destinată consumului uman/apă potabilă - orice tip de apă, fie în starea sa inițială/naturală, fie după tratare, destinată băutului, gătitului, preparării alimentelor sau oricărui alt scop casnic atât în spații publice, cât și în spații private, indiferent de originea acesteia și indiferent dacă este furnizată dintr-o rețea de distribuție sau dintr-o cisternă ori este îmbuteliată în recipiente, inclusiv ape de izvor, precum și orice tip de apă folosită în orice unitate de tip alimentar pentru producerea, prelucrarea, conservarea sau comercializarea produselor sau substanțelor destinate consumului uman;
b) sistem de distribuție interioară - totalitatea conductelor, fitingurilor și dispozitivelor instalate între robinetele folosite pentru apa potabilă și rețeaua de distribuție, atât în spații publice, cât și în spații private, în situația în care componentele sistemului de distribuție interioară nu constituie responsabilitatea furnizorului de apă, în conformitate cu legislația în vigoare;
c) furnizor de apă - entitate care furnizează apă destinată consumului uman, în calitate de producător și/sau distribuitor;
d) spații prioritare - spații nerezidențiale, publice și private, de mari dimensiuni, cu mulți utilizatori posibil expuși unor riscuri legate de apă, în special spațiile de mari dimensiuni de utilizare publică, precum: unități sanitare, cămine pentru bătrâni, structuri de îngrijire a copiilor, unități și instituții de învățământ și spații destinate educației și formării profesionale, tabere școlare, unități penitenciare, clădiri cu capacități de cazare, respectiv hoteluri și pensiuni, aeroporturi, restaurante, centre sportive și comerciale, infrastructuri pentru petrecerea timpului liber și de agrement, precum ștranduri, piscine, centre wellness, spații expoziționale, festivaluri și campinguri;
e) întreprinderea cu profil alimentar reprezintă întreprinderea cu profil alimentar astfel cum este definită la art. 3 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare;
f) operatorul în sectorul alimentar reprezintă un operator în sectorul alimentar astfel cum este definit la art. 3 pct. 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;
g) pericol - agent biologic, chimic, fizic sau radiologic prezent în apă sau un alt aspect al stării apei susceptibil de a fi dăunător sănătății umane;
h) eveniment periculos - eveniment care determină pericole sau care nu permite înlăturarea acestor pericole din sistemul de aprovizionare cu apă potabilă;
i) riscul - combinația dintre probabilitatea unui eveniment periculos și gravitatea consecințelor, în cazul în care pericolul și evenimentul periculos apar într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă;
j) substanța inițială - substanță care a fost adăugată în mod intenționat pentru producția unor materiale organice sau a unor mixturi pentru materiale pe bază de ciment;
k) compoziția - structura chimică a unui metal sau compoziția unui email, a unui material ceramic sau a altui material anorganic.
(1) Dispozițiile prezentei ordonanțe nu se aplică:
a) apelor minerale naturale recunoscute de către Autoritatea Națională a Resurselor Minerale, în conformitate cu legislația în vigoare;
b) apelor care au proprietăți terapeutice, în sensul prevederilor legale în vigoare;
c) apelor destinate exclusiv acelor scopuri pentru care Ministerul Sănătății, prin unitățile aflate în subordine, constată că nu există nicio influență, directă sau indirectă, a calității apei asupra sănătății consumatorilor vizați;
d) apei destinate consumului uman care provine dintr-un sistem individual de aprovizionare care furnizează în medie sub 10 mc pe zi sau care deservește mai puțin de 50 de persoane, cu excepția cazurilor în care apa este furnizată în cadrul unei activități comerciale sau publice;
e) apei folosite de operatorii din sectorul alimentar, alta decât cea utilizată în scopuri specifice ale întreprinderii cu profil alimentar.
(2) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d), direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București informează, prin autoritatea administrației publice locale, populația vizată asupra exceptării, precum și cu privire la orice măsură necesară pentru a proteja sănătatea umană împotriva efectelor adverse rezultate din orice contaminare a apei destinate consumului uman. În situația în care apare un potențial pericol pentru sănătatea umană generat de calitatea acestor ape, populația vizată va primi îndrumările corespunzătoare din partea direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1).
(3) Navelor maritime care desalinizează, înmagazinează, transportă sau furnizează apă ori transportă pasageri li se aplică numai prevederile art. 1-6, 9, 10, 13 și 14 și anexele nr. 1-3.
(4) Producătorii de apă potabilă îmbuteliată în recipiente respectă art. 1-5, precum și tabelele A1 și B din anexa nr. 1 la prezenta ordonanță. Cerințele minime prevăzute în tabelul A din anexa nr. 1 nu se aplică apei de izvor care intră sub incidența Normelor tehnice de exploatare și comercializare a apelor minerale naturale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.020/2005, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Furnizorilor de apă care distribuie în medie mai puțin de 10 mc pe zi sau deservesc mai puțin de 50 de persoane în cadrul unei activități comerciale sau publice li se aplică prevederile art. 1-6, 13, 14 și 15 și anexele nr. 1-3 din prezenta ordonanță.
(1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă și curată și să îndeplinească următoarele condiții:
a) să nu conțină microorganisme, paraziți și orice alte substanțe care, prin numărul sau concentrația lor, constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană;
b) să fie în conformitate cu cerințele minime prevăzute în tabelele A, B și D din anexa nr. 1;
c) să respecte prevederile art. 5-14.
(2) Măsurile de aplicare a prezentei ordonanțe nu conduc în nicio situație, direct sau indirect, la deteriorarea calității apei destinate consumului uman ori la creșterea poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile și se bazează pe principiul precauției.
(3) În conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 11 alin. (3) și ale art. 36^7 alin. (3) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare ANRSC, realizează o evaluare a nivelurilor pierderilor de apă la nivel național și a potențialului de îmbunătățire a reducerii pierderilor de apă, prin utilizarea „indexului pierderilor din infrastructură“ (ILI) sau a unei alte metode adecvate, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, în cazul serviciilor furnizate/prestate prin sistemele publice de alimentare cu apă și de canalizare realizate din fonduri asigurate de la bugetul local și/sau din fondurile proprii ale operatorilor, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 230/2022 privind aprobarea Metodologiei de ajustare tarifară a prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de tarifare aferente planului de afaceri și ale Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 231/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a modului de implementare a strategiilor de tarifare elaborate în conformitate cu Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în structura de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 677/2017.
(4) Evaluarea prevăzută la alin. (3) are în vedere aspectele relevante de sănătate publică, de mediu, precum și de natură tehnică și economică și vizează cel puțin furnizorii de apă care furnizează minimum 10.000 mc pe zi sau care deservesc minimum 50.000 de persoane, iar rezultatele acesteia sunt transmise Comisiei Europene până la data de 12 ianuarie 2026.
(5) Furnizorii de apă au obligația să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă în cazul în care nivelul acestor pierderi depășește pragul stabilit de către Comisia Europeană până la 12 ianuarie 2028.
(6) În termen de 2 ani de la adoptarea pragului european pentru pierderile de apă conform alin. (4), ANRSC va prezenta Comisiei Europene un plan de acțiune cuprinzând setul de măsuri care vor fi luate pentru a reduce rata pierderilor care depășesc pragul stabilit de Comisia Europeană.
(7) Autoritatea competentă în domeniul supravegherii, monitorizării și controlului calității apei potabile este Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, și Institutul Național de Sănătate Publică.
(8) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor este Administrația Națională „Apele Române“ și unitățile aflate în subordinea acesteia.
(9) Alte autorități cu atribuții și responsabilități în domeniile reglementate de prezenta ordonanță sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin instituțiile aflate în coordonare sau în subordine, respectiv: Administrația Națională „Apele Române“, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRSC, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de deținătoare ale sistemului de aprovizionare cu apă, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, precum și furnizorii de apă, în calitate de producători și/sau distribuitori.
(1) Apa potabilă trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuți în anexa nr. 1. În ceea ce privește parametrii prevăzuți în tabelul C din anexa nr. 1, valorile sunt stabilite în scopul monitorizării și îndeplinirii cerințelor prevăzute la art. 14.
(2) Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București aprobă, cu acordul Institutului Național de Sănătate Publică, valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluși în anexa nr. 1, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) acolo unde măsurile de protecție a sănătății publice pe teritoriul unui județ sau al municipiului București ori pe o parte din teritoriul acestora o impun, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile.
(3) Institutul Național de Sănătate Publică propune adoptarea unui/unor parametru/parametri suplimentar(i) la nivel național, în cazul în care protecția sănătății publice impune o astfel de măsură pe teritoriul național.
(4) Parametrii suplimentari prevăzuți la alin. (2) și (3) se aprobă prin hotărâre a Guvernului având ca obiect completarea anexei nr. 1.
(1) Valorile parametrilor stabilite potrivit prevederilor art. 5 pentru parametrii de calitate prevăzuți în tabelele A-D ale anexei nr. 1 trebuie respectate în următoarele puncte:
a) în cazul apei potabile furnizate printr-o rețea de distribuție, în punctul din interiorul unei incinte sau al unei unități în care apa este furnizată din robinetele folosite în mod normal pentru apa potabilă;
b) în cazul apei potabile furnizate dintr-o cisternă, în punctul în care apa curge din cisternă;
c) în cazul apei potabile îmbuteliate în sticle sau în recipiente, în punctul în care apa este îmbuteliată în sticle sau în recipiente;
d) în cazul apei potabile folosite într-o întreprindere cu profil alimentar, în punctul în care apa este utilizată în întreprinderea respectivă.
(2) Dacă se constată, prin analize de laborator, că pentru apa potabilă recoltată în punctul de conformitate prevăzut la alin. (1) lit. a) valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite în conformitate cu art. 5, având drept cauză sistemul de distribuție interioară sau întreținerea acestuia, se consideră că au fost îndeplinite obligațiile care revin furnizorului de apă potabilă în temeiul prezentului articol și art. 14 alin. (2), fără a aduce atingere art. 10 în ceea ce privește spațiile prioritare.
(3) În cazul situației prevăzute la alin. (2), dacă se constată că există riscul ca apa potabilă să nu respecte valorile parametrilor de calitate stabilite în conformitate cu art. 5, se aplică următoarele măsuri:
a) furnizorii de apă potabilă iau măsuri pentru reducerea sau eliminarea riscului de nerespectare a valorilor parametrilor precum consilierea utilizatorilor cu privire la măsurile de remediere posibile pe care le pot lua sau alte măsuri adecvate de tratare pentru a modifica natura sau proprietățile apei înainte să fie furnizată, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul ca apa potabilă să nu respecte valorile parametrilor după furnizare;
b) direcțiile se sănătate publică județene, respectiv a municipiului București informează și consiliază consumatorii vizați cu privire la eventualele măsuri suplimentare pe care ar trebui să le întreprindă.
(1) Furnizarea, tratarea și distribuția apei destinate consumului uman fac obiectul unei abordări bazate pe riscuri care acoperă întregul lanț de aprovizionare cu apă, de la bazinul hidrografic, trecând prin captarea, tratarea, înmagazinarea și distribuția apei până la punctul de conformitate prevăzut la art. 6 alin. (1).
(2) Abordarea bazată pe riscuri include:
a) evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, potrivit prevederilor art. 8;
b) evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează fiecare sistem de aprovizionare, care cuprinde captarea, tratarea, înmagazinarea și distribuția apei destinate consumului uman până la punctul de furnizare, efectuată de către furnizorii de apă în cadrul planurilor de siguranță a apei, potrivit prevederilor art. 9;
c) evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuție interioară, în conformitate cu art. 10.
(3) În cazurile în care există constrângeri specifice determinate de situația geografică, precum distanța sau accesibilitatea limitată a zonei de aprovizionare cu apă, furnizorii de apă pot prezenta direcției de sănătate publică județene planuri de siguranță a apei adaptate condițiilor specifice, însoțite de prezentarea condițiilor limitatoare particulare, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1).
(4) Responsabilitățile pentru implementarea abordării bazate pe riscuri sunt repartizate conform prevederilor alin. (5)-(7).
