Capitolul V — Gestionarea durabilă a terenurilor din FFN

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Norme și ghiduri tehnice și monitorizarea pădurilor prin indicatori de stare

Articolul 66

Norme și ghiduri tehnice pentru gestionarea durabilă a pădurilor

(1) Autoritatea elaborează normele tehnice prin care se asigură gestionarea durabilă a pădurilor, pe care le aprobă prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Normele tehnice stabilesc cerințele minime obligatorii pentru gestionarea pădurilor, inclusiv indicatori de stare.

(3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu.

(4) Acceptarea de către proprietarul de pădure a unor opțiuni din ghidurile de bune practici prevăzute la alin. (3) este încurajată prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiară și/sau compensații pentru proprietari, prevăzute la art. 121 și 123, și de sprijin al proprietarilor, prevăzute la art. 125 și 126.

Articolul 67

Indicatorii de stare a pădurilor

(1) Indicatorii de stare a pădurilor trebuie să permită monitorizarea:

a) menținerii și îmbunătățirii principalelor caracteristici ale fondului de producție;

b) gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite la efectuarea lucrărilor silvotehnice în arborete și monitorizarea calității acestora;

c) eficacității funcționale în privința funcțiilor ecologice, economice și sociale atribuite;

d) stării de sănătate a pădurilor;

e) stării de conservare a habitatelor forestiere;

f) rezilienței la schimbările climatice.

(2) Modul de implementare a amenajamentelor silvice se verifică la jumătatea perioadei de amenajare, prin raportare la valorile indicatorilor de stare a pădurilor.

Articolul 68

Informarea și conștientizarea proprietarilor terenurilor din FFN

(1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN prin acțiuni de informare și conștientizare a proprietarilor.

(2) Autoritatea promovează, prin programe specifice, activitățile de conștientizare, de consiliere, de cooperare, de formare a abilităților proprietarilor privați în sprijinul înțelegerii necesității practicilor de gestiune durabilă.

(3) Ghidurile de bune practici definite la art. 66 alin. (3) prevăd măsuri specifice pentru gestionarea pădurilor private.

Secțiunea a 2-a — Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor și tratamentele silviculturale

Articolul 69

Silvicultura apropiată de natură

Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor și tratamentele silviculturale sunt parte componentă a modelului silviculturii apropiate de natură, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizează prin norme și, după caz, prin ghiduri de bune practici, prevăzute la art. 66 alin. (2) și (3).

Articolul 70

Aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor

(1) Suprafața prevăzută în amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor este minimală. Suprafețele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrări se selectează luând în considerare criteriile din ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).

(2) Volumul de lemn prevăzut în amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor este orientativ și se recoltează cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice.

(3) Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.

(4) Realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este obligatorie pentru toți deținătorii de păduri. Nerealizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sancționează conform legii.

(5) Lemnul rezultat din realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitații se valorifică cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populației.

Articolul 71

Aplicarea tratamentului tăierilor rase

(1) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este admis numai în arboretele de molid, pin, larice, echiene și relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selecționată, precum și în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeței de pădure care se parcurge cu tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 hectare inclusiv, cu excepția arboretelor de plop euramerican și salcie selecționată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului în vederea reîmpăduririi, situație în care suprafața este de maximum 5 hectare inclusiv. Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanță de minimum două înălțimi de arbori. Alăturarea parchetelor în cazul tăierilor rase pe parchete mici este permisă numai după realizarea stării de masiv pe suprafețele parcurse anterior.

(3) În situația apariției de produse accidentale pe suprafețe compacte, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeței pe care s-a manifestat factorul dăunător și de modul de intervenție pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.

(4) În cazul produselor extraordinare, suprafața parchetului este determinată de mărimea suprafeței pe care se constituie aceste produse.

(5) Tratamentul tăierilor rase în ariile naturale protejate este interzis, cu excepția arboretelor cu cicluri scurte de producție.

Articolul 72

Reguli de recoltare a lemnului

(1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăși posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăși posibilitatea anuală.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), se poate depăși posibilitatea anuală în următoarele situații:

a) dacă reglementarea procesului de producție lemnoasă se realizează la nivel de arboret, precum și în cazul în care există un singur arboret în planul decenal de recoltare a produselor principale;

b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilității anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare;

c) pentru recoltarea produselor accidentale I și extraordinare, cu aprobarea Gărzii Forestiere;

d) cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânță în arborete cu baza în cvercinee;

e) cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăși prin recoltarea produselor accidentale I și extraordinare, care se precomptează, la nivel de unitate de gospodărire, din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(5) Produsele accidentale și extraordinare se recoltează, în regim de urgență, fără excepție, în integralitate de pe toată suprafața afectată din FFN; în situația în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul tăierilor ilegale și cu volumul recoltat anterior apariției acestora depășește posibilitatea/posibilitatea anuală, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmește documentația potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorității și o transmite spre aprobare Gărzii Forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislația specifică protecției mediului; avizele pentru recoltarea produselor accidentale I și a celor extraordinare din ariile naturale protejate se eliberează în termen maxim de 30 de zile de la solicitare, neemiterea avizului în termen de 30 de zile considerându-se adoptare tacită.

(6) În pădurile virgine, cvasivirgine și rezervațiile științifice recoltarea lemnului este strict interzisă.

(7) Depășirea posibilității prevăzute la alin. (5) se aprobă prin decizie a conducătorului Gărzii Forestiere competente teritorial.

