(1) După primirea studiului tehnico-economic de alimentare de la unitățile de proiectare ale Ministerului Energiei Electrice, consumatorii se vor îngriji de întocmirea proiectelor pentru instalațiile electrice și termice de racord și pentru cele de utilizare.
(2) Instalațiile electrice ale consumatorilor trebuie executate în conformitate cu regulamentele, prescripțiile tehnice și instrucțiunile referitoare la instalațiile electrice și la exploatarea tehnica a lor.
(1) Partea din studiul tehnico-economic sau din proiectul în faza unica a obiectivelor industriale noi sau care se extind, privind problemele energetice, va fi supusă avizului Inspecției generale energetice și va trebui să aibă conținutul prevăzut în actele normative privind elaborarea, avizarea și aprobarea documentației de investiții, tratind în mod fundamentat, în ceea ce privește instalațiile electrice și folosirea energiei electrice, următoarele probleme:
a) dacă energia electrica este forma de energie cea mai corespunzătoare diverselor scopuri în care proiectul prevede folosirea ei;
b) alegerea corecta a proceselor tehnologice consumatoare de energie electrica și a tipurilor receptoarelor electrice de toate felurile, din punct de vedere al randamentului lor și al puterilor necesare și dacă exista corespondenta între valorile propuse în proiect pentru iluminat și normele respective în vigoare;
c) balanța energiei electrice active și reactive;
d) graficul sarcinilor, urmărind aplicarea prevederilor în vigoare privind rationalizarea consumului de energie electrica și reglarea curbei de consum, între altele prin crearea de consumatori tampon;
e) dacă tensiunile, schema de distribuție, numărul și puterea statiilor și posturilor de transformare și a transformatoarelor adoptate sînt rationale;
f) schema evidentei pentru consumul de energie electrica pe întreaga întreprindere, pe ateliere și secții și pe agregate mari consumatoare de energie electrica, care să permită determinarea consumurilor specifice de energie electrica și a factorului de putere;
g) alegerea corecta a mijloacelor de compensare a puterii reactive.
(2) Dacă unele dintre problemele arătate la literele a-g nu au putut fi tratate în cadrul studiului tehnico-economic, Inspecția generală energetica poate cere spre cercetare proiectul de execuție.
(1) Prevederea în proiecte de motoare de joasa tensiune cu puteri mai mari de 200 kW, de receptoare electrotermice, cu excepția celor de laborator, precum și montarea și utilizarea lor, sînt permise numai pe baza autorizației date de Inspecția generală energetica. În scopul obținerii autorizației, proiectantii sau beneficiarii vor trebui să prezinte studii în care va fi justificată tehnico-economic sau tehnologic folosirea utilajelor respective.
(2) Prevederea în proiecte de motoare electrice cu puteri mai mari de 100 kW, precum și montarea și utilizarea lor, se vor putea face numai cu autorizarea Inspecției generale energetice, din punct de vedere al tipului, asincron sau sincron, al motorului. În acest sens, proiectantii sau beneficiarii vor trebui să prezinte studii în care să justifice tipul ales, din punct de vedere tehnico-economic sau tehnologic.
(3) Autorizația Inspecției generale energetice nu este necesară pentru motoarele sub 1000 kW dacă proiectantii sau beneficiarii, pe baza calculului tehnico-economic sau a considerentelor tehnologice, au prevăzut:
- pentru motoarele de putere mai mare de 100 kW și de maximum 200 kW, tipul sincron;
- pentru motoarele de putere mai mare de 200 kW și de maximum 1000 kW, tipul sincron de înaltă tensiune.
(1) Înainte de a trece la executarea lucrărilor de instalații electrice, consumatorul este obligat a trimite furnizorului la rețelele căruia urmează să se racordeze, spre verificare, un extras din proiectul de instalații sau însuși proiectul respectiv. În cazul subconsumatorilor, extrasul de proiect sau proiectul va fi trimis la consumator. Furnizorul, respectiv acesta împreună cu consumatorul vor verifica dacă lucrările de proiectare corespund condițiilor tehnice impuse prin studiul tehnico-economic de alimentare.
