ORDIN nr. 6.902 din 28 decembrie 2023

În conformitate cu:

– prevederile art. 5 alin. (4) și ale art. 159 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare;

– prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.921/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior și ale Ordinului ministrului educației nr. 3.364/2022 privind aprobarea componenței nominale a Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS);

– prevederile Ordinului ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior,

având în vedere propunerea Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) privind indicatorii de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii,

luând în considerare Referatul de aprobare nr. 482/DGIU din 20.12.2023 în vederea emiterii prezentului ordin,

în temeiul prevederilor art. 4 și ale art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației emite prezentul ordin.

Articolul 1

(1) Comisia Națională de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, denumită în continuare CNSPIS, continuă activitățile Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, preluând patrimoniul științific și logistic al acestuia.

(2) Activitatea CNSPIS este coordonată de direcția generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației, conform art. 154 alin. (9) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(3) CNSPIS are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognozarea evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii.

Articolul 2

Se aprobă setul de indicatori de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii, denumit în continuare setul de indicatori pentru învățământul superior.

Articolul 3

Setul de indicatori pentru învățământul superior are în componență următoarele clase de indicatori specifici fiecărui domeniu luat în considerare pentru monitorizarea învățământului superior și pentru prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii:

a) absolvenți;

b) acces și echitate;

c) activitatea de cercetare;

d) angajabilitatea absolvenților;

e) eficiența economică;

f) internaționalizare;

g) studenți.

Articolul 4

În funcție de modul de calcul, indicatorii statistici care asigură datele cantitative necesare pentru descrierea învățământului superior sunt:

a) indicatori primari, care se obțin prin operații de centralizare/agregare a datelor furnizate din sursele administrative de date gestionate de Ministerul Educației și/sau a datelor existente în bazele de date sau registrele altor ministere sau instituții publice centrale;

b) indicatori derivați, care se obțin prin comparațiile dintre date.

Articolul 5

Clasele de indicatori și indicatorii statistici principali utilizați pentru monitorizarea învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii sunt prezentați în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 6

(1) Pentru asigurarea volumului de date necesare pentru calcularea indicatorilor statistici principali, CNSPIS are drept de acces la toate datele din sursele de date administrative prevăzute de Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, inclusiv la datele individuale.

(2) CNSPIS utilizează date și din surse de date existente în bazele de date sau registrele altor ministere sau instituții publice.

(3) Prin preluarea datelor conținute în sursele de date administrative menționate la alin. (1) și (2) nu se impune o sarcină statistică suplimentară de răspuns asupra instituțiilor de învățământ superior și nu se reduce gradul de solicitare a instituțiilor de învățământ superior pentru furnizarea datelor necesare pentru calcularea indicatorilor statistici principali cuprinși în setul de indicatori pentru învățământul superior.

Articolul 7

(1) În construirea setului de indicatori pentru învățământul superior, fiecărui indicator statistic îi este asociată o fișă în care sunt enunțate următoarele elemente:

a) denumire;

b) simbol;

c) definiție;

d) unitate de măsură;

e) scopul utilizării;

f) metoda și formula de calcul;

g) nivelul de agregare;

h) datele necesare pentru calcularea indicatorului;

i) sursele de date;

j) tipul cercetării, precum și detalii privind cercetarea statistică.

(2) CNSPIS realizează fișele indicatorilor statistici principali menționați în anexă în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(3) Fișele indicatorilor se publică pe site-ul Ministerului Educației.

(4) Perioada de referință pentru preluarea datelor necesare pentru calcularea indicatorilor statistici principali și periodicitatea sunt incluse în pachetul de informații aprobat de Ministerul Educației și publicat pe site-ul CNSPIS.

(5) Datele necesare pentru calcularea indicatorilor statistici principali se colectează pentru anul universitar anterior, iar perioada de colectare a datelor este de la începutul anului universitar până în data de 31 decembrie a fiecărui an.

(6) Datele corespunzătoare indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii sunt publicate anual până la data de 30 iunie a fiecărui an, începând cu anul 2025, pe site-ul CNSPIS.

(7) CNSPIS elaborează o procedură internă cu privire la metodele utilizate pentru preluarea datelor necesare pentru calcularea indicatorilor statistici principali, suportul de înregistrare a datelor, analiza și descrierea datelor, agregarea, sintetizarea și interpretarea datelor în vederea construirii setului de indicatori pentru monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii.