(5) Evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman se realizează de către autoritatea competentă de gospodărire a apelor până la data de 1 iulie 2027. Evaluarea și gestionarea riscurilor se reanalizează la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art. 2^6 și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și se actualizează ori de câte ori este necesar.
(6) Evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, având la bază evaluarea și gestionarea riscurilor prevăzute la alin. (5), se realizează până la data de 1 ianuarie 2029 de către furnizorul de apă în cadrul planurilor de siguranță ale apei și este avizată de direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea Cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și pentru stabilirea responsabilităților autorităților competente și ale producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei. Evaluarea și gestionarea riscurilor se reanalizează la interval de 6 ani și se actualizează ori de câte ori este necesar.
(7) Evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuție interioară se realizează până la data de 1 ianuarie 2029 de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și Institutul Național de Sănătate Publică. Evaluarea riscurilor se reanalizează o dată la 6 ani și se actualizează ori de câte ori este necesar.
(8) Termenele prevăzute la alin. (5)-(7) nu împiedică furnizorii de apă să adopte de îndată măsuri, pentru orice risc identificat și evaluat, cu sprijinul autorităților cu atribuții și responsabilități prevăzute la art. 4 alin. (7)-(9), după caz.
(1) Fără a încălca prevederile art. 2^1, 2^6,art. 5 alin. (1), art. 5^1, 35, art. 43 alin. (1^1) și (1^4) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că se efectuează evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman.
(2) Evaluarea și gestionarea riscurilor prevăzută la alin. (1) includ următoarele elemente:
a) caracterizarea bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare, cuprinzând:
1. identificarea și reprezentarea cartografică a bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare;
2. reprezentarea cartografică a zonelor de protecție, în cazul în care au fost instituite astfel de zone de protecție sanitară în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
3. referințele geografice ale tuturor punctelor de captare din bazinele hidrografice; autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că aceste informații sunt protejate și comunicate numai autorităților responsabile și furnizorilor de apă vizați;
4. descrierea destinației terenurilor, a apei de șiroire și a proceselor de realimentare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;
b) identificarea pericolelor și a evenimentelor periculoase în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare și o evaluare a riscurilor pe care acestea le pot prezenta pentru calitatea apei destinate consumului uman, în scopul determinării posibilelor riscuri care ar putea duce la deteriorarea calității apei, astfel încât aceasta să poată constitui un risc pentru sănătatea umană;
c) o monitorizare adecvată în apele de suprafață și/sau în apele subterane din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută, a parametrilor, substanțelor sau poluanților relevanți selectați dintre următoarele:
1. parametrii din tabelele A și B din anexa nr. 1 sau parametrii suplimentari stabiliți potrivit art. 5 alin. (2);
2. poluanții din apele subterane prevăzuți în anexa nr. 1 la Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009, cu modificările și completările ulterioare, și poluanții și indicatorii de poluare pentru care au fost definite valori-prag potrivit anexei nr. 2 la același plan;
3. substanțele prioritare și alți poluanți prevăzuți în anexa nr. 1 la Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 570/2016;
4. poluanți specifici bazinului hidrografic al unui râu, stabiliți de autoritatea competentă de gospodărire a apelor în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
5. alți poluanți relevanți pentru apa destinată consumului uman, stabiliți de autoritatea competentă de gospodărire a apelor pe baza informațiilor colectate potrivit lit. b);
6. substanțe prezente în mod natural care ar putea să constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană prin utilizarea apei destinate consumului uman;
7. substanțe și compuși incluși pe lista de supraveghere prevăzută la art. 13 alin. (8).
(3) În scopurile prevăzute la alin. (2) lit. a), autoritatea competentă de gospodărire a apelor poate utiliza informațiile colectate în conformitate cu art. 2^6,art. 5 alin. (1) și art. 43 alin. (1^4) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În scopurile menționate la alin. (2) lit. b), autoritatea competentă de gospodărire a apelor poate utiliza analiza privind impactul activităților umane, realizată în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și informațiile privind presiunile semnificative colectate în conformitate cu pct. 1.4,1.5 și 2.3-2.5 din anexa nr. 1^3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor selectează, din categoriile menționate la alin. (2) lit. c), parametrii, substanțele sau poluanții care sunt considerați relevanți în vederea monitorizării din perspectiva pericolelor și a evenimentelor periculoase identificate la alin. (2) lit. b) ori în baza informațiilor puse la dispoziție de către furnizorii de apă în conformitate cu alin. (7).
(6) În vederea unei monitorizări adecvate, astfel cum este prevăzută la alin. (2) lit. c), inclusiv pentru detectarea unor noi substanțe care sunt dăunătoare sănătății umane prin utilizarea apei destinate consumului uman, autoritatea competentă de gospodărire a apelor utilizează, după caz, monitorizarea efectuată în conformitate cu art. 2^6 și art. 35 alin. (1),alin. (1^1)-(1^6) și alin. (2)-(5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sau cu cea efectuată în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți, Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România.
(7) Furnizorii de apă care efectuează monitorizări în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută au obligația să informeze autoritățile competente de gospodărire a apelor, direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București și autoritatea administrației publice locale cu privire la tendințele sau concentrațiile neobișnuite ale parametrilor, substanțelor sau poluanților monitorizați.
(8) Pe baza rezultatului evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu alin. (2), autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că se aplică următoarele măsuri de gestionare a riscurilor în vederea prevenirii sau a controlului riscurilor identificate, acolo unde este relevant, începând cu măsurile preventive:
a) definirea și punerea în aplicare de măsuri preventive în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, suplimentare față de măsurile prevăzute sau aplicate în conformitate cu art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și anexa nr. 3 pct. C din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile în care acestea sunt necesare pentru a proteja calitatea apei destinate consumului uman, astfel:
1. măsurile preventive trebuie să fie incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 5 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
2. după caz, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că poluatorii, în cooperare cu furnizorii de apă și cu autoritățile prevăzute la art. 4 alin. (9), adoptă astfel de măsuri preventive, în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
b) definirea și punerea în aplicare de măsuri de atenuare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, suplimentar față de măsurile prevăzute sau aplicate în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile în care acestea sunt necesare pentru a proteja calitatea apei destinate consumului uman, astfel:
1. măsurile de atenuare prevăzute la prezenta literă trebuie să fie incluse în programele de măsuri menționate la art. 5 și art. 43 alin. (1^8) și (1^9) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
2. după caz, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că poluatorii, în cooperare cu furnizorii de apă și cu alte părți interesate relevante, respectiv cele menționate la art. 4 alin. (9), adoptă astfel de măsuri de atenuare în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
c) asigurarea unei monitorizări adecvate a parametrilor, substanțelor sau poluanților în apele de suprafață și/sau în apele subterane, în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea umană prin consumul de apă sau pot conduce la o deteriorare inacceptabilă a calității apei destinate consumului uman și care nu au fost luați în considerare în activitățile de monitorizare desfășurate în conformitate cu art. 2^6 și art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Această monitorizare este inclusă, după caz, în programele de monitorizare menționate la art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
d) stabilirea sau adaptarea zonelor de protecție pentru apele subterane și apele de suprafață, astfel cum este prevăzut la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și în Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, precum și a oricărei alte zone relevante.
(9) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor asigură că eficacitatea oricărei măsuri prevăzute la alin. (8) este evaluată la intervale de 3 ani de la data realizării evaluării riscurilor și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, în conformitate cu prevederile art. 44^1 alin. (3) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
(10) Autoritatea competentă de gospodărire a apelor, furnizorii de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București se asigură că au acces la informațiile prevăzute la alin. (2)-(7). Furnizorii de apă care au obligația de a realiza evaluarea și gestionarea riscurilor din sistemul de aprovizionare au acces la rezultatele monitorizării obținute în temeiul alin. (2) lit. c).
(11) Pe baza informațiilor prevăzute la alin. (2)-(7), direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pot:
a) să impună furnizorilor de apă să desfășoare activități suplimentare de monitorizare sau de tratare a anumitor parametri;
b) să permită furnizorilor de apă să reducă frecvența de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați de către furnizorul de apă în conformitate cu art. 13 alin. (4) lit. a), fără ca aceștia să fie obligați să efectueze o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, cu condiția ca:
1. parametrul respectiv să nu fie un parametru-cheie prevăzut în cap. II secțiunea 1 din anexa nr. 2;
2. niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil de autoritatea competentă de gospodărire a apelor să nu fie susceptibil să cauzeze deteriorarea calității apei destinate consumului uman.
(12) În situația în care unui furnizor de apă i se permite să reducă frecvența de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, în condițiile prevăzute la alin. (11) lit. b), autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că este efectuată o monitorizare adecvată a parametrilor respectivi în momentul reanalizării evaluării și gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, în conformitate cu art. 7 alin. (5).
(1) Furnizorii de apă realizează periodic evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, în cadrul planurilor de siguranță a apei în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și pentru stabilirea responsabilităților autorităților competente și ale producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei.
(2) În cadrul evaluării riscurilor sistemului de aprovizionare sunt luate în considerare:
a) rezultatele evaluării și gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare efectuate în conformitate cu art. 8;
b) descrierea sistemului de aprovizionare de la punctul de captare, cuprinzând tratarea, înmagazinarea și distribuția apei, până la punctul de furnizare;
c) identificarea pericolelor și evenimentelor periculoase din sistemul de aprovizionare și evaluarea riscurilor pe care acestea le-ar putea prezenta pentru sănătatea umană prin utilizarea apei potabile, luând în considerare riscurile generate de schimbările climatice, de pierderi de apă și de conductele avariate.
(3) Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu alin. (2), furnizorii de apă adoptă următoarele măsuri de gestionare a riscurilor:
a) identificarea și implementarea măsurilor de control pentru prevenirea și atenuarea riscurilor identificate în sistemul de aprovizionare, care ar putea afecta calitatea apei destinate consumului uman;
b) identificarea și implementarea, în sistemul de aprovizionare, a unor măsuri de control suplimentare față de măsurile preventive, de atenuare și de monitorizare prevăzute la art. 8 alin. (8) din prezenta ordonanță sau la art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a^2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru riscurile care provin din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, care ar putea compromite calitatea apei potabile;
c) implementarea unui program operațional de monitorizare specific aprovizionării, în conformitate cu art. 13;
d) asigurarea unei dezinfecții eficiente, evidențiată prin monitorizarea dezinfectantului rezidual liber, menținerea contaminării cu produse secundare rezultate din dezinfecție la cel mai scăzut nivel posibil, fără a compromite eficiența dezinfecției, menținerea contaminării generată de substanțele chimice de tratare la cel mai scăzut nivel posibil, îndepărtarea eventualelor substanțe reziduale prezente în apă, astfel încât să nu deterioreze calitatea apei destinate consumului uman;
e) verificarea respectării prevederilor art. 11 și 12 pentru materialele, substanțele chimice de tratare și mediile filtrante care vin în contact cu apa potabilă utilizate în sistemul de aprovizionare.
(4) Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu alin. (2), furnizorii de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene/a municipiului București:
a) pot reduce frecvența de monitorizare a unui parametru sau pot elimina un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, cu excepția parametrilor-cheie cuprinși în anexa nr. 2 cap. II secțiunea 1 pct. 1, dacă direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București, în urma analizei istoricului de monitorizare și a evaluării riscurilor, apreciază că reducerea frecvenței de monitorizare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman:
1. pe baza analizei unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, astfel cum este prevăzut la art. 8 alin. (1)-(6);
2. în cazul în care un parametru poate rezulta numai din utilizarea unei anumite tehnici de tratare sau a unei metode de dezinfecție, iar tehnica sau metoda respectivă nu este utilizată de furnizorul de apă;
3. pe baza specificațiilor prevăzute la pct. 2 cap. III din anexa nr. 2;
b) extind lista de parametri care trebuie monitorizați în apa potabilă în conformitate cu art. 13 sau cresc frecvența de monitorizare, după caz, astfel:
1. pe baza apariției unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, astfel cum este prevăzută la art. 8 alin. (1)-(6); sau
2. pe baza specificațiilor prevăzute la pct. 1 al cap. III din anexa nr. 2.