(2) Extrasul de proiect trebuie să conțină schema instalațiilor de racordare la rețeaua furnizorului sau a consumatorului, cuprinzînd: statia de primire și transformare de la consumator sau subconsumator, inclusiv plecarile din aceasta statie și indicația simbolica a dispozitivelor de protecție prin relee și contra supratensiunilor. În cazul cînd racordarea se face la rețeaua de joasa tensiune, fără post de transformare, schema va cuprinde circuitele de joasa tensiune pînă la și inclusiv tablourile principale de distribuție ale consumatorului sau subconsumatorului, cu plecarile respective și dispozitivele de protecție corespunzătoare.
(1) În cazul în care racordarea unor puteri noi sau a unor puteri suplimentare face necesară realizarea de lucrări în sistemul energetic, stabilite prin studiul tehnico-economic de alimentare, conform articolului 21, Ministerul Energiei Electrice va asigură realizarea lucrărilor respective, în limita fondurilor de investiții prevăzute în planurile sale anuale.
(2) Consumatorii au obligația sa comunice furnizorului termenele precise la care sînt necesare noile puteri pentru care s-a elaborat studiul tehnico-economic de alimentare, pentru ca Ministerul Energiei Electrice să aibă în vedere lucrările ce trebuie executate în instalațiile sale, în cadrul elaborării propunerilor de planuri anuale de investiții. Comunicarea datelor menționate se va face în termenele stabilite în instrucțiunile referitoare la elaborarea planului de racorduri.
(3) Consumatorii vor asigura, prin planurile lor, realizarea lucrărilor prevăzute la articolul 21 literele a-c, precum și a instalațiilor proprii noi sau a amplificarii celor existente.
(1) Delimitarea dintre furnizor și consumatori a instalațiilor electrice din punct de vedere al apartenentei de inventar și al responsabilității exploatării și întreținerii se stabilește pe baza principiilor prevăzute la articolele 30-41.
(2) Pentru cazurile în care apar impedimente în aplicarea acestor principii, delimitarea va fi facuta pe bază de protocoale între furnizor și consumator, ținînd seama de scopurile urmărite de acele principii.
(1) Punctul de delimitare se va stabili în cadrul statiei de primire a energiei electrice la consumatori, în amonte de aceasta statie, sau imediat în aval de ea.
(2) Prin statie de primire la consumator - mai departe denumita prescurtat "statie de primire" - se înțelege prima statie situata în incinta consumatorului sau în imediata vecinătate a acesteia, care se afla pe traseul - parcurs dinspre amonte spre aval - al rețelelor electrice de legătură dintre sistemul energetic și consumator, și care îndeplinește una dintre următoarele condiții:
a) tensiunea de alimentare sau tensiunea secundară a statiei este egala cu cea mai mare tensiune: de alimentare directa a utilajelor tehnologice ale consumatorului;
b) tensiunea secundară a statiei este mai mica decît 110 kV.
(3) La cererea consumatorului, dacă statia îl deservește în exclusivitate, se va considera statie de primire oricare dintre stațiile situate în incinta sa în amonte de prima statie care satisface una dintre condițiile de la literele a sau b.
(4) Prevederile alineatului precedent se aplică cu acordul furnizorului și la stațiile deservind și alți consumatori decît cel considerat, precum și la stațiile care sînt situate în imediata vecinătate a incintei consumatorului.
(5) Notiunile de amonte și aval corespund sensului de parcurgere a instalațiilor dinspre sistemul energetic spre utilajele tehnologice receptoare de energie electrica ale consumatorului.
Instalațiile din amonte de punctul de delimitare constituie fonduri fixe ale furnizorului, iar cele din aval constituie fonduri fixe ale consumatorului.
(1) Prin punct de delimitare în amonte de statia de primire se înțelege:
a) intrarea în statie a liniilor de alimentare, în cazul cînd statia are bare la tensiunea de alimentare;
b) bornele de ieșire ale intrerupatoarelor de pe partea secundară a transformatoarelor bloc, în cazul cînd statia de primire nu are bare la tensiunea de alimentare, liniile de alimentare fiind legate bloc cu transformatoarele din statia de primire.