Articolul 8

(1) Sursele de date administrative prevăzute de legislația în vigoare, care furnizează date necesare pentru calcularea indicatorilor statistici, sunt:

a) RUNIDAS - sistemul informatic integrat pentru gestiunea actelor de studii eliberate de unitățile de învățământ preuniversitar, de instituțiile de învățământ superior și de Academia Română, precum și a registrelor matricole de la nivelul sistemului de învățământ superior;

b) Registrul matricol unic din România (RMUR) - o bază de date electronică în care sunt înregistrați toți studenții din România, din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare și confesionale acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu, precum și studenții doctoranzi din Academia Română;

c) Platforma națională de raportare unică în învățământul superior (PNRUIS), utilizată în vederea colectării datelor statistice, a raportărilor instituționale și a raportărilor individuale privind activitatea științifică a personalului didactic și de cercetare;

d) Platforma națională de colectare a datelor statistice pentru învățământul superior (ANS) - sistem informațional integrat, dezvoltat în manieră modulară, compatibil cu sistemele de colectare a datelor la nivel european, dedicat învățământului superior din România, care reunește principalele date statistice cu privire la învățământul superior, accesibil tuturor actorilor interesați;

e) Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIR) care conține date legate de activitățile din învățământul preuniversitar.

(2) Responsabilitatea gestionării surselor de date administrative prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) revine Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, denumită în continuare UEFISCDI.

(3) Odată cu furnizarea datelor, UEFISCDI pune la dispoziția CNSPIS și informațiile privind:

a) sfera de cuprindere;

b) definițiile caracteristicilor;

c) metodele prin care au fost colectate datele;

d) metodele de obținere a datelor derivate.

Articolul 9

(1) CNSPIS analizează datele necesare pentru calcularea indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și pentru prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii și propune măsuri de optimizare a colectării datelor până la data de 1 octombrie a fiecărui an.

(2) Măsurile de optimizare a colectării datelor necesare pentru calcularea indicatorilor sunt prezentate de către CNSPIS într-un raport anual, publicat la începutul fiecărui an universitar.

(3) Ministerul Educației poate decide revizuirea surselor de date necesare pentru calcularea indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și pentru prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii, în vederea asigurării calității, nivelului de comparație și relevanței în raport cu obiectivele pentru care au fost definiții acești indicatori.

Articolul 10

(1) Ministerul Educației verifică, gestionează și decide cu privire la modificările și îmbunătățirile care se aduc setului de indicatori pentru învățământul superior, în urma consultării instituțiilor de învățământ superior.

(2) CNSPIS propune Ministerului Educației actualizarea setului de indicatori de monitorizare a învățământului superior și a prognozei evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii.

(3) Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare din România, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, precum și Academia Română au obligația de a raporta datele corespunzătoare indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii.

Articolul 11

Direcția generală învățământ universitar și Direcția generală economică din Ministerul Educației, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și instituțiile de învățământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 12

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul educației, Gigel Paraschiv, secretar de stat

București, 28 decembrie 2023.

Nr. 6.902.

ANEXĂ

CLASE DE INDICATORI ȘI INDICATORII STATISTICI PRINCIPALI utilizați pentru monitorizarea învățământului superior și pentru prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii

Nr.

crt.

Clase de indicatori

Indicatori statistici principali

Absolvenți

I.1. Numărul de absolvenți de studii universitare de licență, masterat și doctorat

I.2. Ponderea absolvenților de învățământ terțiar în total populație pe grupe de vârste

I.3. Ponderea absolvenților din domeniul Știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM)

I.4. Ponderea absolvenților din domeniul Tehnologa informației și comunicațiilor (TIC)

I.5. Ponderea absolvenților din cadrul unei generații care au reușit să absolve studiile în termen de doi ani de la finalizarea promoției din care au făcut parte

I.6. Ponderea studenților din cadrul unei generații care au abandonat studiile universitare în primul an de studiu

I.7. Raportul dintre numărul absolvenților și numărul studenților înmatriculați pentru prima dată în primul an de studiu

I.8. Ponderea tinerilor de 25-34 de ani cu studii superioare

II.

Acces și echitate

II.1. Ponderea studenților înmatriculați la studii universitare de licență, absolvenți de licee situate în mediul rural

II.2. Ponderea studenților înmatriculați în anul I de studii la studii universitare de licență, absolvenți de licee situate în mediul rural, raportat la număr total de absolvenți de licee situate în mediul rural, în anul de referință

II.3. Ponderea studenților proveniți din medii dezavantajate socioeconomic

II.4. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale

II.5. Ponderea căminiștilor, raportat la numărul total de studenți din afara localității de rezidență a instituției de învățământ superior, pentru forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii

II.6. Nota medie de la examenul de bacalaureat a studenților de anul I, înmatriculați pentru prima dată în cadrul programelor de studii de licență, care au absolvit învățământul secundar superior și au promovat examenul de bacalaureat în același an cu anul înmatriculării

II.7. Proporția absolvenților de învățământ secundar superior din promoția curentă, care la data de 1 ianuarie a anului următor absolvirii erau înmatriculați pentru prima dată în cadrul unei instituții de învățământ superior din România la ciclul licență

II.8. Proporția studenților înscriși în anul I, ciclul licență, care nu sunt din promoția curentă a absolvenților de învățământ secundar superior din anul înmatriculării

II.9. Proporția studenților maturi, înscriși pentru prima dată în anul I, ciclul licență

II.10. Proporția persoanelor din grupa de vârstă 19 ani (vârsta specifică intrării la timp în învățământul superior) care intră în anul I pentru prima dată, la începutul anului universitar

III.