(5) Evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare are în vedere parametrii enumerați în anexa nr. 1, tabelele A, B și C, parametrii suplimentari stabiliți în conformitate cu art. 5 alin. (2), precum și substanțele sau compușii incluși pe lista de supraveghere stabilită de Comisia Europeană.
(6) Direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București poate excepta furnizorii de apă care furnizează în medie între 10 și 100 mc/zi sau deservesc între 50 și 500 de persoane de la obligația de a realiza evaluarea și gestionarea riscurilor din sistemul de aprovizionare, dacă consideră că o astfel de exceptare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman și se asigură că furnizorii exceptați efectuează monitorizarea periodică în conformitate cu art. 13.
(1) Evaluarea riscurilor care includ sistemele de distribuție interioară vizează următoarele elemente:
a) analiza generală a riscurilor potențiale asociate sistemelor de distribuție interioară și produselor și materialelor conexe și o analiză a posibilității ca riscurile potențiale respective să afecteze calitatea apei în punctul în care aceasta este furnizată la robinetele folosite pentru apa potabilă, fără a implica o analiză a proprietăților individuale, realizată de Institutul Național de Sănătate Publică;
b) monitorizarea parametrilor enumerați în tabelul D din anexa nr. 1, în spațiile în care au fost identificate riscuri specifice pentru calitatea apei și sănătatea umană, în timpul analizei generale efectuate în temeiul lit. a). În ceea ce privește Legionella sau plumbul, monitorizarea va fi concentrată asupra spațiilor prioritare.
(2) În ceea ce privește riscul determinat de plumb, informațiile necesare analizei se realizează într-o primă etapă pe bază de eșantionare statistică în raport cu reglementările tehnice în construcții și cu privire la materialele de construcții existente. Pe baza caracterizării realizate pe date statistice se estimează numărul general de clădiri pentru care trebuie realizată o analiză/expertiză tehnică de către inginerii de instalații.
(3) Proprietarii clădirilor private/Asociațiile de proprietari, după caz, și administratorii clădirilor publice au obligația să identifice existența componentelor din plumb utilizate la sistemele de apă potabilă aferente clădirii și să transmită informațiile către autoritatea administrației publice locale care centralizează situațiile pentru fiecare unitate administrativ- teritorială și le comunică Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
(4) Autoritățile administrației publice centrale transmit informațiile prevăzute la alin. (2) direct către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
(5) Formatul de culegere a datelor se stabilește prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.
(6) Realizarea bazei de date și informațiile cu privire la utilizarea componentelor de plumb în sistemele de distribuție interioară a apei potabile se realizează până în anul 2027, pe baza datelor culese progresiv, furnizate de asociațiile de proprietari și administratorii clădirilor publice și transmise de către autoritățile administrației publice locale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care le centralizează și propune Guvernului implementarea de programe de finanțare pentru înlocuirea acestora.
(7) În cazul în care Institutul Național de Sănătate Publică apreciază, pe baza analizei generale realizate în condițiile alin. (1) lit. a), că există un risc pentru sănătatea umană generat de sistemele de distribuție interioară sau de produsele și materialele care sunt utilizate în contact cu apa potabilă din sistemele de distribuție interioară sau în cazul în care monitorizarea efectuată în conformitate cu alin. (1) lit. b) pentru Legionella și plumb demonstrează că parametrii valorici nu sunt îndepliniți se stabilesc măsurile corespunzătoare pentru a elimina sau a reduce riscul legat de nerespectarea valorii parametrilor prevăzuți în tabelul D din anexa nr. 1. În cazul parametrului Legionella, măsurile de remediere vizează cel puțin spațiile prioritare.
(8) Pentru reducerea riscurilor legate de distribuția interioară sunt luate în considerare și se aplică următoarele măsuri:
a) proprietarii/administratorii sau utilizatorii clădirilor publice, respectiv clădirilor folosite în scop public, după caz, vor realiza o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de distribuție interioară, iar proprietarii clădirilor private, respectiv ai celor cu destinația de locuit, vor fi informați de către furnizorii de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București asupra posibilității de a realiza această evaluare. În acest sens, Ministerul Sănătății aprobă, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin al ministrului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, un ghid pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemul de distribuție interioară;
b) proprietarii/administratorii spațiilor publice și private vor fi informați de către furnizorii de apă, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și/sau evaluatorii stabiliți conform ghidului prevăzut la lit. a), cu privire la măsurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor de nerespectare a standardelor de calitate a apei potabile induse de sistemul de distribuție interioară;
c) consumatorii vor fi informați și consiliați de către evaluatorii stabiliți conform ghidului prevăzut la lit. a) cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei potabile, precum și cu privire la acțiunile pentru evitarea reapariției riscurilor respective;
d) lucrătorii care realizează lucrări de execuție sau reparare a sistemelor de distribuție interioară responsabili cu instalarea produselor pentru construcții și a materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă au obligația de a participa la programe de specializare sau perfecționare organizate de furnizori de formare profesională autorizați potrivit Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, finanțate de către angajatori conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Programele vor conține module specifice privind utilizarea materialelor în contact cu apa potabilă; programele se realizează pe baza standardelor ocupaționale, aprobate conform legislației în vigoare, care cuprind competențe referitoare la utilizarea materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă;
e) direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București stabilesc măsuri de control și de gestionare eficace și proporționale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, având drept scop combaterea eventualelor focare de legionelloză.
(1) Pentru asigurarea unei ape sanogene și curate pentru consumul uman, materialele utilizate în contact cu apa potabilă folosite în instalațiile noi sau cele utilizate în lucrări de reparații sau de reconstrucție la instalațiile existente de captare, tratare, înmagazinare sau distribuție a apei destinate consumului uman îndeplinesc următoarele cerințe:
a) nu compromit în mod direct sau indirect protecția sănătății umane;
b) nu afectează negativ culoarea, mirosul sau gustul apei;
c) nu favorizează creșterea microbiană;
d) nu eliberează contaminanți în apă la niveluri mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost creat materialul respectiv.
(2) Cerințele minime de igienă specifice pentru materialele utilizate în contact cu apa potabilă vor fi stabilite prin acte de punere în aplicare ale Comisiei Europene potrivit art. 11 alin. (2) din Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.
(3) În scopul includerii sau eliminării de pe listele pozitive europene a unor substanțe inițiale, compoziții sau constituenți, operatorii economici sau autoritățile relevante trimit cereri către Agenția Europeană pentru Produse Chimice, denumită în continuare ECHA, potrivit procedurilor stabilite prin acte delegate adoptate de Comisia Europeană.
(4) Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul ECHA, instituit în temeiul art. 76 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările și completările ulterioare, adoptă un aviz cu privire la orice cerere depusă în temeiul alin. (3) în conformitate cu actele delegate ale Comisiei Europene prevăzute la art. 11 alin. (4)-(6) din Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.
(5) Produsele aprobate în conformitate cu cerințele minime de igienă specifice prevăzute la alin. (2) îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (1).
(6) Comisiile pentru produse, materiale, substanțe chimice/amestecuri și echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, stabilite potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 275/2012 privind aprobarea Procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, cu modificările și completările ulterioare, se asigură că sunt puse pe piață numai produse care intră în contact cu apa destinată consumului uman ce utilizează materiale finale aprobate în conformitate cu prezenta ordonanță și actele de punere în aplicare prevăzute în Directiva (UE) 2020/2.184.
(7) Produselor care fac obiectul prezentului articol li se aplică Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, cu modificările și completările ulterioare.
(8) Până la adoptarea actelor de punere în aplicare prevăzute la alin. (2) se aplică Procedura de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2012, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Substanțele chimice de tratare și mediile filtrante care sunt utilizate în contact cu apa destinată consumului uman îndeplinesc următoarele condiții:
a) nu compromit în mod direct sau indirect protecția sănătății umane;
b) nu afectează negativ culoarea, mirosul sau gustul apei;
c) nu favorizează în mod neintenționat creșterea microbiană;
d) nu contaminează apa mai mult decât este necesar pentru scopul de tratare sau filtrare;
(2) Fără a încălca Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide și Ordinul ministrului sănătății, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piață pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, comisiile pentru produse, materiale, substanțe chimice/amestecuri și echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, pe baza standardelor relevante pentru substanțe chimice de tratare sau medii filtrante specifice, evaluează puritatea substanțelor chimice de tratare și a mediilor de filtrare și se asigură de calitatea acestora, potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 275/2012, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Evaluarea substanțelor chimice de tratare și mediilor filtrante care sunt utilizate în contact cu apa destinată consumului uman se realizează conform principiului precauției, astfel încât să nu se producă, direct sau indirect, deteriorarea calității apei destinate consumului uman ori o creștere a poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2).
(1) Monitorizarea calității apei potabile se realizează periodic de către furnizorul de apă și de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, în conformitate cu prezentul articol și cap. I și II din anexa nr. 2, cu scopul de a verifica dacă apa furnizată consumatorilor respectă cerințele stabilite în prezenta ordonanță și valorile parametrilor stabiliți în conformitate cu art. 5. Probele de apă prelevate trebuie să fie reprezentative pentru calitatea acesteia pe întreg parcursul unui an, iar prelevarea se realizează conform Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile, prevăzute la art. 23 alin. (1).
(2) Furnizorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate, monitorizarea operațională și finanțarea monitorizării de audit a calității apei potabile.
(3) Monitorizarea calității apei potabile se realizează prin instituirea de programe de monitorizare în conformitate cu cap. I din anexa nr. 2, pentru apa destinată consumului uman.
(4) Programele de monitorizare prevăzute la alin. (3) sunt specifice furnizării, se întocmesc pe baza rezultatelor evaluării riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare și pentru sistemele de aprovizionare și cuprind următoarele elemente:
a) monitorizarea parametrilor cuprinși în tabelele A, B și C din anexa nr. 1 și a parametrilor suplimentari aprobați în conformitate cu art. 5 alin. (2) și cu anexa nr. 2. În cazul în care se realizează evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, monitorizarea se realizează în conformitate cu art. 9 și cap. III din anexa nr. 2. Se exceptează parametrul/ parametrii pentru care direcțiile de sănătate publică județene și/sau a municipiului București decid/decide că poate/pot fi eliminat/eliminați din lista parametrilor care trebuie monitorizați dintr-o zonă de aprovizionare cu apă potabilă în condițiile art. 8 alin. (11) lit. b), în baza informațiilor furnizate de autoritatea competentă de gospodărire a apelor către furnizorul de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, sau ale art. 9 alin. (4) lit. a) pct. 2, după caz;
b) monitorizarea parametrilor prevăzuți în tabelul D din anexa nr. 1, în vederea evaluării riscurilor care vizează sistemele de distribuție interioară conform art. 10 alin. (1) lit. b);
c) monitorizarea substanțelor și compușilor incluși pe lista de supraveghere, prevăzută la alin. (8) lit. b);
d) monitorizarea destinată identificării pericolelor și a evenimentelor periculoase, potrivit art. 8 alin. (2) lit. c);
e) programele operaționale de monitorizare realizate în conformitate cu cap. I pct. 3 din anexa nr. 2.
(5) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București stabilesc locațiile pentru punctele de conformitate prevăzute la art. 6 alin. (1), cu respectarea cerințelor prevăzute în cap. IV din anexa nr. 2.
(6) Analiza parametrilor de calitate ai apei potabile se realizează de către laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătății, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătății a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calității apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, respectând specificațiile din anexa nr. 3, în conformitate cu următoarele criterii:
a) pentru parametrii microbiologici prevăzuți la pct. I din anexa nr. 3 se pot utiliza metode de analiză diferite de cele precizate la respectivul punct, cu condiția să se poată demonstra că rezultatele obținute sunt cel puțin la fel de fiabile precum cele obținute prin metodele specificate la respectivul punct din anexa nr. 3, prin transmiterea către Comisia Europeană a tuturor informațiilor relevante privind astfel de metode și echivalența acestora;
b) pentru parametrii menționați la pct. II din anexa nr. 3 se poate utiliza orice metodă de analiză, cu condiția ca aceasta să îndeplinească cerințele prevăzute în respectiva anexă.