(8) Volumul produselor accidentale I și extraordinare, înregistrate în unități de gospodărire în care se reglementează procesul de producție lemnoasă, precum și volumul arborilor tăiați ilegal se precomptează din posibilitate.

(9) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiași proprietăți la nivelul unității de gospodărire.

(10) Volumul lemnului prevăzut la alin. (5), care depășește posibilitatea anuală, se precomptează proporțional în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.

(11) Sortarea lemnului fasonat valorificat din FFN proprietate publică a statului se face pe specii, sortimente și clase de calitate, conform standardelor în vigoare, astfel încât să se asigure creșterea valorii adăugate și utilizarea lemnului în cascadă. Piesele care formează un lot de lemn fasonat trebuie concentrate în tasoane.

(12) Lemnul fasonat provenit din proprietatea publică se valorifică din depozite în proporție de cel puțin 50% din lemnul fasonat începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și de cel puțin 70% din lemnul fasonat începând cu 2030.

(13) Nerespectarea clasei de calitate prezentate la licitație se constată de către reprezentanți ai vânzătorului și cumpărătorului, iar volumul de lemn fasonat care nu corespunde calitativ sortimentului adjudecat poate fi refuzat de producătorul atestat din industria mobilei fără consecințe asupra acestuia.

(14) Prețul de pornire la licitațiile de vânzare de masă lemnoasă și lemn fasonat din fondul forestier proprietate publică și pasul de licitare vor fi anunțate de organizatorul licitației în lei/metru cub volum brut, pentru fiecare partidă/lot de lemn fasonat. Prețul este fără TVA.

Secțiunea a 3-a — Regenerarea și reconstrucția ecologică a pădurilor

Articolul 73

Regimul și regenerarea arboretelor

(1) Regenerarea și reconstrucția ecologică a pădurilor se realizează în concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate/proiectelor tehnice.

(2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se realizarea de arborete de calitate superioară, precum și exercitarea cu continuitate de către acestea a funcțiilor de protecție.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi, de salcie, de salcâm, de anin, precum și zăvoaiele, în care este admis regimul crângului.

Articolul 74

Condiții de asigurare a regenerării pădurilor

(1) Lucrările de regenerare artificială, de completare a regenerărilor naturale și împădurirea terenurilor oferite în compensare în cadrul procedurilor de scoatere din FFN și schimb de terenuri se execută în termen de cel mult 2 ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau de la data aprobării operațiunii în celelalte cazuri.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi și rupturi masive provocate de vânt și zăpadă. În cazul acestora, în funcție de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabilește perioada maximă de regenerare artificială și completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la data manifestării fenomenului care le-a cauzat.

(3) Compoziția, schemele și tehnologiile de împădurire care se aplică respectă prevederile din normele tehnice de specialitate și/sau din studiile de specialitate aprobate.

(4) Lucrările de regenerare a pădurilor și de întreținere a semințișurilor naturale și plantațiilor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.

(5) Atestarea persoanelor fizice și juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor și de întreținere a semințișurilor naturale și plantațiilor se realizează de Comisia de atestare care funcționează în cadrul asociației tehnico-profesionale din domeniul silvic recunoscute la nivel național. Comisia funcționează pe baza Regulamentului privind organizarea, funcționarea și componența comisiei de atestare a persoanelor fizice și juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor și de întreținere a semințișurilor naturale și plantațiilor, aprobat prin ordin al conducătorului Autorității.

(6) Asociația tehnico-profesională din domeniul silvic recunoscută la nivel național are obligația organizării de cursuri de formare profesională pentru persoanele atestate în condițiile alin. (5), în vederea creșterii gradului de cunoaștere a legislației și a principiilor de execuție a lucrărilor. Cursurile de formare profesională sunt realizate cu participarea personalului din instituțiile de învățământ superior de specialitate, iar durata acestor cursuri trebuie să fie de minimum 8 ore/an.

Articolul 75

Condiții de executare a reconstrucției ecologice

Reconstrucția ecologică a terenurilor degradate din afara FFN se realizează pe baza soluțiilor tehnice stabilite prin proiectele tehnice elaborate de persoane fizice și juridice atestate în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

Articolul 76

Materiale forestiere de reproducere

(1) Modalitățile de producere, de comercializare și de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se aprobă prin lege, în concordanță cu prevederile legislației Uniunii Europene în domeniu.

(2) În vederea conservării și ameliorării diversității genetice a pădurilor, Autoritatea asigură trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere.

Articolul 77

Asigurarea respectării obligației de regenerare a pădurilor

(1) În cazul în care proprietarul nu își îndeplinește obligația privind lucrările de regenerare, prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (4) lit. c), din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.

(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat și aprobat de Garda Forestieră, se comunică proprietarului.

(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de către proprietar în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, reprezentând temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.

(4) Contravaloarea lucrărilor de control anual al regenerărilor și de regenerare efectuate și recepționate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, precum și din fonduri europene, până la recuperarea creanței de la proprietar.

(5) Creanța prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanțelor bugetare.

(6) În situația terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligația de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat și nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găsește terenul cu privire la intenția de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafețe, precum și ocolul silvic nominalizat, care întocmește devizul lucrărilor și efectuează lucrările de regenerare artificială și întreținere a culturilor.

