Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale asistență medicală din cadrul Ministerului Sănătății nr. A.R. 17.595 din 27.09.2023,
având în vedere prevederile:
– art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare;
– art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 709/2023 privind punerea în aplicare a prevederilor art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 26/2023 pentru modificarea art. 942 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului și ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății emite următorul ordin:
Se aprobă condițiile de acordare a serviciilor de psihologie publice conexe actului medical adresate pacienților oncologici, denumite în continuare servicii de psiho-oncologie, prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
(1) Se aprobă tipurile de servicii de psiho-oncologie, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se acordă în funcție de nevoile fiecărui pacient, conform unui plan stabilit de comun acord de către medicul de specialitate clinică și psiholog.
Serviciile de psiho-oncologie se acordă în unitățile sanitare cu paturi, publice sau private, care au în structură secții/compartimente în specialitățile: chirurgie oncologică, oncologie medicală, hematologie, onco-pediatrie, hematologie pediatrică, radioterapie și alte secții în care sunt tratați chirurgical pacienți oncologici, precum și în cabinetul de liberă practică de servicii publice conexe actului medical de psihologie, denumit în continuare cabinet de psihologie, aflat în structura unui ambulatoriu de specialitate, sau în contract de prestări servicii conexe actului medical de psihologie cu un cabinet medical din specialitățile enumerate mai sus.
Furnizorii prevăzuți la art. 3, precum și direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății vor duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătății, Adriana Pistol, secretar de stat
București, 27 septembrie 2023.
Nr. 3.303.
CONDITII
de acordare a serviciilor de psihologie publice conexe
actului medical adresate pacienților
oncologici
Tipuri de servicii de psiho-oncologie
Consultația psihologică este o tehnică cu scopuri clinice, care necesită competențe specifice psihologiei clinice pentru identificarea anumitor semne și simptome care stau la baza diagnosticului clinic psihologic.
Obiectivele serviciului de consultație psihologică sunt:
a) crearea unei relații terapeutice bazate pe încredere și empatie;
b) identificarea simptomatologiei clinice din contextul suferinței bolii oncologice;
c) identificarea factorilor determinanți, favorizanți și de menținere a suferinței psihosociale.
Instrumentele utilizate pentru realizarea serviciului de consultație psihologică sunt:
a) fișa de consultație;
b) abilități de comunicare folosite în interviul psihologic;
c) chestionare de evaluare specifice.
Tipurile de servicii de consultație psihologică, în funcție de beneficiarul acestora, sunt:
I. serviciile adresate pacientului oncologic sunt consultațiile pentru identificarea simptomatologiei psihoemoționale și sunt acordate astfel:
a) cu o durată a consultației de 50 min./zi;
b) cu o frecvență a consultației de 1/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
II. serviciile adresate persoanei de susținere desemnate de către pacient sunt:
A. consultațiile pentru identificarea simptomatologiei psihoemoționale, acordate astfel:
a) cu o durată a consultației de 50 min./zi;
b) cu o frecvență a consultației de 1/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. consultațiile pentru identificarea simptomatologiei psihoemoționale a doliului, acordate astfel:
a) cu o durată a consultației de 50 min./zi;
b) cu o frecvență a consultației de 1/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
III. serviciile adresate copiilor din familie sunt:
A. consultațiile pentru identificarea simptomatologiei psihoemoționale, acordate astfel:
a) cu o durată a consultației de 50 min./zi;
b) cu o frecvență a consultației de 1/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. consultațiile pentru identificarea simptomatologiei psihoemoționale a doliului, acordate astfel:
a) cu o durată a consultației de 50 min./zi;
b) cu o frecvență a consultației de 1/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
Consilierea psihologică este o intervenție psihologică de scurtă durată și de intensitate redusă, care are scopul de a optimiza autocunoașterea și dezvoltarea factorilor psihologici personali pentru a preveni intensificarea anumitor probleme emoționale, cognitive și comportamentale.
Obiectivele serviciului de consiliere psihologică sunt:
a) înțelegerea reacțiilor emoționale la boala oncologică;
b) înțelegerea posibilelor efecte secundare ale tratamentelor;
c) identificarea anumitor probleme familiale, sociale și financiare;
d) explorarea soluțiilor legislative care pot diminua problemele sociale și financiare.
Instrumentele utilizate pentru realizarea serviciului de consiliere psihologică sunt:
a) fișa de consultație;
b) abilități de comunicare folosite în interviul psihologic;
c) dosarul medical al pacientului.
Tipurile de servicii de consiliere psihologică, în funcție de beneficiarul acestora, sunt:
I. serviciile de consiliere psihologică adresate pacientului oncologic, astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de 2 consilieri/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
II. serviciile de consiliere psihologică adresate persoanei de susținere desemnate de către pacient sunt:
A. consilierea psihologică, acordată astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de 2 consilieri/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. consilierea psihologică a doliului, acordată astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de 2 consilieri/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
Evaluarea clinică psihologică este realizată printr-un grup de tehnici destinate cunoașterii aspectelor cognitive, emoționale, comportamentale și sociale ale unei persoane.