(7) În situația în care substanțe sau microorganisme pentru care nu sunt stabiliți parametri valorici în conformitate cu art. 5 se suspectează că sunt prezente într-o concentrație sau un număr care să constituie un potențial pericol pentru sănătatea umană, se vor stabili monitorizări suplimentare de către direcțiile de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică, autoritatea competentă de gospodărire a apelor și/sau Agenția județeană de protecția mediului, după caz.
(8) Suplimentar față de parametrii monitorizați în conformitate cu art. 5 și anexa nr. 1 se vor monitoriza substanțele sau compușii incluși pe lista de supraveghere întocmită, actualizată și adoptată de Comisia Europeană în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 8 din Directiva (UE) 2020/2.184 și care conține substanțe sau compuși care reprezintă un motiv de preocupare pentru public sau comunitatea științifică, precum perturbatori endocrini, microplastice și substanțe farmaceutice, atunci când este probabil ca acestea să se regăsească în apa destinată consumului uman și ar putea prezenta un risc potențial pentru sănătatea umană, după cum urmează:
a) beta estradiolul și nonilfenolul fac parte din lista de supraveghere adoptată de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19 ianuarie 2022 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanțelor și compușilor ce reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului și se regăsesc în tabelul E din anexa nr. 1;
b) Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor stabilesc, prin ordin comun, punctele relevante ale lanțului de aprovizionare cu apă și cerințele de monitorizare pentru substanțele incluse pe lista de supraveghere, luând în considerare informațiile rezultate din evaluarea riscurilor din bazinele hidrografice realizată în temeiul art. 8 alin. (1)-(7), precum și datele de monitorizare, colectate în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 570/2016;
c) rezultatele monitorizării substanțelor și compușilor incluși în lista de supraveghere vor fi incluse în seturile de date privind calitatea apei potabile prevăzute la art. 19 alin. (2), împreună cu rezultatele monitorizării efectuate conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c);
d) în situația în care o substanță sau un compus inclus pe lista de supraveghere este identificat ca urmare a evaluării riscurilor, realizată conform art. 8 alin. (2)-(6) sau în temeiul lit. b), în concentrații care depășesc valorile stabilite în lista de supraveghere, autoritatea de gospodărire a apelor și direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București vor identifica și vor aplica cele mai adecvate dintre următoarele măsuri:
1. măsuri preventive, măsuri de atenuare sau o monitorizare adecvată în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută, astfel cum este prevăzut la art. 8 alin. (8) lit. a)-c);
2. impunerea obligației către furnizorii de apă de a monitoriza substanțele sau compușii respectivi în conformitate cu art. 8 alin. (11) lit. a);
3. impunerea, de către direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București, a obligației către furnizorii de apă de a verifica dacă tratarea este adecvată pentru atingerea valorii pentru parametrul respectiv sau de a îmbunătăți tratarea apei în acest scop;
4. măsuri de remediere în conformitate cu art. 14 alin. (8) în cazul în care există pericolul de afectare a sănătății umane;
e) metodologia pentru măsurarea microplasticelor în vederea includerii lor pe lista de supraveghere și orientările tehnice privind metodele de analiză pentru monitorizarea substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate în cadrul parametrilor PFAS total și suma PFAS vor fi adoptate/elaborate conform dispozițiilor art. 13 alin. (6) și (7) ale Directivei (UE) 2020/2.184.
(1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuți la art. 5 și anexa nr. 1 este analizată de îndată de către furnizorul de apă în scopul identificării cauzei și stabilirii măsurilor de remediere, precum și de direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, care stabilește măsurile preventive pentru populația deservită.
(2) Dacă prin toate măsurile de remediere aplicate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întrunește valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu art. 5, exceptând situația prevăzută la art. 6 alin. (2), direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București dispune adoptarea de urgență a măsurilor de remediere necesare restabilirii calității apei, acordând prioritate acțiunilor corective pentru parametrii al căror grad de neconformare reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.
(3) În cazul nerespectării valorii parametrilor specifici distribuției interioare, prevăzuți în tabelul D din anexa nr. 1, măsurile de remediere le includ și pe cele stabilite la art. 10 alin. (8).
(4) Direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București dispune interzicerea sau restricționarea utilizării apei potabile, indiferent dacă s-au înregistrat sau nu neconformități față de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană, precum și adoptarea oricărei alte măsuri necesare pentru protejarea sănătății umane.
(5) Nerespectarea cerințelor minime referitoare la valorile parametrilor stabilite în tabelele A și B din anexa nr. 1 sau orice alt parametru considerat de direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București cu impact asupra sănătății populației aprovizionate este considerată drept un pericol potențial pentru sănătatea umană, cu excepția cazurilor în care direcția de sănătate publică consideră că nivelul de depășire a valorii parametrilor este nesemnificativ.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (2)-(5), dacă nerespectarea valorilor parametrilor este constatată de direcția de sănătate publică ca fiind un pericol potențial pentru sănătatea publică, se impun următoarele măsuri de informare și consiliere a populației aprovizionate:
a) furnizorul de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, informează toți consumatorii afectați cu privire la pericolul potențial pentru sănătatea umană și cu privire la cauza sa, la parametrul/ parametrii neconform/neconformi și la măsurile de remediere întreprinse, care pot include măsuri de interdicție, de restricție a utilizării sau orice altă măsură;
b) furnizorul de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, oferă consumatorilor consilierea necesară și actualizează periodic informațiile furnizate cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei, ținând seama, în special, de grupurile populaționale cu risc crescut de afectare a sănătății în relație cu apa;
c) furnizorul de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, informează consumatorii asupra eliminării oricărui pericol asupra sănătății și reluării furnizării de apă potabilă în condiții de siguranță.
(7) Direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, împreună cu furnizorul de apă, decide măsurile pe care urmează să le adopte în temeiul alin. (4) și (5), ținând cont de riscurile pentru sănătatea umană care ar putea fi provocate de o întrerupere a aprovizionării cu apă sau de restricții în utilizarea acesteia.
(8) În cazul nerespectării valorilor sau a specificațiilor pentru parametrii indicatori stabilite în anexa nr. 1 tabel C, direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București analizează dacă neconformitatea respectivă reprezintă un risc pentru sănătatea populației, iar furnizorul de apă întreprinde măsurile de remediere pentru restabilirea calității apei destinate consumului uman, astfel încât să se asigure protejarea sănătății umane.
(1) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pot acorda, la solicitarea furnizorului de apă, derogări de la valorile parametrilor chimici prevăzuți în anexa nr. 1 tabel B sau ale parametrilor stabiliți în conformitate cu art. 5 alin. (2), până la o valoare maximă care să nu constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană și numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populației în zona respectivă, pentru următoarele situații:
a) este utilizat un nou punct de captare a apei destinate consumului uman, cu bazinul hidrografic aferent;
b) o nouă sursă de poluare detectată în cadrul bazinului hidrografic pentru captarea apei destinate consumului uman sau parametri care au fost identificați recent;
c) o situație neprevăzută și excepțională într-o arie de captare pentru extracția apei destinate consumului uman existentă, care ar putea duce la depășiri limitate în timp ale parametrilor valorici.
(2) Derogările prevăzute la alin. (1) se acordă pe o perioadă cât mai scurtă, care nu va depăși 3 ani. Cu 60 de zile înainte de expirarea perioadei de derogare, furnizorul de apă prezintă la direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București un bilanț pe baza căruia direcția de sănătate publică constată dacă s-a înregistrat un progres semnificativ.
(3) În cazuri excepționale, stabilite în Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1), furnizorul de apă poate solicita direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București acordarea unei noi derogări în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b). În cazul în care, direcția de sănătate publică, în urma consultării cu Institutul Național de Sănătate Publică, decide acordarea celei de-a doua derogări, Ministerul Sănătății transmite Comisiei Europene decizia de acordare a celei de-a doua derogări, însoțită de motivele care justifică decizia și bilanțul prevăzut la alin. (2) întocmit la finalul perioadei de derogare inițiale. Cea de-a doua derogare nu poate avea o durată mai mare de 3 ani.
(4) Orice derogare acordată conține următoarele informații:
a) motivele derogării;
b) parametrul pentru care se acordă derogarea, rezultatele relevante ale monitorizărilor anterioare și valoarea maximă permisă în temeiul derogării;
c) zona geografică, cantitatea de apă furnizată exprimată în mc/zi, populația vizată, eventualii operatori relevanți din sectorul alimentar care ar putea fi vizați;
d) un program de monitorizare corespunzător care să prevadă, după caz, o frecvență mai ridicată a monitorizării;
e) un rezumat al planului de măsuri de remediere ce urmează să fie întreprinse, propus de furnizorul de apă și aprobat de direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, care să cuprindă un calendar al lucrărilor și o estimare a costurilor, precum și dispoziții în materie de bilanț;
f) durata derogării.
(5) În cazul în care direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă și dacă acțiunile întreprinse potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) permit remedierea situației în termen de cel mult 30 de zile, informațiile prevăzute la alin. (4) nu trebuie precizate în derogare. În acest caz, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București stabilesc numai valoarea concentrației maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea și intervalul de timp acordat pentru remedierea situației.
(6) În cazul în care valoarea pentru orice parametru chimic prezent într-o sursă de aprovizionare cu apă nu a fost respectată pe o perioadă mai lungă de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni, nu se mai poate acorda derogare în condițiile alin. (5).
(7) Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București informează, prin furnizorul de apă și/sau autoritatea administrației publice locale, în cel mai scurt termen și în mod corespunzător, populația rezidentă în zona de aprovizionare cu apă pentru care se acordă derogarea cu privire la derogare și la condițiile care o reglementează, și oferă consiliere, dacă este cazul, grupurilor de populație vulnerabile pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligații nu se aplică situației prevăzute la alin. (5), cu excepția cazului în care direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București decide altfel.
(8) Pentru apa îmbuteliată în sticle sau recipiente nu se acordă derogări.
(9) Condițiile privind acordarea derogărilor se regăsesc în Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1).
(1) Ținând cont de principiul recuperării costurilor serviciilor de apă prevăzut la art. 80 alin. (1^1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, de principiile subsidiarității și proporționalității, de perspectivele și circumstanțele locale, regionale și culturale privind distribuția apei, autoritățile administrației publice locale și operatorii regionali de apă adoptă măsurile necesare pentru a îmbunătăți sau a menține accesul întregii populații la apa potabilă, în special a grupurilor vulnerabile și marginalizate, astfel cum sunt reglementate de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1), autoritățile administrației publice locale au următoarele obligații:
a) identifică persoanele care nu au acces sau care au acces limitat la apă potabilă, inclusiv grupurile vulnerabile și marginalizate, precum și motivele pentru o lipsă de acces și transmit periodic informațiile către ANRSC care le centralizează și le transmite Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației care integrează informațiile în Observatorul teritorial național;
b) evaluează posibilitățile de îmbunătățire a accesului pentru persoanele prevăzute la lit. a);
c) informează persoanele prevăzute la lit. a) cu privire la posibilitățile de conectare la rețeaua de distribuție sau cu privire la mijloacele alternative de acces la apa potabilă;
d) adoptă măsurile pe care le consideră necesare și adecvate pentru a asigura accesul la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.
(3) Pentru a promova utilizarea apei potabile furnizate la robinet autoritățile administrației publice locale în colaborare cu furnizorii de apă instalează în spațiile publice echipamente de exterior și interior, atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic, într-un mod care să fie proporțional cu necesitatea unor astfel de măsuri și ținând cont de condițiile locale specifice, cum ar fi clima și geografia.