(7) Pentru recuperarea creanței în condițiile alin. (6), Garda Forestieră va dispune una dintre următoarele căi de acțiune:

a) executarea lucrărilor de către ocolul silvic nominalizat și transferarea creanței la deținător cu acordul acestuia, indiferent dacă acesta este unul dintre potențialii succesori sau un deținător fără titlu care asigură gestiunea economică a terenului forestier;

b) declanșarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform dispozițiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau succesiunii vacante dacă cerințele legale sunt îndeplinite în acest caz și efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii;

c) declanșarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică și efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea, prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorității.

Secțiunea a 4-a — Protecția pădurilor

Articolul 78

Pășunatul în FFN

(1) Se interzice pășunatul în FFN în perdelele forestiere de protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situații de urgență, Garda forestieră poate aproba pășunatul în FFN, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) se desfășoară pe durată limitată;

b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;

c) solicitările de aprobare aparțin autorităților publice locale;

d) s-a obținut acordul proprietarului și al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice.

(3) Se interzice pășunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în arboretele incluse în tipurile funcționale I și II.

(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de către administrator.

(5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de pășunat, adăpat și adăpostire se aprobă de către ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate și în perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publică a statului, aprobarea se emite de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a).

(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție.

(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, în mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.

(8) Cuantumul plății pentru acțiunile prevăzute la alin. (2) și (5) se stabilește prin înțelegerea părților.

Articolul 79

Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor

(1) Coordonarea monitorizării stării de sănătate a pădurilor se realizează de către Autoritate.

(2) Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare, prognoză, prevenire și combatere a atacurilor bolilor și dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor.

Articolul 80

Măsuri de protecție a pădurilor

(1) Costul lucrărilor de protecție a pădurilor se suportă, după caz, de proprietar, respectiv de către administrator, din fondul de conservare și regenerare sau din surse proprii.

(2) Proprietarii și deținătorii de păduri au obligația de a executa lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor.

Secțiunea a 5-a — Limitarea efectelor schimbărilor climatice

Articolul 81

Consolidarea rezilienței pădurilor și creșterea contribuției acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice

(1) Normele tehnice și ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 includ măsuri specifice pentru creșterea rezistenței și rezilienței arboretelor la efectele schimbărilor climatice.

(2) Proprietarul poate implementa măsuri de management silvic specifice creșterii cantității de dioxid de carbon sechestrat de arborete în pădurile pentru care există amenajament silvic valabil.

(3) Evaluarea cantității de dioxid de carbon sechestrat se va efectua în conformitate cu normele tehnice, care includ atât măsurile specifice de creștere a cantității de carbon sechestrat de arborete, cât și metodologia de determinare/acordare și determinare/valorificare a creditelor de carbon.

(4) Dreptul de valorificare a creditelor de carbon stabilite conform alineatului precedent revine proprietarului sau administratorului FFN. Sumele rezultate din valorificarea creditelor de carbon constituie venituri ale proprietarului sau administratorului FFN.

(5) Autoritatea finanțează programe naționale care au ca scop creșterea cantității de carbon sechestrate prin utilizarea lemnului în domeniul construcțiilor și al industriei mobilei.

(6) Din sumele provenite în urma valorificării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea va aloca plăți compensatorii persoanelor fizice și persoanelor juridice proprietari de fond forestier, respectiv unităților administrativ-teritoriale care dețin în proprietate fond forestier.

Secțiunea a 6-a — Conservarea biodiversității

Articolul 82

Luna plantării arborilor

(1) În perioada 15 martie-15 aprilie a fiecărui an, Autoritatea organizează „Luna plantării arborilor“ în vederea promovării mijloacelor de limitare a efectelor schimbărilor climatice.

(2) „Luna plantării arborilor“ se organizează cu participarea consiliilor județene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor școlare teritoriale, a instituțiilor confesionale, a unităților militare, precum și a altor instituții publice.

(3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), Autoritatea, prin unitățile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, pune la dispoziția celor interesați materialul săditor și logistica necesară.

(4) În perioada prevăzută la alin. (1), Autoritatea, administratorii pădurilor proprietate publică a statului și ocoalele silvice de regim sunt obligați să desfășoare acțiuni publice de popularizare și educare privind rolul și importanța pădurii și activități practice de realizare de plantații forestiere, întreținere și conducere a arboretelor.

Articolul 83

Forme și modalități de conservare și ameliorare a biodiversității

(1) Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversității pădurilor se vor lua în considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică.

(2) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin:

a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;

b) adoptarea de măsuri pentru crearea și/sau menținerea peisajului forestier mozaicat;

c) asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;

d) menținerea de lemn mort pe picior și pe sol în limitele ecologice necesare;

e) menținerea și protejarea arborilor-habitat;

f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părți de arborete;

g) menținerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânță;

h) menținerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetație forestieră în lungul cursurilor de apă;

i) menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită definite prin normele tehnice.

(3) Nivelul de implementare a formelor și modalităților de conservare și ameliorare a biodiversității, cu caracter obligatoriu, este reglementat în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2).

(4) Nivelul de implementare a formelor și modalităților de conservare și ameliorare a biodiversității, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3).

(5) Planurile de management, planurile de reconstrucție ecologică și amenajamentele silvice cuprind măsuri de îmbunătățire sau menținere a biodiversității ecosistemelor forestiere.

(6) Proprietarul poate opta pentru implementarea unor măsuri de conservare, cu caracter voluntar, cu excepția lucrărilor obligatorii de îngrijire prevăzute la art. 70.