(2) Delimitarea se face în amonte ori de cîte ori statia de primire deservește un singur consumator, dacă:
- consumatorul are utilaje tehnologice alimentate direct de pe barele de la tensiunea de alimentare a statiei, în cazul de la litera a, sau de pe barele de tensiune secundară ale statiei, în cazul de la litera b;
- consumatorul cere ca delimitarea să se facă în amonte.
(3) Prin punct de delimitare în aval de statia de primire se înțelege ieșirea din statie a liniilor de distribuție spre utilajele tehnoligice sau stațiile ori posturile de transformare din aval de statia de primire.
(4) Delimitarea se face în aval de statia de primire numai la cererea consumatorului și numai dacă de pe barele statiei nu se alimentează direct nici un utilaj tehnologic. Nu se admite delimitarea în aval de statia de primire dacă aceasta este o statie de conexiuni sau transformare - cu transformatoarele legate bloc - a unei centrale electrice proprii a consumatorului.
(5) Prin punct de delimitare în cadrul statiei de primire se înțelege un punct intermediar situat între intrarea liniilor de alimentare dinspre sistem și ieșirea liniilor de distribuție sau de alimentare a utilajelor tehnologice ale consumatorului din aval de statia de primire.
(1) Barele din statia de primire de pe care se alimentează direct utilajele tehnologice ale consumatorului sau pe care debiteaza direct sau prin transformatoarele-bloc generatorele unei centrale electrice proprii a consumatorului, precum și instalațiile situate în aval de barele menționate, constituie fonduri fixe ale consumatorului. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul statiilor de primire care deservesc mai mulți consumatori direcți ai furnizorului, dacă în acest fel se influențează siguranța alimentarii altor consumatori.
(2) Barele pe care sînt legate direct sau prin transformatoare-bloc generatoarele electrice ale unei centrale proprii a consumatorului vor constitui în toate cazurile fonduri fixe ale consumatorului, chiar dacă pe ele sînt legați și alți consumatori ai furnizorului. Consumatorul este obligat să asigure alimentarea în bune condițiuni a celorlalți consumatori numai în măsura în care aceasta depinde de exploatarea barelor respective și a celulelor liniilor de plecare spre ceilalți consumatori. Aceștia din urma sînt obligați sa admită opririle pentru revizii și reparații cerute de consumatorul cu centrala proprie.
(1) Instalațiile la tensiunea de alimentare a statiei de primire sînt fonduri fixe ale furnizorului.
(2) Consumatorul poate avea ca fonduri fixe ale sale aceste instalații, în cazul cînd folosește tensiunea de alimentare a statiei de primire pentru distribuția interioară sau direct pentru utilaje tehnologice.
(3) Cu acordul furnizorului, consumatorii pot avea ca fonduri fixe ale lor instalațiile de la tensiunea de alimentare și în alte cazuri decît cele prevăzute la alineatul precedent, dacă în acest fel nu se contravine prevederilor de la articolul 35.
Consumatorul - cu excepțiile prevăzute la articolul 33 privind consumatorii direcți ai furnizorului legați pe barele centralelor electrice proprii ale consumatorului - nu va avea ca fonduri fixe ale sale elemente de instalații deservind mai mulți consumatori direcți ai furnizorului sau instalații a căror exploatare să poată influența siguranța alimentarii cu energie electrica a altor consumatori direcți ai acestuia și nu va avea acces în astfel de instalații. În acest caz, delimitarea se va face în aval de instalațiile de protecție și întrerupere prin care se asigura separarea influentei exploatării instalațiilor consumatorului considerat asupra siguranței furnizorului cu energie electrica a altor consumatori direcți ai furnizorului.