(4) Pentru promovarea utilizării apei potabile furnizate la robinet, unitățile administrativ-teritoriale și furnizorii de apă vor implementa următoarele măsuri:
a) creșterea gradului de conștientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă;
b) lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizate prin rețeaua de distribuție, prin furnizorii de apă în colaborare cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și cu unitățile administrativ-teritoriale;
c) încurajarea furnizării apei potabile în administrații și clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la rețeaua publică de aprovizionare cu apă;
d) furnizarea gratuită a apei potabile prin rețeaua de distribuție, pentru consumatorii din restaurante, cantine și servicii de catering.
(la 18-04-2024, Litera d), Alineatul (4), Articolul 16 a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 96 din 12 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 15 aprilie 2024 )
(5) Îmbunătățirea accesului întregii populații la apă potabilă, inclusiv a grupurilor vulnerabile se realizează prin implementarea programelor și proiectelor de alimentare cu apă potabilă finanțate din fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene și în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Furnizorii de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pun la dispoziția populației informații privind calitatea apei potabile, informează consumatorii despre posibilele efecte asupra sănătății și despre măsurile de remediere adoptate sau care se impun a fi adoptate de către furnizor, de autoritățile competente ori de către consumatorii în cauză. Informația trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp și actualizată, în conformitate cu anexa nr. 4;
(2) Toate persoanele care beneficiază de servicii de alimentare cu apă potabilă primesc la intervale regulate, cel puțin o dată pe an, de la furnizorul de apă, într-o formă potrivită și cât mai ușor accesibilă, precum facturile sau aplicațiile inteligente dezvoltate de furnizorul de apă, următoarele informații:
a) informații cu privire la calitatea apei potabile, inclusiv parametrii indicatori;
b) prețul pe litru și pe metru cub al apei potabile furnizate;
c) volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puțin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum și tendințele anuale de consum în gospodării, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, în situația în care aceste date sunt deținute de furnizorul de apă;
d) informații comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei și consumul mediu al unei gospodării, acolo unde este fezabil și posibil;
e) site-ul/site-urile web care conține/conțin informațiile menționate în anexa nr. 4.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu încalcă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată.
Sursele care asigură apa în mediul rural, respectiv fântâni, puțuri de mică adâncime și captări de apă exploatate în sistem local, vor fi controlate prin prelevare de probe și analize de laborator conform Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și a Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile, prevăzute la art. 23 alin. (1).
(1) Până la data de 1 ianuarie 2029, pe baza datelor furnizate de către autoritățile administrației publice locale și ministerele de linie care implementează programe de investiții publice, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu suportul, după caz, al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ANRSC și al Institutului Național de Statistică, pune la dispoziție și actualizează din 6 în 6 ani un set de date care cuprinde informații privind măsurile adoptate de către autoritățile administrației publice centrale și locale pentru îmbunătățirea accesului la apă potabilă și pentru promovarea utilizării acesteia, potrivit art. 16, și privind procentul de populație care are acces la apa destinată consumului uman. Setul de date nu include apa îmbuteliată în sticle sau recipiente.
(2) Până la data de 1 iulie 2027, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, stabilește și apoi actualizează la 6 ani un set de date care conține informații legate de evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, potrivit art. 8, care includ:
a) informații cu privire la bazinele hidrografice aferente punctelor de captare în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a);
b) rezultatele monitorizărilor efectuate în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c);
c) informații concise cu privire la măsurile adoptate în temeiul art. 8 alin. (8).
(3) Până la data de 1 ianuarie 2029, Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și cu suportul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, stabilește și actualizează la 6 ani un set de date care conține informații legate de evaluarea riscurilor pentru sistemele de distribuție interioară, efectuată potrivit art. 10, și care includ:
a) rezultatele monitorizărilor efectuate în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b);
(4) Ministerul Sănătății și, după caz, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, stabilesc și actualizează anual un set de date care conține rezultatele monitorizării în cazul depășirii valorilor parametrilor prevăzute în tabelele A și B din anexa nr. 1, colectate în conformitate cu art. 9 și 13, precum și informații cu privire la măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu art. 14.
(5) Ministerul Sănătății și, după caz, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, stabilesc și actualizează anual un set de date care conține informații privind incidentele legate de apa destinată consumului uman care au reprezentat un risc potențial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectați sau nu parametrii valorici, în cazul în care pericolul s-a menținut timp de peste 10 zile consecutive și a afectat cel puțin 1.000 de persoane. Setul de date va cuprinde inclusiv cauzele incidentelor și măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu art. 14.
(6) Ministerul Sănătății stabilește și actualizează anual un set de date care conține informații privind toate derogările acordate în conformitate cu art. 15 alin. (1), inclusiv informațiile prevăzute la art. 15 alin. (4).
(7) Pentru seturile de date prevăzute la alin. (1)-(6) pot fi folosite servicii de date spațiale în sensul art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată.
(8) Formatul și modalitățile de prezentare a informațiilor furnizate în conformitate cu alin. (1)-(6) vor respecta modelul elaborat de Comisia Europeană prin acte de punere în aplicare, cu asigurarea accesului la date pentru Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
(9) Accesul public la seturile de date prevăzute în prezentul articol poate fi limitat în temeiul prevederilor art. 14 alin. (12) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.
Revizuirea anexelor nr. 1-3, precum și a valorii parametrului bisfenol A se realizează conform actelor delegate prevăzute la art. 20 din Directiva (UE) 2020/2.184.
(1) Stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a populației se aplică conform dispozițiilor cap. IV din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prin Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la art. 23 alin. (1) se stabilesc contravențiile și cuantumul sancțiunilor pentru nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe.
(1) Până la 1 ianuarie 2026, autoritățile competente prevăzute la art. 4 alin. (7)-(9) și furnizorii de apă adoptă măsurile necesare, potrivit atribuțiilor, pentru a se asigura că apa destinată consumului uman respectă valorile prevăzute în tabelul B din anexa nr. 1 pentru parametrii bisfenol A, clorat, clorit, acizi haloacetici, microcistină LR, PFAS total și suma PFAS și uraniu.
(2) Până la 1 ianuarie 2026, parametrii prevăzuți la alin. (1) vor fi monitorizați pentru a se stabili dacă sunt prezenți în concentrații care impun măsuri de remediere și vor fi asigurate mijloacele necesare pentru respectarea valorii parametrilor respectivi.
(1) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe vor fi aprobate, prin hotărâre a Guvernului, norme de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și procedura de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile.
(2) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului mediului, apelor și pădurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc punctele relevante ale lanțului de aprovizionare cu apă și cerințele de monitorizare pentru substanțele incluse pe lista de supraveghere, precum și cerințele de monitorizare pentru parametrii microcistină LR, uraniu, PFAS total și/sau suma PFAS.
(3) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, al ministrului sănătății și al ministrului educației, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc modalitățile de organizare a cursurilor de formare prevăzute la art. 10 alin. (8) lit. d).
(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă:
a) Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 12 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul ministrului sănătății nr. 1.390/2018 privind constituirea Comisiei pentru avizarea metodelor alternative de analiză a parametrilor de calitate ai apei potabile, folosite în controlul oficial al apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 7 noiembrie 2018.
(2) Trimiterile la Legea nr. 458/2002 se consideră făcute la dispozițiile corespunzătoare din prezenta ordonanță.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta ordonanță.
Prezenta ordonanță transpune Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 435 din 23 decembrie 2020.
PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul sănătății, Alexandru Rafila Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloș Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius-Constantin Budăi p. Ministrul afacerilor externe, Iulian Fota, secretar de stat
București, 18 ianuarie 2023.
Nr. 7.
CERINȚE MINIME privind valorile parametrilor utilizați pentru a evalua calitatea apei potabileTabel ATabel A1Tabel BTabel CTabel DTabel E
Parametri microbiologici
ParametruValoare admisăUnitate de măsurăEnterococi intestinali0număr/100 mlEscherichia coli (E. coli)0număr/100 ml
Parametrii microbiologici pentru apa comercializată în sticle sau în alte recipiente
ParametruValoare admisăUnitate de măsurăEscherichia coli (E. coli)0număr/250 mlEnterococi0număr/250 mlPseudomonas aeruginosa0număr/250 mlNr. de colonii la 22°C100număr/mlNr. de colonii la 37°C25număr/ml
Parametri chimici
Parametru
Valoare admisă
Unitate de măsură
Note
Acrilamida
0,1
μg/l
Nota 1
Arsen
10
μg/l
Benzen
1,0
μg/l
Benzo(a)piren
0,01
μg/l
Bisfenol A
2,5
μg/l
Bor
1,5
mg/l
Nota 2
Bromați
10
μg/l
Cadmiu
5,0
μg/l
Clorat
0,25
mg/l
Nota 3
Clorit
0,25
mg/l
Nota 3
Acizi haloacetici
60
μg/l
Nota 4
Crom total
25
μg/l
Nota 5
Cupru
2,0
mg/l
Cianuri totale
50
μg/l
1,2 dicloretan
3,0
μg/l
Epiclorhidrină
0,1
μg/l
Nota 1
Fluoruri
1,5
mg/l
Plumb
5
μg/l
Nota 6
Mercur
1,0
μg/l
Microcistină-LR
1,0
μg/l
Nota 7
Nichel
20
μg/l
Nitrați
50
mg/l
Nota 8, 9
Nitriți
0,5
mg/l
Nota 8, 9
Pesticide
0,1
μg/l
Nota 10, 11
Pesticide total
0,5
μg/l
Nota 12
PFAS total
0,5
μg/l
Nota 13
Suma PFAS
0,1
μg/l
Nota 14
Hidrocarburi aromatice policiclice
0,1
μg/l
Nota 15
Seleniu
20
μg/l
Nota 16
Stibiu (Antimoniu)
10
μg/l
Tetracloretenă și tricloretenă
10
μg/l
Nota 17
Trihalometani total
100
μg/l
Nota 18
Uraniu
30
μg/l
Clorură de vinil
0,50
μg/l
Nota 19
NOTE:
1. Valoarea de 0,1 μg/l se referă la concentrația reziduală de monomer din apă, calculată conform specificațiilor privind eliberarea maximă din polimerul corespondent în contact cu apa.
2. O valoare de 2,4 mg/l se admite de către direcția de sănătate publică județeană în cazul în care administrația bazinală de apă confirmă că niveluri ridicate de bor în apele subterane se datorează condițiilor geologice sau în cazul în care sursa predominantă de apă a sistemului de aprovizionare în cauză este apa desalinizată.
3. O valoare de 0,7 mg/l se aplică în cazul în care se folosește pentru dezinfecția apei destinate consumului uman o metodă care generează clorat, în special dioxid de clor. Dacă este posibil, se urmărește atingerea unei valori mai scăzute, fără însă a afecta operațiunea de dezinfecție. Parametrul clorat se măsoară numai în cazul în care se folosesc astfel de metode de dezinfecție.
4. Acest parametru se măsoară numai când se folosesc metode de dezinfecție care pot genera acizi haloacetici. Acest parametru reprezintă suma următoarelor cinci substanțe reprezentative: acid monocloracetic, dicloracetic, tricloracetic și acid monobromoactic și dibromoacetic.
5. Valoarea de 25 μg/l trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2036. Până la data respectivă, valoarea aplicabilă este de 50 μg/l.
6. Valoarea de 5 μg/l trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2036. Până la data respectivă, valoarea maximă admisă este de 10 μg/l. Începând cu 1 ianuarie 2026 trebuie să fie atinsă valoarea de 5 μg/l cel puțin la punctul de furnizare al sistemului de distribuție casnică. Pentru materialele care vin în contact cu apa potabilă se aplică valoarea de 5 μg/l la robinet, începând cu ianuarie 2025, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) lit. b) din Directiva (UE) 2020/2.184.
7. Acest parametru se măsoară doar în cazul unor înfloriri potențiale în sursa de apă (creșterea densității de celule cianobacteriene sau potențial de înflorire).
8. În plus față de valoarea parametrului se respectă condiția:
[nitrat]/50 + [nitrit]/3 ≤ 1, unde concentrația în mg/l pentru nitrat (NO_3) și nitrit (NO_2) este indicată între paranteze pătrate.