Articolul 84

Stimularea conservării biodiversității

(1) Proprietarii terenurilor din FFN, alții decât statul, care aplică măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor, conform prevederilor art. 83 alin. (3), beneficiază de compensații financiare acordate de către stat pentru restricțiile impuse, conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).

(2) Proprietarii terenurilor din FFN, alții decât statul, care își asumă angajamente de mediu, conform dispozițiilor art. 83 alin. (4), prin care aplică măsuri de conservare a biodiversității beneficiază de stimulente financiare conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).

Articolul 85

Monitorizarea conservării și ameliorării biodiversității

Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor și de conservare a biodiversității și funcțiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentați științific și reglementați prin normele tehnice din silvicultură, în conformitate cu art. 66 alin. (2).

Articolul 86

Ecosisteme forestiere și alte elemente cu valoare ridicată de conservare

(1) Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicată de conservare și sunt strict protejate:

a) pădurile virgine și cvasivirgine cuprinse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine;

b) rezervațiile științifice;

c) arboretele din rezervațiile naturale cu regim strict de protecție;

d) arboretele declarate monumente ale naturii;

e) arboretele din zonele strict protejate și de protecție integrală ale ariilor naturale protejate;

f) jnepenișurile din FFN;

g) pădurile incluse în patrimoniul UNESCO.

(2) Au valoare ridicată de conservare: arborii-habitat, arborii cu valoare deosebită identificați ca atare în diferite acte normative, arborii remarcabili din afara FFN, precum și cei din FFN, arborii din insulele de îmbătrânire, precum și habitate marginale naturale cu valoare conservativă care se găsesc pe terenurile neproductive din FFN sau de-a lungul apelor situate în FFN.

Articolul 87

Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate

(1) Se înființează Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii științifice aprobate de Autoritate.

(2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară cu acordul proprietarului și se înscriu în Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate.

(3) Pădurile virgine și cvasivirgine sunt strict protejate și se includ în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine, parte integrantă a Catalogului național al ecosistemelor forestiere strict protejate.

(4) Arboretele nou-identificate, care îndeplinesc criteriile de încadrare în una dintre categoriile ecosistemelor forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86, se încadrează în categoria respectivă.

(5) Statul, atât la solicitarea proprietarului, cât și din proprie inițiativă, prin administratorul fondului forestier proprietate publică, achiziționează cu prioritate terenuri din fondul forestier încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare.

Articolul 88

Reguli de conservare a biodiversității în regenerări

(1) Regenerarea pădurilor se realizează preponderent pe cale naturală din sămânță, în vederea conservării diversității genetice a speciilor de arbori.

(2) În cazul regenerărilor artificiale, conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor constituie principalul mijloc de creștere a rezilienței acestora și se asigură prin:

a) utilizarea resurselor genetice incluse în Catalogul național al materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, care se revizuiește;

b) promovarea cu prioritate a speciilor autohtone;

c) utilizarea proveniențelor adaptate la condițiile de vegetație.

Articolul 89

Asigurarea conservării și ameliorării biodiversității pădurilor

(1) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează în concordanță cu obiectivele de conservare, în mod unitar la nivel național, în baza măsurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice.

(2) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având în vedere cu prioritate menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate.

(3) În procesul de amenajare a pădurilor situate în arii naturale protejate prevederile planurilor de management sau, după caz, setul de măsuri minime de conservare ale ariilor naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare în raport cu prevederile normelor tehnice.

(4) Amenajamentele silvice pentru terenurile din FFN incluse în arii naturale protejate preiau și implementează măsurile de management din planurile de management aprobate sau măsurile minime de conservare dacă nu există planuri de management aprobate și se armonizează prin încadrarea în categorii funcționale specifice și stabilirea de soluții tehnice corespunzătoare.

(5) Amenajamentele silvice elaborate pentru pădurile situate în arii naturale protejate stau la baza acordării, pentru restricțiile impuse de măsurile prevăzute la alin. (4), a compensațiilor aferente aplicării măsurilor de conservare din planurile de management ale ariilor naturale protejate; compensațiile reprezintă contravaloarea produselor/serviciilor pe care proprietarii nu le recoltează sau de care nu beneficiază, după caz.

Articolul 90

(1) Pentru pădurile de pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale Ilfov sunt permise doar lucrări în scop de reconstrucție ecologică, lucrări de împăduriri, reîmpăduriri și completare a regenerării naturale, lucrări de îngrijire a culturilor și semințișurilor până la realizarea stării de masiv și lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor din categoria degajărilor, depresajului, curățirilor și răriturilor și extragerea produselor extraordinare de pe terenurile pentru care este aprobată scoaterea definitivă/ocuparea temporară, necesare realizării obiectivelor de utilitate publică, de interes național și a produselor accidentale, așa cum sunt prevăzute la art. 99 alin. (2) lit. c). În cazuri strict justificate, se poate proceda la doborârea arborilor care creează o stare de pericol pentru siguranța utilizatorilor pădurii.

(la 14-03-2025, Alineatul (1) , Articolul 90 , Sectiunea a 6-a , Capitolul V , Titlul III a fost modificat de Punctul 2. , Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 14 din 13 martie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 14 martie 2025 )

(2) Lucrările de rărituri prevăzute la alin. (1) ce implică tăieri de arbori se execută în perioada 1 noiembrie-31 martie a anului.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul pădurilor încadrate la tipul funcțional TI, se aplică regimul juridic specific acestei încadrări. În cazul pădurilor cuprinse în arii naturale protejate, în privința recoltării de lemn, se aplică măsurile cele mai restrictive dintre cele prevăzute în planul de management sau cele de la alin. (1).