(1) În scopul creșterii gradului de siguranță a alimentarii consumatorilor săi, prin derogare de la prevederile de la articolele 30-35, furnizorul este în drept a prelua ca fonduri fixe ale sale o parte sau totalul instalațiilor din statia de primire care, conform principiilor respective, ar constitui fonduri fixe ale consumatorilor.
(2) Preluarea se va face obligatoriu de către furnizor pentru liniile cu tensiuni mai mari de 6 kV din care se alimentează santierele de extracție de țiței și gaze, pentru posturile și stațiile de transformare, cu tensiunea primara mai mare de 6 kV care alimentează santierele respective, precum și pentru liniile, posturile și stațiile cu caracter definitiv, care alimentează santierele de foraj și au tensiunile mai sus specificate.
(1) Comanda electrica sau mecanică a intrerupatoarelor care, conform principiilor de delimitare de la articolele 30-36, se găsesc în fondurile fixe ale furnizorului dar sînt montate pe transformatoare sau linii de distribuție sau de alimentare a utilajelor tehnologice ale consumatorului, va trebui să fie accesibila acestuia, la cererea sa, precum și în cazul în care furnizorul impune consumatorului manevrarea acelor întrerupătoare. Consumatorul va răspunde de exploatarea corecta a intrerupatoarelor respective, a căror întreținere va reveni furnizorului.
(2) Comanda intrerupatoarelor a căror manevrare poate influența siguranța alimentarii altor consumatori direcți ai furnizorului, precum și comanda intrerupatoarelor din stațiile exterioare prevăzute numai cu dispozitive mecanice de actionare, va fi data la dispoziția consumatorului în măsura posibilităților stabilite de furnizor.
(3) Comanda electrica la distanta a comutatoarelor de reglaj sub sarcina a tensiunii la transformatoarele care, conform principiilor de la articolele 30-36 sînt fonduri fixe ale furnizorului dar deservesc un singur consumator, se transmite la consumator la cererea acestuia, dacă furnizorul este de acord, consumatorul fiind obligat să asigure exploatarea corecta a dispozitivelor respective.
Indiferent de locul de montare în raport cu punctul de delimitare, aparatele de măsurare care servesc pentru decontarea energiei electrice livrate de furnizor unui consumator sau de către consumator în rețeaua furnizorului, inclusiv instalațiile anexe, constituie fonduri fixe ale furnizorului, respectiv ale consumatorului, care le vor sigila în mod corespunzător.
Clădirile în care sînt montate stații de primire cu delimitarea instalațiilor în amonte de statie, vor fi fonduri fixe ale consumatorilor. Clădirile în care sînt montate stații de primire cu delimitarea instalațiilor în aval de statie, vor fi fonduri fixe ale furnizorului. Apartenența clădirilor în care sînt montate stații de primire cu delimitarea instalațiilor în cadrul statiei se va stabili de la caz la caz, în funcție de situația concretă, pe bază de protocoale între fuznizor și consumator.
În cadrul statiilor de primire în care o parte din instalațiile electrice sînt fonduri fixe ale furnizorului și cealaltă parte sînt fonduri fixe ale consumatorului, asigurarea serviciilor interne ale statiei - ca: aer comprimat, curent continuu, ventilație și altele - revine furnizorului, în cazul statiilor de primire care deservesc mai mulți consumatori. Aceasta sarcina revine furnizorului sau consumatorului, pe bază de înțelegere, în funcție de situația concretă din statia de primire, în cazul statiilor care deservesc un singur consumator. Dacă statia de primire este totodată, o statie a unei centrale electrice proprii a consumatorului, asigurarea serviciilor interne ale statiei revine întotdeauna consumatorului.
Transformatoarele folosite de un consumator de un tip care nu se afla în mod curent în exploatarea furnizorului grupurile electrogene, componsatoarele sincrone, precum și bateriile de condensatoare statice ale consumatorului, se considera ca utilaje tehnologice ale acestuia și constituie fonduri fixe ale sale.