9. La ieșirea din stația de tratare valoarea admisă pentru parametrul nitriți este de 0,1 mg/l.
10. „Pesticide“ reprezintă:
– insecticide organice;
– erbicide organice;
– fungicide organice;
– nematocide organice;
– acaricide organice;
– algicide organice;
– rodenticide organice;
– produse organice de combatere a mucegaiului;
– produse conexe (printre altele, regulatori de creștere),
împreună cu metaboliții lor, astfel cum sunt definiți la art. 3 pct. 32 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, care sunt considerați relevanți pentru apa destinată consumului uman.
Un metabolit al unui pesticid este considerat relevant pentru apa destinată consumului uman dacă există motive să se presupună că acesta are proprietăți intrinseci comparabile cu cele ale substanței-mamă din punctul de vedere al activității sale pesticide țintă sau că fie acesta, fie produsele sale de transformare generează un risc asupra sănătății consumatorilor.
11. Valoarea de 0,1 μg/l se aplică fiecărui pesticid în parte.
Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor și heptaclor epoxid se aplică valoarea 0,030 μg/l.
Pentru gestionarea prezenței metaboliților nerelevanți în apa destinată consumului uman se va stabili o valoare orientativă în Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile.
Numai pesticidele, care este probabil să fie prezente într-o anumită aprovizionare de apă, trebuie monitorizate.
Pe baza datelor raportate de statele membre, Comisia poate înființa o bază de date a pesticidelor și metaboliților relevanți, ținând seama de prezența lor posibilă în apa destinată consumului uman.
12. „Pesticide total“ reprezintă suma tuturor pesticidelor, astfel cum sunt definite la nota 10, detectate și cuantificate în cadrul monitorizării.
13. „PFAS total“ reprezintă totalitatea substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate. Acest parametru va fi monitorizat începând cu 2024, pe baza orientărilor tehnice elaborate de Comisia Europeană. Pot fi analizați ambii parametri „PFAS total“ și „Suma PFAS“ sau doar unul dintre aceștia.
14. „Suma PFAS“ înseamnă suma substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate care sunt considerate un motiv de îngrijorare din perspectiva apei destinate consumului uman și care sunt enumerate în anexa nr. 3 pct. III. Acesta este un subset al substanțelor „PFAS total“ care conțin o grupare perfluoroalchil cu 3 sau mai mulți atomi de carbon (-CnF2n- unde n ≥ 3) sau o grupă perfluoroalchileter cu 2 sau mai mulți atomi de carbon (-CnF2nOCmF2m-, n și m ≥1).
15. Suma următorilor compuși specificați: benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, benzo(ghi)perilen, indeno (1,2,3-cd)piren.
16. O valoare de 30 μg/l se admite în cazul regiunilor în care condițiile geologice ar putea duce la niveluri ridicate de seleniu în apele subterane.
17. Suma concentrațiilor acestor 2 parametri
18. Concentrația totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecția.
Acest parametru reprezintă suma concentrațiilor compușilor individuali specificați: cloroform, bromoform, dibromoclormetan și bromdiclormetan.
19. Parametrul valoric de 0,5 μg/l se referă la concentrația reziduală de monomer în apă, calculată conform specificațiilor privind eliberarea maximă din polimerul corespondent în contact cu apa.
Parametri indicatori
ParametruValoare admisăUnitate de măsurăNoteAluminiu200μg/lAmoniu0,50mg/lCloruri250mg/lNota 1Clostridium perfringens, inclusiv spori0număr/100 mlNota 2CuloareAcceptabilă pentru consumatori și fără modificări anormaleConductivitate2.500μS/cm la 20°CNota 3Clor rezidual liber≥ 0,1 - ≤ 0,5mg/lNota 4, 5Concentrația ionilor de hidrogen, respectiv pH ≥ 6,5 și ≤ 9,5unități pHNota 3, 6Fier total200μg/lMangan50μg/lMirosAcceptabil pentru consumatori și fără modificări anormaleOxidabilitate5,0mg/lNota 7Sulfat250mg/lNota 1Sodiu200mg/lGustAcceptabil pentru consumatori și fără modificări anormaleNumăr de colonii la 22°CFără modificări anormaleNumăr de colonii la 37°CFără modificări anormaleBacterii coliforme0număr/100 mlNota 8Carbon organic totalFără modificări anormaleNota 9TurbiditateAcceptabilă pentru consumatori și fără modificări anormaleDuritate totală≥ 5grade germaneNota 10Apa nu ar trebui să fie agresivă sau corozivă. Acest lucru este valabil în special pentru apa care suportă un tip de tratare precum demineralizare, dedurizare, tratare prin membrană, osmoză inversă etc.)Când apa destinată consumului uman este obținută printr-o tratare care demineralizează sau dedurizează semnificativ apa, ar putea fi adăugate săruri de calciu și magneziu pentru a condiționa apa în vederea reducerii oricărui potențial impact negativ asupra sănătății, precum și a reducerii caracterului coroziv sau agresiv al apei și pentru a îmbunătăți gustul. Direcțiile de sănătate publică pot stabili concentrații minime de calciu și magneziu sau de solide dizolvate totale în apa dedurizată sau demineralizată, ținând seama de caracteristicile apei care intră în procesele respective.
NOTE:
1. Apa nu ar trebui să fie corozivă.
2. Se măsoară când sursa de apă este de suprafață, mixtă sau sub directa influență a apelor de suprafață, precum și în cazul în care evaluarea riscurilor indică faptul că este oportună monitorizarea.
3. Apa nu ar trebui să fie agresivă.
4. Sau orice alt parametru considerat reprezentativ pentru procedeul de dezinfecție
5. Intervalul valoric al CMA trebuie respectat în rețeaua de distribuție (branșament, capăt de rețea).
6. În cazul apei potabile îmbuteliate în sticle sau recipiente, valoarea minimă a pH-ului poate fi de 4,5 unități pH. În cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente care are în mod natural un conținut ridicat de dioxid de carbon sau care este îmbogățită artificial cu acesta, valoarea minimă poate fi mai scăzută.
7. Nu se analizează în situația în care se monitorizează parametrul COT.
8. În cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente, unitatea este numărul/250 ml.
9. Acest parametru se măsoară numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 mc/zi.
10. Pentru apa supusă dedurizării. Nu se aplică pentru apa potabilă îmbuteliată.
Programele de monitorizare pentru substanțele radioactive din apa potabilă se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 301/2015 privind stabilirea cerințelor de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa potabilă.
Parametri relevanți pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuție casnică
ParametruValoare admisăUnitate de măsurăNoteLegionella< 1.000UFC/l1Plumb10μg/l2
NOTE:
1. Această valoare este stabilită în sensul art. 10 și 14 din ordonanță. Măsurile prevăzute la respectivele articole ar putea fi avute în vedere chiar și dacă valoarea se situează sub nivelul stabilit, de exemplu, în cazul infecțiilor izolate și în focare. În astfel de cazuri, ancheta epidemiologică trebuie să identifice/confirme sursa infecției, iar specia de Legionella ar trebui identificată.
2. Această valoare este stabilită în sensul art. 10 și 14 din ordonanță. Măsurile întreprinse trebuie să conducă la atingerea valorii de 5 μg/l până la 1 ianuarie 2036.
Parametri incluși în lista de supraveghere potrivit Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19 ianuarie 2022 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanțelor și compușilor ce reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2022)142]
Denumirea substanței sau a compusuluiValoare ghid (orientativă)Unitate de măsurăLimita de cuantificare^1Posibilă metodă de analiză17-beta-estradiol^21ng/l≤ 1-Nonilfenol^3300ng/l≤ 300EN ISO 18857-2
^1 Limita de cuantificare, astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2016.
^2 Numărul CAS: 50-28-2, numărul UE: 200-023-8.
^3 Numărul CAS: 84852-15-3, numărul UE: 284-325-5. Aceste substanțe au fost identificate anterior ca, respectiv, CAS 25154-52-3 și 104-40-5.
MONITORIZAREA
1. Programele de monitorizare instituite în temeiul art. 13 alin. (4) din ordonanță sunt întocmite astfel încât să asigure:
a) verificarea eficacității măsurilor instituite pentru a controla riscurile la adresa sănătății umane pe tot parcursul lanțului de aprovizionare cu apă din bazinul hidrografic, de la captare la tratare, înmagazinare și distribuție, precum și îndeplinirea obiectivului la punctul de conformitate, respectiv că apa este sanogenă și curată;
b) furnizarea informațiilor cu privire la calitatea apei potabile pentru a demonstra că sunt respectate obligațiile prevăzute la art. 4 alin. (1)-(6) din ordonanță și că sunt respectate valorile parametrilor stabiliți în conformitate cu art. 5 din ordonanță;
c) identificarea celor mai adecvate mijloace de reducere a riscului pentru sănătatea umană.
2. Programele de monitorizare instituite în conformitate cu art. 13 din ordonanță, fie că sunt incluse în planurile de siguranță a apei întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și pentru stabilirea responsabilităților autorităților competente și ale producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei sau sunt întocmite ca atare de furnizorul de apă, includ unul sau mai multe din următoarele elemente:
a) planul de prelevare și analiză a probelor de apă pentru fiecare zonă de aprovizionare cu apă;
b) parametrii pentru care se înregistrează măsurători în cadrul unui proces continuu de monitorizare, după caz;
c) în plus, programele de monitorizare pot include inspectarea de către furnizorul de apă a înregistrărilor privind funcționalitatea și întreținerea echipamentelor din stația de tratare, rezervorul de înmagazinare și rețeaua de distribuție a apei, în conformitate cu procedurile tehnice/instrucțiunile de lucru prevăzute în sistemul de management al calității, precum și inspectarea de către furnizorul de apă a zonei de captare a apei și a infrastructurii aferente tratării, depozitării și distribuției, fără a aduce atingere cerințelor de monitorizare prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c) și art. 10 alin. (1) lit. b) din ordonanță.
3. Programele de monitorizare includ un program operațional de monitorizare, care oferă o înțelegere rapidă a problemelor legate de performanța operațională și de calitatea apei și care permite aplicarea rapidă a măsurilor de remediere preplanificate. Programele operaționale trebuie să fie specifice aprovizionării cu apă potabilă, ținând cont de rezultatele identificării pericolelor și evenimentelor periculoase, precum și de rezultatele evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, scopul acestora fiind de a confirma eficacitatea tuturor măsurilor de monitorizare legate de captare, tratare, distribuție și înmagazinare.
Programul operațional de monitorizare include monitorizarea parametrului turbiditate pentru a controla la intervale regulate eficacitatea îndepărtării fizice prin procesele de filtrare, în conformitate cu valorile de referință și frecvențele indicate în tabel. Cerințele nu se aplică apelor subterane în cazul în care turbiditatea este cauzată de fier și mangan.
Parametru indicator al funcționării
Valoare de referință
Turbiditate la stația de aprovizionare cu apă
0,3 UNT în 95% din probe și niciuna care să depășească 1 UNT
Volumul (mc) de apă distribuit sau produs în fiecare zi în interiorul unei zone de aprovizionare
Frecvența minimă de prelevare și analiză
Mai puțin sau egal cu 1.000 mc
săptămânal
Între 1.000 și 10.000 mc
zilnic
Peste 10.000 mc
continuu
Programul operațional de monitorizare include și monitorizarea următorilor parametri în apa brută pentru a controla eficacitatea proceselor de tratare împotriva riscurilor microbiologice:
ParametruValoare de referințăUnitate de măsurăNotăColifagi somatici50 (pentru apa brută)Unități formatoare de plăci (UFP/100 ml)Acest parametru trebuie măsurat în cazul în care evaluarea riscurilor indică oportunitatea acestei monitorizări. În cazul în care prezența sa este constatată în apa brută în concentrații > 50 UFP/100 ml, ar trebui analizat după treptele de tratare pentru a se determina reducerea logaritmică de către barierele existente și pentru a se evalua dacă riscul de pătrundere a virusurilor patogene este ținut sub control în mod suficient.