(4) Titularii dreptului de proprietate privată asupra pădurilor de pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale Ilfov beneficiază de compensații, la cerere, pentru implementarea prevederilor alin. (1). Cuantumul și metodologia acordării compensațiilor sunt cele stabilite prin normele metodologice de acordare, utilizare și control al compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă.

Articolul 91

Comunitățile dependente critic de pădure din arii naturale protejate

La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate și stabilirea măsurilor prevăzute de acestea se ține cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiționale pentru comunitățile dependente critic de pădure, așa cum sunt definite în prezenta lege.

Articolul 92

Transferul obligațiilor de conservare a biodiversității

Proprietarul care intenționează să transmită dreptul de proprietate asupra terenurilor din FFN încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare sau în arii naturale protejate este obligat să informeze dobânditorul în legătură cu obligațiile referitoare la conservarea biodiversității, cu minimum 30 de zile înainte de transmiterea dreptului de proprietate.

Secțiunea a 7-a — Paza FFN

Articolul 93

Reguli de organizare a pazei

(1) Paza FFN se realizează potrivit dispozițiilor prezentei legi, iar scopul pazei îl constituie preîntâmpinarea, descurajarea, combaterea actelor păgubitoare pentru integritatea FFN și a obiectivelor, bunurilor și produselor acestuia.

(2) Măsurile de pază și securitate ale FFN se stabilesc pe bază de analiză de risc elaborată de către structurile de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice și avizată de către Garda Forestieră și de către inspectoratul de poliție județean, competente teritorial.

(3) Conducătorii structurilor de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice elaborează regulamentul propriu privind organizarea pazei.

(4) Modelul-cadru al regulamentului privind organizarea pazei, prevăzut la alin. (3), criteriile și procedurile privind realizarea analizei de risc se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(5) Paza se asigură prin personal silvic propriu al structurii de administrare. În cazuri justificate, pe baza informațiilor rezultate din analiza de risc, structura de administrare poate asigura paza fondului forestier și cu structuri specializate autorizate conform reglementărilor specifice în domeniul pazei bunurilor.

(6) Structura de administrare a FFN are obligația asigurării continuității pazei FFN aflat în responsabilitate.

(7) Paza poate fi organizată, după caz, de mai multe ocoale silvice în comun.

(8) Conducătorul structurii de administrare a FFN răspunde pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (3).

(9) Prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale actelor normative subsecvente nu au aplicabilitate în ceea ce privește realizarea și implementarea măsurilor de pază și de securitate în FFN.

(10) Unitățile de poliție și jandarmerie, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în asigurarea pazei FFN.

Articolul 94

Obligațiile generale ale personalului silvic cu atribuții de pază

(1) Personalul silvic cu atribuții de pază are următoarele obligații generale în timpul serviciului:

a) să cunoască locurile și punctele vulnerabile din fondul forestier în pază, pentru a preveni producerea faptelor de natură să aducă prejudicii fondului forestier;

b) să păzească suprafețele de fond forestier predate spre pază;

c) să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit fapte care pot fi încadrate ca infracțiuni, contravenții silvice ori alte fapte ilicite în fondul forestier aflat în pază;

d) să sesizeze poliția, de îndată, în legătură cu fapte de natură a prejudicia fondul forestier aflat în pază și să își dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliție;

e) să poarte în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție și armamentul cu care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condițiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) să execute alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit regulamentului și planului de pază;

g) să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele și perioadele de risc, iar în cazul declanșării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic și celelalte instituții abilitate pentru astfel de situații și să acționeze imediat pentru localizarea și stingerea incendiului;

h) să asigure măsuri de identificare și conservare a mijloacelor de probă cu ocazia constatării infracțiunilor până la sosirea personalului împuternicit pentru control sau a organelor de urmărire penală.

(2) Regulamentul privind organizarea pazei, elaborat conform art. 93 alin. (3), trebuie să cuprindă cel puțin următoarele obligații ale personalului silvic cu atribuții de pază:

a) să execute patrulări și să desfășoare activități de prevenire și de combatere a faptelor penale și contravenționale care ar putea aduce atingere integrității FFN;

b) să constate nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea lemnului și a tăierilor fără drept;

c) să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele și perioadele de risc, iar în cazul declanșării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic și celelalte instituții abilitate pentru a interveni în astfel de situații;

d) să ia măsuri de prevenire și combatere a depozitării de deșeuri de orice tip pe terenurile din FFN;

e) să ia măsuri de asigurare a integrității FFN împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcțiilor, instalațiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieților și lăstarilor, precum și a oricăror fapte ilegale;

f) să controleze circulația materialului lemnos în FFN pentru care asigură paza în vederea stabilirii provenienței și legalității transportului de materiale lemnoase;

g) să stabilească prejudiciul produs în FFN aflat în pază și să acționeze pentru identificarea autorilor acestor fapte.

(3) În cazul asigurării pazei FFN și cu structuri specializate, regulamentul de pază cuprinde și atribuțiile acestora.

Articolul 95

Răspunderea structurii de administrare a FFN

(1) Structura de administrare prestatoare a serviciilor de pază răspunde civil în cazul producerii de prejudicii în terenul forestier obiect al contractului de administrare/prestare a serviciilor de pază.