Instrumentele utilizate pentru realizarea serviciului de evaluare clinică psihologică sunt:
a) fișa de consultație;
b) abilități de comunicare folosite în interviul psihologic;
c) dosarul medical al pacientului;
d) proceduri de screening pentru suferința psihosocială;
e) folosirea de teste psihometrice acreditate pentru evaluarea simptomatologiei identificate.
Tipurile de servicii de evaluare clinică psihologică, în funcție de beneficiarul acestora, sunt:
I. serviciile de evaluare clinică psihologică adresate pacientului oncologic, astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de 2 evaluări/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
II. serviciile de evaluare clinică psihologică adresate persoanei de susținere desemnate de către pacient sunt:
A. evaluarea clinică psihologică, acordată astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de 2 evaluări/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. evaluarea clinică psihologică a doliului, acordată astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de 2 evaluări/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
III. serviciile de evaluare clinică psihologică adresate copiilor din familie sunt:
A. evaluarea clinică psihologică, acordată astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de o evaluare/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. evaluarea clinică psihologică a doliului, acordată astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de o evaluare/lună;
c) de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
(1) Stabilirea obiectivelor și a planului de intervenție psihologică constă în identificarea sarcinilor sau abilităților specifice pe care un pacient trebuie să le îndeplinească pentru a atinge echilibrul psihoemoțional.
(2) Sarcinile identificate prevăzute la alin. (1) trebuie să fie clare și măsurabile și să ofere pacientului o direcție pe tot parcursul bolii.
Obiectivele serviciului de stabilire a planului de intervenție psiho-oncologică sunt definite în funcție de stadiile intervenției psiho-oncologice, de nevoile pacientului și sunt conforme cu ghidurile actuale de practică clinică și cu protocoalele de intervenție psihologică, adaptate pacientului oncologic:
a) realizarea unui screening psihologic și/sau a unei evaluări psihologice complete în funcție de resursele de timp și de nevoia imediată a pacientului oncologic;
b) crearea unei relații terapeutice suportive;
c) normalizarea reacțiilor emoționale;
d) creșterea rezilienței psihologice prin intermediul mecanismelor de coping cognitiv-comportamental;
e) facilitarea adaptării psihologice la diagnostic și tratament;
f) prevenirea recăderilor din punct de vedere emoțional;
g) dezvoltarea și optimizarea personală.
Instrumentele utilizate pentru stabilirea planului de intervenție psihologică sunt:
a) fișa de consultație;
b) abilități de comunicare folosite în interviul psihologic;
c) dosarul medical al pacientului;
d) rezultatele procedurilor de screening pentru suferința psihosocială;
e) rezultatele testelor psihometrice acreditate pentru evaluarea simptomatologiei identificate.
Tipurile de servicii de stabilire a planului de intervenție psihologică în funcție de beneficiarul acestora sunt:
I. stabilirea planului de intervenție psihologică, serviciu adresat pacientului oncologic, astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de un serviciu/lună sau, la nevoie, la fiecare spitalizare continuă/spitalizare de zi pentru tratament specific;
c) efectuată de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
II. stabilirea planului de intervenție psihologică, serviciu adresat persoanei de susținere desemnate de către pacient, astfel:
A. stabilirea obiectivelor și a planului de intervenție:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de un serviciu/lună;
c) efectuată de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. stabilirea planului de intervenție psihologică a doliului, astfel:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de un serviciu/lună;
c) efectuată de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
III. stabilirea planului de intervenție psihologică, serviciu adresat copiilor din familie, astfel:
A. stabilirea obiectivelor și a planului de intervenție psihologică:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de un serviciu/lună;
c) efectuată de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. stabilirea obiectivelor și a planului de intervenție psihologică în cadrul procesului de doliu:
a) cu o durată de 50 min./zi;
b) cu o frecvență de un serviciu/lună;
c) efectuată de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
Grupul de suport reprezintă grupul condus de către un psiholog, format din persoane care sunt diagnosticate cu același tip de boală oncologică sau se confruntă cu probleme similare generate de o boală oncologică și care se ajută reciproc, prin schimb de experiențe și informații despre aceste situații.
Obiectivele grupului de suport sunt:
a) crearea unei rețele de ajutor reciproc prin interacțiune socială, companie și sprijin;
b) cooperare;
c) împărtășirea de resurse proprii fiecărui participant.
Instrumentele utilizate pentru grupul de suport sunt:
a) spații amenajate pentru acest tip de activități de către unitatea sanitară;
b) planificarea de ateliere pe diverse tematici și obiective;
c) materiale necesare activităților în funcție de tematica propusă, asigurate de către unitatea sanitară.