4. Programele de monitorizare sunt evaluate în mod continuu de către furnizorii de apă și sunt actualizate ori de câte ori este nevoie și sunt avizate de către direcțiile de sănătate publică cel puțin o dată la 6 ani.
1. Grupul A de parametri
Următorii parametri sunt monitorizați de furnizorul de apă cu frecvențele de monitorizare prevăzute în tabelul 1 din secțiunea 2:
a) Escherichia coli (E. coli), enterococi intestinali, bacterii coliforme, număr de colonii la 22°C, Clostridium perfringens (inclusiv sporii), acest parametru analizându-se în cazul sistemelor de aprovizionare cu apă din surse de suprafață sau mixte, culoare, turbiditate, gust, miros, pH, conductivitate, amoniu, nitriți, clor rezidual liber, duritate;
b) alți parametri identificați ca fiind relevanți în cadrul programului de monitorizare, respectiv parametrii suplimentari stabiliți în conformitate cu art. 5 alin. (2) din ordonanță, și, dacă este cazul, parametri identificați prin evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, astfel cum se prevede la art. 9 din ordonanță și capitolul III din prezenta anexă;
c) amoniu și nitriți în cazul în care este folosită tratarea cu cloramină;
d) aluminiu și fier dacă sunt utilizate ca substanțe chimice de tratare a apei;
e) producătorul și/sau distribuitorul de apă asigură prelevarea și analizarea periodică a unei probe de apă de la ieșirea fiecărui rezervor de înmagazinare în funcțiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme, E. coli, enterococi, număr de colonii la 22°C, turbiditate și clor rezidual liber.
Escherichia coli și enterococii intestinali sunt considerați parametri-cheie și nu pot face obiectul unei reduceri a frecvenței de monitorizare în virtutea evaluării riscurilor sistemului de aprovizionare. În schimb frecvența de monitorizare poate fi crescută dacă se constată situațiile prevăzute la art. 9 alin. (4) lit. b) din ordonanță.
2. Grupul B de parametri
Pentru a determina conformitatea tuturor parametrilor la valorile stabilite în ordonanță, toți ceilalți parametri care nu sunt analizați în cadrul grupului A de parametri și care sunt stabiliți în conformitate cu art. 5 din ordonanță, cu excepția parametrilor Legionella și plumb, sunt monitorizați conform frecvențelor indicate în tabelul 1 din secțiunea 2, cu excepția cazului în care este fixată o frecvență diferită de prelevare pe baza evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare realizate în conformitate cu art. 9 din ordonanță și capitolului III din prezenta anexă, în cadrul planurilor de siguranță a apei.
Tabelul 1. Frecvența minimă de prelevare și de analiză pentru monitorizarea conformității
Volumul de apă distribuit sau produs zilnic într-o zonă de aprovizionare cu apă (ZAP) exprimat în mc (a se vedea notele 1 și 2)
Parametrii din grupul A, nr. de probe/an
Parametrii din grupul B, nr. probe/an
< 10
2 (a se vedea nota 4)
1 la 2 ani (a se vedea nota 4)
≥ 10
≤ 100
2
1 (a se vedea nota 5)
> 100
≤ 1.000
4
1
> 1.000
≤ 10.000
4 pentru primii 1.000 mc/zi + 3 pentru fiecare tranșă suplimentară de 1.000 mc/zi și fracțiune de tranșă din volumul total (a se vedea nota 3)
1 pentru primii 1.000 mc/zi + 1 pentru fiecare tranșă suplimentară de 4.500 mc/zi și fracțiune de tranșă din volumul total
(a se vedea nota 3)
> 10.000
≤ 100.000
3 pentru primii 10.000 mc/zi + 1 pentru fiecare tranșă suplimentară de 10.000 mc/zi și fracțiune de tranșă din volumul total
(a se vedea nota 3)
> 100.000
12 pentru primii 100.000 mc/zi + 1 pentru fiecare tranșă suplimentară de 25.000 mc/zi și fracțiune de tranșă din volumul total
(a se vedea nota 3)
NOTE:
1. O zonă de aprovizionare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse și în care calitatea apei poate fi considerată aproximativ uniformă.
2. Volumele se calculează ca medii pe parcursul unui an calendaristic. Numărul de locuitori dintr-o zonă de aprovizionare poate fi folosit în loc de volumul de apă pentru a determina frecvența minimă, pe baza unui consum de apă estimat de 200 l/(zi*persoană).
3. Frecvența indicată se calculează după cum urmează: de exemplu, 4.300 mc/zi = 16 probe/an pentru parametrii din grupul A (4 pentru primii 1.000 mc/zi + 12 pentru 3.300 mc/zi suplimentari).
4. Frecvențele se aplică pentru furnizorii de apă individuali care furnizează mai puțin de 10 m^3/zi în situația în care apa este produsă ca parte ori în scopul unei activități comerciale sau publice și atât timp cât parametrii sunt conformi cu valorile din anexa nr. 1.
5. Frecvența prelevării poate fi redusă în condițiile în care 2 ani consecutivi toți parametrii stabiliți în conformitate cu art. 5 din ordonanță sunt conformi cu valorile din anexa nr. 1, cu condiția ca toți parametrii să fie monitorizați apoi cu frecvența din prezentul tabel, cel puțin o dată la 6 ani. În situațiile în care este integrată o nouă sursă de apă în sistemul de aprovizionare sau se efectuează modificări ale sistemului respectiv, se aplică din nou monitorizarea pentru 2 ani consecutivi după care se poate decide scăderea frecvenței de monitorizare în condițiile de mai sus.
Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție a calității apei potabile stabilesc frecvențele de monitorizare pentru monitorizarea operațională efectuată de furnizorul de apă și monitorizarea de audit efectuată de direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București.
1. Pe baza rezultatului evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, astfel cum este menționată la art. 9 din ordonanță, parte a planurilor de siguranță ale apei, direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București decide extinderea listei parametrilor avuți în vedere pentru monitorizare și mărirea frecvenței de prelevare indicate la capitolul II din prezenta anexă, pentru una sau mai multe aprovizionări cu apă potabilă, în cazul în care apare oricare dintre următoarele situații:
a) dacă se constată că lista parametrilor sau frecvența de monitorizare nu sunt suficiente pentru a îndeplini obligațiile impuse în temeiul art. 13 alin. (1) și (2);
b) dacă se constată că este necesară o monitorizare suplimentară în sensul art. 13 alin. (7) din ordonanță;
c) este necesar să se furnizeze garanții că măsurile de control al riscurilor asupra sănătății sunt eficace, așa cum este prevăzut la pct. 1 lit. a) din capitolul I al prezentei anexe;
d) este necesar să se mărească frecvențele de prelevare în temeiul art. 8 alin. (8) lit. a) din ordonanță.
2. Pe baza rezultatului evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, parte a planurilor de siguranță ale apei, furnizorii de apă pot să reducă lista parametrilor de monitorizat și/sau pot reduce frecvența de prelevare indicată la capitolul II din prezenta anexă, pentru una sau mai multe zone de aprovizionare cu apă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
a) locul și frecvența de prelevare se stabilesc în funcție de originea parametrului, precum și în funcție de variabilitatea și tendințele pe termen lung privind concentrația acestuia, ținând seama de cerințele de conformare la punctele de conformitate, așa cum sunt prevăzute la art. 6 din ordonanță;
b) pentru a reduce frecvența minimă de prelevare a unui parametru, rezultatele obținute pe baza probelor prelevate în conformitate cu frecvența de prelevare prevăzută în normele în vigoare, pe o perioadă de cel puțin 3 ani, de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare sunt toate mai mici de 60% din valoarea parametrului prevăzută în anexa nr. 1;
c) pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizați, rezultatele obținute pe baza probelor prelevate în conformitate cu frecvența de prelevare prevăzută în normele în vigoare, pe o perioadă de cel puțin 3 ani, de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare, sunt toate mai mici de 30% din parametrul valoric; pentru o evaluare a tendinței pe termen lung, cel puțin o dată la 6 ani se monitorizează din nou parametrul/parametrii eliminat/eliminați, în conformitate cu dispoziția de la nota 5 la tabelul 1 din secțiunea a 2-a a prezentei anexe;
d) pentru a elimina un parametru din lista de parametri care trebuie monitorizați, decizia se bazează pe rezultatul evaluării riscurilor care ține cont de rezultatele monitorizării surselor de apă destinate consumului uman și care confirmă că sănătatea umană este protejată împotriva efectelor negative ale oricărei contaminări a apei destinate consumului uman;
e) pentru a reduce frecvența prelevării unui parametru sau pentru a elimina un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, evaluarea riscurilor trebuie să confirme că niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil nu este susceptibil să provoace o deteriorare a calității apei destinate consumului uman.
3. În cazul în care rezultatele monitorizării care demonstrează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la pct. 2 lit. b)-e) sunt disponibile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, respectivele rezultate ale monitorizării pot fi luate în considerare începând cu această dată, pentru a adapta monitorizarea, ca urmare a evaluării riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare. Reducerea frecvențelor de monitorizare sau eliminarea unui/unor parametru/parametri pe baza evaluării riscurilor este avizată de direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București.
1. Punctele de prelevare se stabilesc astfel încât să se asigure corespondența cu punctele de conformitate definite la art. 6 alin. (1) din ordonanță.
Pentru anumiți parametri pot fi prelevate probe din zona de aprovizionare sau de la stația de tratare dacă se demonstrează că nu există modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. Stabilirea planului de prelevare va avea în vedere, în măsura posibilităților, distribuția egală în timp și spațiu a probelor prelevate.
2. Prelevarea de probe la punctul de conformitate îndeplinește următoarele cerințe:
a) probele de conformitate pentru anumiți parametri chimici (în special, cupru, plumb și nichel) se iau din primul fir de apă al robinetului consumatorului. Pe durata unei zile trebuie să se preleveze, în mod aleatoriu, o probă cu un volum de 1 litru. Se pot utiliza metode alternative care necesită o perioadă fixă de stagnare și care reflectă mai bine situația la nivel național, cum ar fi cantitatea medie săptămânală utilizată de către consumatori, cu condiția ca, la nivelul zonei de aprovizionare, acest lucru să nu conducă la un număr mai redus de cazuri de neconformare decât cel obținut prin metoda momentului ales în mod aleatoriu pe durata unei zile;
b) probele de verificare a conformității parametrilor microbiologici la punctul de conformitate se prelevează și se manipulează potrivit scopului de prelevare B corespunzător standardului SR EN ISO 19458, Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică.
3. Prelevările pentru depistarea bacteriei Legionella în sistemele de distribuție casnică sunt efectuate la punctele cu risc de proliferare ale bacteriei Legionella, la punctele reprezentative pentru expunerea sistemică la Legionella sau la ambele. Institutul Național de Sănătate Publică elaborează un ghid privind metodele de prelevare a probelor, inclusiv pentru Legionella, disponibil pe pagina web a instituției.
4. Prelevarea de probe din rețeaua de distribuție, cu excepția prelevării probelor de la robinetele consumatorilor, respectă standardul SR ISO 5667-5 Calitatea apei. Prelevare. Partea 5: Ghid pentru prelevarea apei potabile din stațiile de tratare și rețeaua de distribuție. Pentru parametrii microbiologici, prelevarea de probe din rețeaua de distribuție se realizează și se manipulează potrivit scopului de prelevare A corespunzător standardului SR EN ISO 19458 Calitatea apei. Prelevare pentru analiză microbiologică.
SPECIFICAȚII pentru analiza parametrilor
Metodele de analiză utilizate de laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătății pentru monitorizarea calității apei potabile în scopul monitorizării și demonstrării conformității cu prevederile ordonanței, cu excepția turbidității, trebuie să fie validate și documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025 „Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări“ sau cu standarde echivalente acceptate la nivel internațional și adoptate la nivel național și aplică practicile sistemului de management al calității în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional.