(2) Contractele de administrare/asigurare a serviciilor de pază vor conține clauze de angajare a răspunderii civile menționate la alin. (1).

(3) În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, administratorul/ proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanță pentru recuperarea pagubei.

(4) În cazul valorilor nerecuperate ale funcțiilor nerealizate ale pădurii, constatate pe terenurile din FFN, Garda Forestieră cu competență teritorială se constituie parte civilă în instanță pentru recuperarea valorii funcțiilor nerealizate.

Articolul 96

Răspunderea personalului cu atribuții de pază

(1) Personalul silvic cu atribuții de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele în FFN pe care îl are în pază, produse de terți sau din fapta proprie, în situația în care acesta nu depune o informare scrisă către ocolul silvic de îndată ce constată existența pagubelor.

(2) Conducătorul ocolului silvic are obligația de a sesiza de îndată de la primirea informării scrise menționate la alin. (1) unitățile de poliție sau de parchet competente teritorial.

(3) Acțiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuții de pază a FFN pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în condițiile prezentei legi, sunt de competența materială a instanțelor de conflicte de muncă.

(4) Constatarea și evaluarea pagubelor care angajează răspunderea patrimonială se fac de către personalul silvic cu atribuții de control, prin fișa postului sau prin delegare, după caz, pe bază de proces-verbal. Încălcarea obligațiilor de serviciu atrage răspunderea penală sau disciplinară, după caz.

(5) Contravaloarea pagubelor constatate și evaluate în condițiile alin. (4) se încasează de către ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice și are destinațiile prevăzute de prezenta lege. În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, administratorul/proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanță pentru recuperarea pagubei, sub sancțiunea recuperării acestei pagube pe cale civilă de la conducătorul structurii de administrare.

(6) În cazul terenurilor din FFN preluate în pază de ocolul silvic în baza actelor de constatare menționate la art. 31 alin. (3) și pentru care nu sunt încheiate contracte de administrare sau de servicii silvice minimale, sumele încasate ca despăgubiri și care, potrivit prezentei legi, ar trebui să se acorde proprietarului pădurii în care s-a produs paguba se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică și se utilizează, la cerere, de către ocolul silvic care asigură administrarea/ serviciile silvice.

(7) Transferul sumelor prevăzute la alin. (5) și (6) care, potrivit prezentei legi, revin proprietarilor/deținătorilor cu orice titlu de fond forestier se face de ocolul silvic în maximum 30 de zile de la data încasării acestora.

Articolul 97

Utilizarea instrumentelor și tehnologiilor moderne de supraveghere

(1) Pentru asigurarea integrității FFN, prevenirea și combaterea activităților ilegale și asigurarea trasabilității lemnului recoltat din pădure, precum și pentru administrarea mijloacelor de probă, administratorii de fond forestier instalează sisteme de supraveghere video, pentru care termenul de stocare a imaginilor video este de minimum 3 luni. Locațiile sistemelor de supraveghere video se vor amplasa în punctele stabilite pe baza analizei de risc prevăzute la art. 93 alin. (2).

(2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de supraveghere video sunt obligate să asigure accesul nemijlocit, în timp real, la aceste sisteme și accesul la informațiile stocate, la cererea Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale, a Gărzilor Forestiere, poliției și jandarmeriei.

(3) Autoritatea asigură conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informațional integrat pentru păduri.

(4) Sistemele prevăzute la alin. (1) și Sistemul informațional integrat pentru păduri se dezvoltă inclusiv cu capacități automate de detectare și alertare a posibilelor activități ilegale la regimul silvic. Mecanismul de monitorizare și alertare și procedura de intervenție a autorităților prevăzute la art. 136 se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 20.

(5) Prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată de entitățile care utilizează informațiile și datele preluate din sistemele de supraveghere video prevăzute la alin. (1), se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46 CE, precum și a legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.

Secțiunea a 8-a — Prevenirea și stingerea incendiilor

Articolul 98

Obligații referitoare la prevenirea și stingerea incendiilor

(1) Proprietarii terenurilor din FFN, ai perdelelor forestiere de protecție și ai terenurilor degradate din afara FFN pe care s-au realizat lucrări de împădurire, precum și ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligați să aplice și să respecte normele specifice de prevenire și apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Persoana fizică care observă un incendiu de pădure are obligația să întreprindă toate demersurile pentru informarea autorităților, inclusiv apelarea numărului unic de urgență 112, și să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului.

Secțiunea a 9-a — Produsele pădurii

Articolul 99

Produsele pădurii

(1) În sensul prezentei legi, produsele specifice FFN sunt lemnul, produsele lemnoase asimilate lemnului și produsele nelemnoase.

(2) Lemnul este reprezentat prin:

a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;

b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor;

c) produse accidentale, rezultate în urma acțiunii factorilor biotici și abiotici destabilizatori;

d) produse extraordinare.

(3) Produsele lemnoase asimilate lemnului sunt: arbori și arbuști ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieți și diferite produse din lemn.

(4) În sensul prezentei legi, produsele nelemnoase specifice FFN sunt reprezentate prin:

a) fructe de pădure;

b) semințe forestiere;

c) trufe și alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;

d) plante medicinale și aromatice din cuprinsul acestuia;

e) rășină;

f) alte produse.