Pentru a se limita cazurile de stații de primire în care să existe concomitent instalații ale furnizorului și instalații ale consumatorului și mai ales pentru a se evita cazurile de stații de primire în care să existe concomitent personal de exploatare permanent atît al furnizorului, cît și al consumatorului, aceștia, ținînd seama de prevederile articolelor 30-41, vor stabili încă de la proiectare în ce măsura vor face uz de drepturile acordate prin articolul 30 alineatele 3 și 4 și prin articolul 36 alineatul 1 și se vor îngriji ca proiectele statiilor de primire sa prevadă soluții cît mai judicioase, fără ca prin aceasta să se încalce principiul eficacitatii economice maxime a instalațiilor respective.
(1) Pentru instalațiile existente în momentul intrării în vigoare a prezentului regulament, punerea de acord cu prevederile de delimitare a instalațiilor se va face pînă la data de 30 iunie 1969, intocmindu-se formele legale privind eventualele transmiteri patrimoniale de la furnizor la consumator sau invers.
(2) Odată cu transmiterea acestor instalații se trece de la furnizor la consumator sau invers planul forțelor de muncă, al fondului de salarii și de aprovizionare pentru exploatarea și întreținerea instalațiilor transmise, precum și ceilalți indicatori de plan aferenți acelor instalații, împreună cu piesele de schimb existente și fondul de locuințe aferent personalului care deservește instalațiile transmise.
(3) Pentru instalațiile ce se vor pune în funcțiune după intrarea în vigoare a prezentului regulament, punerea de acord cu prevederile de delimitare se va face, de regula, înainte de intrarea în funcțiune a instalațiilor respective, dar cel mai tirziu în termen de 3 luni de la data intrării în funcțiune, procedîndu-se conform prevederilor de la alineatele 1 și 2.
Stațiile, posturile de transformare și rețelele electrice cu caracter provizoriu pentru santierele de foraj sau de construcții executate de consumatori din fondurile lor proprii, în afară planurilor de racorduri, constituie fonduri fixe ale consumatorilor, prin derogare de la prevederile articolelor 30-37 și 39-40. În cazurile în care instalațiile de mai sus pot influența siguranța alimentarii unor alți consumatori direcți ai furnizorului, acesta poate prelua, pe bază de contract, exploatarea lor parțială sau totală.
(1) Proiectarea de instalații electrice la marii consumatori industriali se poate face numai de institutele de proiectari subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetelor executive ale consiliilor populare, de serviciile de proiectare, tehnice, mecanic-șef și energetic-șef sau de alte unități de specialitate ale consumatorilor respectivi sau ale organelor cărora le sînt subordonați, de întreprinderile de specialitate din sectorul cooperatist, precum și de către unitățile de proiectare ale furnizorilor.
(2) Executarea instalațiilor electrice la marii consumatori industriali se poate face numai de întreprinderile de construcții-montaj ale ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetelor executive ale consiliilor populare, de unitățile energetice și de construcții-montaj proprii ale consumatorilor, de întreprinderile de specialitate din sectorul cooperatist și de către unitățile de construcții-montaj ale furnizorilor.
(3) Organizațiile care au dreptul sa întocmească proiecte sau să execute lucrări trebuie să aibă angajați electricieni autorizați care să semneze proiectele respective, precum și dosarul lucrărilor prevăzute la art. 51, sa supravegheze executarea lucrărilor și să efectueze încercarea lor, raspunzind de respectarea întocmai a prevederilor din prezentul regulament și de normativele și regulamentele tehnice și administrative referitoare la instalațiile electrice și la exploatarea tehnica a acestora.
(4) Nerespectarea dispozițiilor din prezentul regulament și din alte acte normative privind întocmirea proiectelor și executarea instalațiilor electrice, precum și fapta de a dispune să se proiecteze sau să se execute instalații electrice de către alte unități și de către alte persoane decît cele prevăzute mai sus, se sancționează potrivit dispozițiilor legale, în raport cu gravitatea faptei și a consecințelor ce pot fi generate de lucrările respective.
(5) Proiectarea și execuția instalațiilor de racord la instalațiile furnizorului se vor face conform instrucțiunilor ministrului energiei electrice.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.