Activitatea de cercetare

III.1. Media indicelui Hirsch - Google Scholar/cadru didactic, la nivel național și pe ramuri de știință, pe funcții didactice

III.2. Media indicelui Hirsch - Scopus/cadru didactic, la nivel național și pe ramuri de știință, pe funcții didactice

III.3. Media indicelui Hirsch - Web of Science/cadru didactic, la nivel național și pe ramuri de știință, pe funcții didactice

III.4. Numărul de articole publicate în reviste Web of Science cu factor de impact la nivel național și pe ramuri de știință

III.5. Numărul de articole publicate în reviste Scopus cu factor de impact la nivel național și pe ramuri de știință

III.6. Numărul de articole publicate în reviste Web of Science cu factor de impact la nivel național și pe ramuri de știință raportat la numărul de cadre didactice titulare

III.7. Numărul de articole publicate în reviste Scopus cu factor de impact la nivel național și pe ramuri de știință raportat la număr de cadre didactice titulare

III.8. Raportul dintre numărul de citări și numărul de articole, calculat pe Google Scholar

III.9. Raportul dintre numărul de citări și numărul de articole, calculat pe Scopus

III.10. Raportul dintre numărul de citări și numărul de articole, calculat pe Web of Science

III.11. Raportul numărului de articole publicate în Q1 și Q2 din totalul articolelor Web of Science

III.12. Ponderea veniturilor din contracte de cercetare din total venituri

IV.

Angajabilitatea absolvenților

IV.1. Rata de ocupare a absolvenților, la un an de la absolvire

IV.2. Rata de discrepanță verticală privind calificarea absolvenților ocupați, la un an de la absolvire

IV.3. Rata de ocupare a absolvenților, la trei ani de la absolvire

IV.4. Rata de discrepanță verticală privind calificarea absolvenților ocupați, la trei ani de la absolvire

IV.5. Venitul principal mediu al absolvenților ocupați, la trei ani de la absolvire

IV.6. Venitul principal mediu al absolvenților ocupați, la cinci ani de la absolvire

Eficiența economică

V.1. Numărul de studenți raportat la numărul de cadre didactice, la nivel național și pe ramuri de știință

V.2. Cheltuieli publice pentru învățământul superior ca procent din PIB

V.3. Cheltuieli publice pentru învățământul superior ca procent din cheltuială publică

V.4. Costul mediu pentru burse studenți (lei/student fizic)

V.5. Costul mediu pentru alocația cămine - cantine (lei/student căminizat/cazat)

V.6. Costul mediul total per student (lei/student)

VI.

Internaționalizare

VI.1. Proporția studenților care beneficiază de mobilități externe raportat la studenții înmatriculați la programe de studii universitare (licență, masterat, doctorat)

VI.2. Proporția mobilităților cadrelor didactice și ale personalului didactic auxiliar (incoming/outgoing) raportat la numărul total de cadre didactice și personal didactic auxiliar

VI.3. Proporția studenților internaționali din totalul populației de studenți

VI.4. Ponderea absolvenților de învățământ superior care au beneficiat pe parcursul studiilor universitare de mobilitate externă, pentru fiecare ciclu de studii (licență, masterat, doctorat)

VI.5. Numărul instituțiilor de învățământ superior românești care fac parte din alianțe universitare europene (European University Initiative)

VI.6. Numărul studenților internaționali înmatriculați la programe de studii universitare de licență și de masterat cu predare într-o limbă de circulație internațională raportat la numărul total de studenți înmatriculați la programele respective

VII.

Studenți

VII.1. Numărul total de studenți pe cicluri de studii (licență, masterat, doctorat)

VII.2. Ponderea studenților pe cicluri de studii

VII.3. Ponderea studenților înmatriculați la programe de studii din domeniul Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)

VII.4. Ponderea studenților înmatriculați la programe de studii din domeniul Știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM)

VII.5. Numărul studenților români înmatriculați în anul I de studii universitare de licență raportat la numărul total al absolvenților de bacalaureat din anul respectiv din România

-----

ANEXĂ

Cookie-uri