(5) Produsele nelemnoase se recoltează cu acordul administratorului în cazul FFN proprietate publică sau al proprietarului în celelalte cazuri, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului Autorității.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), nu este necesar acordul administratorului în cazul FFN proprietate publică sau al proprietarului în celelalte cazuri, în cazul recoltării produselor nelemnoase pentru uz casnic.

Articolul 100

Sprijinirea comunităților dependente de produsele pădurii

(1) Comunitățile locale dependente de pădure sunt comunități locale tradiționale care depind în mare măsură de resursele oferite de pădure pentru asigurarea subzistenței, păstrarea identității culturale sau îmbunătățirea situației economice și sociale, cu îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor criterii:

a) dependența de resursele forestiere;

b) fezabilitatea procurării resurselor forestiere din alte zone;

c) activități tradiționale care țin de lucrul la pădure sau de practicarea lemnăritului;

d) recoltarea resurselor nu contribuie la degradarea pădurilor.

(2) Indicatorii de desemnare, procedurile de identificare a comunităților dependente de pădure definite la alin. (1) și a terenurilor forestiere de care acestea depind se stabilesc prin metodologie aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(3) Este interzisă cesionarea dreptului de recoltare a produselor nelemnoase pentru pădurile proprietate publică, care oferă resurse forestiere de bază pentru comunitățile locale dependente de pădure. Proprietarii/Administratorii FFN proprietate publică au obligația să acorde acces gratuit pentru comunitățile dependente de pădure pentru consum propriu al produselor nelemnoase ale pădurii prevăzute la art. 99 alin. (4) lit. c)-f), cu respectarea condițiilor legale de recoltare.

(4) Valorificarea lemnului din FFN proprietate publică de care comunitățile locale dependente de pădure depind și achiziționarea de servicii de către administratorii de FFN proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale respective trebuie să contribuie la dezvoltarea socioeconomică a comunităților locale definite la alin. (1).

(5) Beneficiarii prevăzuți la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni, republicată, sunt considerați comunități locale dependente de pădure și beneficiază de drepturile acordate acestor comunități.

Secțiunea a 10-a — Exploatarea lemnului

Articolul 101

Atestarea agenților economici care efectuează exploatarea lemnului

(1) Exploatarea lemnului include toate fazele tehnologice/procesele care se aplică pentru obținerea sortimentelor de lemn brut.

(2) Exploatarea lemnului se realizează de către persoane juridice atestate.

(3) Atestarea persoanelor juridice pentru activitatea de exploatare a lemnului se face de către Comisia de atestare care funcționează în cadrul asociației patronale și profesionale din domeniul forestier, recunoscută la nivel național. Comisia de atestare funcționează pe baza Regulamentului privind aprobarea criteriilor și procedura de atestare/reatestare, organizarea, funcționarea și componența comisiei de atestare a agenților economici pentru exploatarea lemnului, aprobat prin ordin al conducătorului Autorității.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), exploatarea lemnului se poate realiza și fără atestare, în următoarele cazuri:

a) de către proprietarii de fond forestier persoane juridice și fizice care pot exploata din proprietatea lor un volum de până la 20 metri cubi/an/teren forestier în proprietate, precum și persoanele fizice membre ale formelor asociative prevăzute la art. 8 alin. (1);

b) la exploatarea lemnului din parchetele de curățiri;

c) la intervenția de urgență în cazul calamităților în albia minoră a râurilor sau pe suprafața construcțiilor hidrotehnice, în scopul prevenirii inundațiilor, precum și la intervenția de urgență în vederea deblocării infrastructurii de transport;

d) de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în scopul asigurării apei preluate prin sistemele de desecare-drenaj și evacuate în emisari prin canale deschise în zona dig-mal sau pentru asigurarea aducerii apei de la stația de pompare de bază, prin canale deschise executate;

e) la executarea lucrărilor de întreținere și reparații pe terenurile amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, respectiv amenajări de irigații, de desecare sau de combatere a eroziunii solului, după caz, inclusiv în zonele de protecție aferente acestora;

f) pentru prevenirea deteriorării elementelor infrastructurii rutiere și feroviare și pentru asigurarea circulației rutiere și feroviare.

(5) La nivelul Comisiei de atestare se înființează Registrul electronic național al evidenței utilajelor specifice de exploatare. Dezvoltarea și operaționalizarea registrului se fac de către asociația profesională în cadrul căreia funcționează Comisia de atestare.

(6) Retragerea certificatelor de atestare se face de către Comisia de atestare în baza propunerii de retragere din raportul de control întocmit de Garda Forestieră Națională și structurile acesteia sau alte instituții cu rol de control. Retragerea poate fi contestată în condițiile legii.

(7) Asociația profesională în cadrul căreia funcționează Comisia de atestare are obligația organizării de cursuri de formare profesională pentru administratorii agenților economici și personalul de specialitate, în vederea creșterii gradului de cunoaștere a legislației și a regulilor de exploatare a lemnului. Durata acestor cursuri trebuie să fie de minimum 8 ore/an.

Articolul 102

Impactul exploatării lemnului asupra ecosistemelor forestiere

(1) În organizarea si derularea activității de exploatare a lemnului se urmărește reducerea impactului, exprimat ca durată și intensitate, asupra ecosistemului forestier.

(2) Instrucțiunile privind aprobarea criteriilor specifice impactului exploatării lemnului în ariile naturale protejate, a termenelor, modalităților și perioadelor de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității.