În scopul evaluării echivalenței dintre metodele alternative și metodele prevăzute în prezenta anexă, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005, cu modificările și completările ulterioare, va utiliza standardul SR EN ISO 17994 (Calitatea apei. Cerințe pentru compararea recuperării relative a microorganismelor prin două metode cantitative) stabilit ca standardul pentru echivalența metodelor microbiologice, standardul SR EN ISO 16140 [Microbiologia lanțului alimentar. Validarea metodelor. Partea 2: Protocol pentru validarea metodelor alternative (supuse dreptului de proprietate) în raport cu o metodă de referință] sau orice alt protocol similar acceptat pe plan internațional pentru a stabili echivalența metodelor bazate pe alte principii decât utilizarea de culturi, care sunt în afara domeniului de aplicare a SR EN ISO 17994.
În lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească caracteristicile minime de performanță stabilite la pct. II, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005, cu modificările și completările ulterioare, se asigură că monitorizarea este efectuată utilizându-se cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive.
I. Metodele de analiză pentru determinarea parametrilor microbiologici
Metodele de analiză pentru parametrii microbiologici sunt:
a) Escherichia coli (E. coli) și bacterii coliforme (SR EN ISO 9308-1 Calitatea apei. Numărarea Escherichia coli și a bacteriilor coliforme. Partea 1: Metoda filtrării prin membrană pentru ape cu conținut scăzut de bacterii sau SR EN ISO 9308-2 Calitatea apei. Numărarea de Escherichia coli și de bacterii coliforme. Partea 2: Metoda numărului cel mai probabil);
b) enterococi intestinali (SR EN ISO 7899-2 Calitatea apei. Identificare și numărare a enterococilor intestinali. Partea 2: Metoda prin filtrare pe membrană);
c) numărul de colonii sau de colonii microbiene heterotrofe la 22°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânțare în mediu de cultură nutritiv agar);
d) enumerarea microorganismelor care pot fi obținute în cultură - număr de colonii la 36°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânțare în mediu de cultură nutritiv agar);
e) Clostridium perfringens, inclusiv sporii (SR ISO 14189 Calitatea apei - Numărarea Clostridium perfringens - Metoda filtrării prin membrană);
f) Legionella (SR EN ISO 11731 Calitatea apei. Numărarea Legionella, pentru conformitatea cu valoarea stabilită în anexa nr. 1 tabel D);
Pentru monitorizarea aferentă evaluării riscurilor care vizează sistemul de distribuție și pentru completarea metodelor de cultură pot fi utilizate metode suplimentare, precum ISO/TS 12869 [Calitatea apei. Detectarea și cuantificarea Legionella spp și/sau Legionella pneumophila prin concentrare și amplificare genică prin reacție cantitativă în lanț a polimerazei (qPCR)], metode de cultură rapidă, metode care nu sunt bazate pe cultură și metodele moleculare, în special qPCR.
g) Colifagi somatici;
Pentru monitorizarea operațională prevăzută în anexa nr. 2 cap. I pot fi folosite SR EN ISO 107052 Detectarea și numărarea bacteriofagilor. Numărarea colifagilor somatici și EN ISO 10705-3 Detectarea și numărarea bacteriofagilor. Validarea metodelor de concentrare a bacteriofagelor din apă.
II. Parametrii chimici și parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanțăTabelul 1. Caracteristica minimă de performanță „incertitudinea de măsurare“
Parametri chimici și parametri indicatori
Pentru parametrii care figurează în tabelul 1 caracteristicile de performanță specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puțin capacitatea de a măsura concentrații egale cu valoarea parametrului stabilită în anexa nr. 1 cu o limită de cuantificare mai mică sau egală cu 30% din valoarea-limită a parametrului în cauză, stabilită în anexa nr. 1, și o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Limita de cuantificare este definită la art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2016. Rezultatul se exprimă folosind cel puțin același număr de zecimale semnificative, ca în cazul valorii parametrilor analizați din tabelele B și C ale anexei nr. 1.
Incertitudinea de măsurare prevăzută în tabelul 1 nu se utilizează ca o toleranță suplimentară la valorile parametrilor stabiliți în anexa nr. 1.
Parametri
Incertitudinea de măsurare (vezi nota 1) % din parametrul valoric (cu excepția pH-ului)
Note
Aluminiu
25
Amoniu
40
Acrilamidă
30
Antimoniu
40
Arsen
30
Benzo(a)piren
50
Nota 2
Benzen
40
Bisfenol A
50
Bor
25
Bromați
40
Cadmiu
25
Cloruri
15
Clorat
40
Clorit
40
Crom
30
Cupru
25
Cianuri totale
30
Nota 3
1,2-dicloretan
40
Epiclorhidrină
30
Fluoruri
20
Acizi haloacetici (AHA)
50
pH
0,2
Nota 4
Fier
30
Plumb
30
Mangan
30
Mercur
30
Microcistină-LR
30
Nichel
25
Nitrați
15
Nitriți
20
Oxidabilitate
50
Nota 5
Pesticide
30
Nota 6
PFAS
50
Hidrocarburi aromatice policiclice
40
Nota 7
Seleniu
40
Sodiu
15
Sulfat
15
Tetracloretenă
40
Nota 8
Tricloretenă
40
Nota 8
Trihalometani - total
40
Nota 7
Carbon organic total (COT)
30
Nota 9
Turbiditate
30
Nota 10
Uraniu
30
Clorură de vinil
50
NOTE:
1. Incertitudinea de măsurare este valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite unei mărimi măsurabile, pe baza informațiilor utilizate. Criteriul de performanță pentru incertitudinea de măsurare (k = 2) este procentajul din valoarea parametrului, prevăzut în tabel, sau din orice valoare mai strictă. Incertitudinea de măsurare se estimează la nivelul valorii stabilite pentru parametru, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
2. În cazul în care valoarea incertitudinii de măsurare nu poate fi atinsă ar trebui selectate cele mai bune tehnici disponibile (până la 60%).
3. Metoda determină cantitatea totală de cianuri sub toate formele.
4. Valoarea incertitudinii de măsurare este exprimată în unități de pH.
5. Metoda de referință: SR EN ISO 8467 Calitatea apei - determinarea indicelui de permanganat.
6. Caracteristicile de performanță pentru fiecare pesticid sunt furnizate cu titlu orientativ. În cazul mai multor pesticide se pot obține valori ale incertitudinii de măsurare care coboară până la 30%, iar pentru câteva pesticide se pot admite valori mai mari, de până la 80%.
7. Caracteristicile de performanță se aplică fiecărei substanțe specificate la 25% din valoarea parametrului care figurează în tabelul B din anexa nr. 1 la ordonanță.
8. Caracteristicile de performanță se aplică fiecărei substanțe specificate la 50% din valoarea parametrului care figurează în tabelul B din anexa nr. 1 la ordonanță.
9. Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 3 mg/l din carbonul organic total (COT). Pentru specificarea incertitudinii metodei de testare se utilizează SR EN 1484 Linii directoare pentru determinarea TOC și a carbonului organic dizolvat (COD).
10. Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 1,0 NTU (unități de turbiditate nefelometrică), în conformitate cu SR EN ISO 7027 Calitatea apei - determinarea turbidității.
III. Suma PFAS
Următoarele substanțe relevante trebuie analizate pe baza orientărilor tehnice privind metodele de analiză pentru monitorizarea substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate elaborate conform art. 13 alin. (8) lit. e) din ordonanță:
– Acid perfluorobutanoic (PFBA)
– Acid perfluoropentanoic (PFPeA)
– Acid perfluorohexanoic (PFHxA)
– Acid perfluoroheptanoic (PFHpA)
– Acid perfluorooctanoic (PFOA)
– Acid perfluorononanoic (PFNA)
– Acid perfluorodecanoic (PFDA)
– Acid perfluoroundecanoic (PFUnDA)
– Acid perfluorododecanoic (PFDoDA)
– Acid perfluorotridecanoic (PFTrDA)
– Acid perfluorobutansulfonic (PFBS)
– Acid perfluoropentansulfonic (PFPeS)
– Acid perfluorohexansulfonic (PFHxS)
– Acid perfluoroheptansulfonic (PFHpS)
– Acid perfluorooctansulfonic (PFOS)
– Acid perfluorononansulfonic (PFNS)
– Acid perfluorodecansulfonic (PFDS)
– Acid perfluoroundecansulfonic
– Acid perfluorododecansulfonic
– Acid perfluorotridecansulfonic
Substanțele respective sunt monitorizate atunci când se concluzionează că este posibil să fie prezente într-o zonă de aprovizionare cu apă, ca urmare a evaluării și gestionării riscurilor realizate pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare în conformitate cu art. 8.
INFORMAREA PUBLICULUI
A. Furnizorii de apă vor posta pe paginile lor web următoarele informații destinate publicului, consumatorii putând obține accesul la aceste informații si prin alte mijloace, pe baza unei cereri justificate:
1. Câteva date generale cu privire la furnizorul de apă, zona/zonele de aprovizionare cu apă, numărul de persoane aprovizionate, metoda de producere a apei, informații generale privind tipurile de tratare și de dezinfecție aplicate apei. Pot fi exceptate informațiile stabilite în temeiul art. 11 al Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată.
2. Cele mai recente rezultate ale monitorizării efectuate pentru parametrii din anexa nr. 1 tabelele A, B, și C aflați în portofoliul furnizorului de apă, inclusiv frecvența de monitorizare, împreună cu valorile parametrilor stabilite în conformitate cu art. 5 din ordonanță; rezultatele monitorizării nu trebuie să fie mai vechi de un an.
3. Informații cu privire la următorii parametri care nu sunt enumerați în tabelul C din anexa nr. 1 și valorile asociate:
a) duritate;
b) minerale, anioni, cationi dizolvați în apă:
– calciu (Ca);
– magneziu (Mg);
– potasiu (K).
4. În cazul unui pericol potențial pentru sănătatea umană, confirmat de direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București ca urmare a depășirii valorilor parametrilor stabiliți în conformitate cu art. 5 din ordonanță pentru unul sau mai mulți parametri de calitate ai apei potabile, vor fi publicate informații privind pericolul potențial pentru sănătatea umană și recomandările transmise de direcția de sănătate publică legate de sănătate și consum sau un link către un site care să ofere acces la astfel de informații.
5. Informații relevante privind evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare.
6. Recomandări pentru consumatori cu privire la utilizarea apei în mod responsabil, în funcție de condițiile locale, inclusiv cu privire la modul în care se poate reduce consumul de apă unde/când este cazul, precum și recomandări cu privire la modul în care se pot evita riscurile pentru sănătate cauzate de stagnările de apă.
7. Furnizorii de apă care distribuie cel puțin 10.000 m^3/zi sau care deservesc cel puțin 50.000 de persoane vor pune la dispoziția consumatorilor informații anuale cu privire la:
a) performanța globală a sistemului de apă din punctul de vedere al eficienței și ratele de pierdere, de îndată ce aceste informații sunt disponibile sau cel târziu la 1 ianuarie 2026;
b) regimul proprietății sistemului de aprovizionare cu apă în funcție de furnizorul de apă;
c) informații privind structura tarifului pe metru cub de apă, în cazul în care costurile sunt recuperate printr-un sistem tarifar, inclusiv costurile fixe și variabile, precum și costurile legate de măsurile luate cu privire la îmbunătățirea accesului la apă potabilă și promovarea consumului apei de la robinet, potrivit art. 16 din ordonanță, în cazul în care furnizorii de apă au luat astfel de măsuri;
d) un rezumat și statistici privind sesizările primite de furnizorii de apă de la consumatori, referitoare la aspecte care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei ordonanțe.
8. Pe baza unei cereri justificate, consumatorii pot primi informațiile prevăzute la pct. 1-7 prin alte mijloace în afara celor online, precum și acces la datele istorice cu vechime de până la 10 ani pentru informațiile prevăzute la pct. 2 și 3 și care nu sunt anterioare anului 2023, dacă sunt disponibile.
B. Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București vor posta pe paginile web ale instituției raportul anual al calității apei potabile, precum și informațiile prevăzute la lit. A pct. 4.
------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.