Tipurile de servicii de grup de suport, în funcție de beneficiarul acestora, sunt:
I. grup de suport pentru pacientul oncologic, organizat astfel:
a) cu o durată de 100 min./zi;
b) cu o frecvență de 2/lună;
c) condus de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
II. grup de suport pentru persoana de susținere desemnată de către pacient, astfel:
A. grup de suport:
a) cu o durată de 100 min./zi;
b) cu o frecvență de 2/lună;
c) condus de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. grup de suport în doliu:
a) cu o durată de 100 min./zi;
b) cu o frecvență de 2/lună;
c) condus de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
Grupul de terapie reprezintă grupul de suport organizat pentru o perioadă limitată de timp, cu scopul de a restructura noțiunile cognitive cu privire la boala oncologică.
Obiectivele grupului de terapie sunt:
a) restructurarea cognitivă cu privire la diagnosticul oncologic cu scopul de a reduce stresul psihic din cadrul bolii;
b) activarea comportamentală pe parcursul bolii oncologice.
Instrumentele grupului de terapie sunt:
a) abilități de comunicare folosite în interviul psihologic;
b) proceduri de screening pentru suferința psihosocială (teste);
c) folosirea de tehnici psihologice cognitive și comportamentale pentru reducerea stresului emoțional.
(1) Serviciile de tip grup de terapie se desfășoară pe o perioadă de 6 luni de la diagnosticarea cu o patologie oncologică.
(2) Tipurile de servicii de grup de terapie, în funcție de beneficiarul acestora, sunt:
I. grup de terapie pentru pacientul oncologic, organizat astfel:
a) cu o durată de 150 min./zi;
b) cu o frecvență de 2/lună;
c) condus de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
II. grup de terapie pentru persoana de susținere desemnată de către pacient, astfel:
A. grup de terapie:
a) cu o durată de 150 min./zi;
b) cu o frecvență de 2/lună;
c) condus de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie;
B. grup de terapie în doliu:
a) cu o durată de 150 min./zi;
b) cu o frecvență de 2/lună;
c) condus de către psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
(1) Terapia ocupațională este un serviciu de sprijin cu misiunea specifică de a oferi ajutor persoanelor diagnosticate cu diverse tipuri de patologii oncologice în scopul îmbunătățirii calității vieții acestora, pentru un mod de viață cât mai sigur și independent posibil.
(2) Intervenția de terapie ocupațională utilizează activitățile/ocupațiile din viața de zi cu zi pentru a promova sănătatea, bunăstarea și capacitatea de a participa la activitățile importante din viață.
Obiectivele terapiei ocupaționale sunt:
a) îmbunătățirea funcției cognitive;
b) diminuarea oboselii fizice apărute ca efect secundar al tratamentelor chimioterapice;
c) diminuarea paresteziilor apărute în urma tratamentelor specifice, care duc la deficiențe ale membrelor superioare;
d) prevenirea sau reducerea limfedemului prin mișcări musculare la nivelul membrelor, precum desenul sau decupajul;
e) reducerea invalidității generale generate de stigmatul bolii oncologice și a efectelor secundare ale tratamentelor la nivelul motricității.
Instrumentele terapiei ocupaționale sunt:
a) spații amenajate pentru acest tip de activități de către unitatea sanitară;
b) planificarea de ateliere pe diverse tematici și obiective;
c) materiale necesare activităților asigurate de către unitatea sanitară.
Serviciile de terapie ocupațională sunt oferite pacientului oncologic astfel:
a) durată de 150 min./zi;
b) frecvența - o terapie/lună;
c) efectuate de psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie.
(1) Terapia prin mișcare reprezintă activitatea fizică planificată, structurată, repetitivă și direcționată către îmbunătățirea sau menținerea aptitudinilor fizice ale corpului pacientului diagnosticat cu o patologie oncologică.
(2) Activitatea fizică menționată la alin. (1) este definită ca fiind orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici, care are ca rezultat un consum de energie.
Obiectivele terapiei prin mișcare sunt:
a) îmbunătățirea funcțiilor fizice ale corpului la nivel endocrin, muscular, scheletal și psihic;
b) diminuarea oboselii cauzate de tratamentele specifice oncologice;
c) îmbunătățirea somnului;
d) recuperarea după intervențiile chirurgicale;
e) reducerea simptomatologiei psihice: depresie, anxietate și suferință emoțională.
Instrumentele terapiei prin mișcare sunt:
a) săli amenajate special pentru acest gen de activități de către unitatea sanitară;
b) terapeuți specializați în terapia mișcării la pacientul oncologic.
Serviciile psiho-oncologice de terapie prin mișcare sunt oferite pacientului oncologic astfel:
a) durată de 100 min./zi;
b) frecvența - 8 terapii/lună - 2 terapii/săptămână;
c) terapeut specializat în terapia mișcării la pacientul oncologic (psiholog/asistent medical/kinetoterapeut/medic, cu drept de liberă practică).
-----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.