(3) Criteriile specifice ale impactului exploatării lemnului în ariile naturale protejate sunt:

a) la punerea în valoare a arboretelor din FFN și a vegetației forestiere din afara acestuia, situate în ariile naturale protejate, la nivel de unitate de producție, necesare menținerii/îmbunătățirii stării de conservare a speciilor/habitatelor, precum și a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente în arboretele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată;

b) pentru desfășurarea activității de exploatare forestieră în ariile naturale protejate, care vor fi introduse în cuprinsul autorizației de exploatare forestieră, în vederea menținerii/îmbunătățirii stării de conservare a speciilor/habitatelor, precum și a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente în arboretele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.

Articolul 103

Autorizația de exploatare

(1) Exploatarea lemnului se realizează pe baza autorizației de exploatare/procesului-verbal de inventariere înregistrate/înregistrat în sistemul informatic integrat și emise/emis, după caz, de ocolul care asigură administrarea sau serviciile silvice sau de personalul silvic prevăzut la art. 35.

(2) În ariile naturale protejate autorizațiile de exploatare/procesul-verbal de inventariere trebuie să cuprindă condițiile specifice de mediu pentru desfășurarea activității de exploatare forestieră și măsurile pentru monitorizarea acesteia.

(3) Emiterea autorizației de exploatare/procesului-verbal de inventariere se face în condițiile Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(4) Titularului autorizației de exploatare i se interzice începerea exploatării lemnului înaintea predării parchetului.

(5) Este interzisă tăierea sau extragerea prin orice mijloc a arborilor care nu sunt destinați extragerii conform autorizației de exploatare/procesului-verbal de inventariere.

(6) Titularii autorizațiilor de exploatare/procesului-verbal de inventariere sunt direct răspunzători pentru prejudiciile produse în șantierul de exploatare a lemnului.

Articolul 104

Marcarea arborilor

(1) Arborii destinați tăierii se inventariază și, în funcție de natura tăierii, se marchează, după caz, cu dispozitive speciale de marcat, în conformitate cu regulamentul prevăzut la alin. (4). Pentru lucrările de conducere și îngrijire a arboretelor cu vârsta până la 30 de ani nu se folosesc dispozitive speciale de marcat.

(2) Dispozitivele speciale de marcat se folosesc și de către personalul cu atribuții de control pentru marcarea cioatelor arborilor tăiați ilegal.

(3) Dispozitivelor speciale de marcat li se aplică regimul juridic al mărcilor și sigiliilor.

(4) Forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al conducătorului Autorității.

Notă A se vedea ORDINUL nr. 396 din 3 martie 2026 pentru aprobarea Regulamentului privind forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 12 martie 2026.

(5) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat se face numai de către personalul împuternicit.

(6) Personalul împuternicit pentru folosirea dispozitivului special de marcat are obligația de a nu îl folosi în alte scopuri sau în alte locații decât cele prevăzute în delegația de marcare emisă sau după expirarea termenului înscris în delegație.

(7) Pentru marcarea arborilor pot fi utilizate și alte sisteme de marcare în baza regulamentului prevăzut la alin. (4).

(8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (4) se pot stabili, pe zone-pilot, și modalități de recoltare a arborilor fără folosirea dispozitivelor speciale de marcat.

(9) Administratorii de terenuri cu destinație forestieră pot alege să implementeze un sistem alternativ de marcare, care să consemneze elemente de identificare a arborilor de viitor, cu renunțarea marcării arborilor de extras. Experimentarea acestor sisteme este supusă avizării prealabile a Gărzii Forestiere competente teritorial și este condiționată de existența unei monitorizări video permanente a tuturor ieșirilor posibile din fondul forestier administrat.

Articolul 105

Riscul normal și prejudiciile asociate exploatării lemnului

(1) Volumul arborilor vătămați sau distruși prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăși 3% din volumul autorizat la exploatare.

(2) Vătămarea sau distrugerea arborilor sub volumul prevăzut la alin. (1) reprezintă risc normal al exploatării lemnului, nu constituie pagubă adusă pădurii și nu se sancționează contravențional sau penal, după caz.

(3) Dacă în procesul de exploatare sunt afectați arbori în volum care depășește limita stabilită la alin. (1), aceștia constituie pagubă adusă pădurii.

(4) Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere, a lucrărilor de artă și malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, precum și a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise de instrucțiunile prevăzute la art. 102 alin. (2), se face prin asigurarea riscului la asigurători autorizați sau prin depunerea unei cauțiuni de către persoana contractantă a exploatării lemnului, în valoare de 5% din valoarea contractului, în contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizației de exploatare.

(5) Este obligatorie notificarea de către titularul autorizației de exploatare a ocolului silvic cu privire la prejudiciile care decurg din riscul normal al activității de exploatare, apărute asupra arborilor care nu sunt destinați extragerii, în termen de 5 zile de la data producerii; în caz contrar titularul autorizației de exploatare răspunde contravențional sau penal, după caz.

Articolul 106

Platforme primare și accesul la parchete

(1) Pentru exploatarea lemnului, în șantierele de exploatare a lemnului, se folosesc căi de colectare, se amenajează platforme primare și amenajări necesare lucrărilor de exploatare a lemnului, în conformitate cu prevederile Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare și transport al lemnului, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor, respectiv depozitarea lemnului pe terenuri aparținând altor proprietari se face cu plata servituții de trecere și, după caz, a despăgubirilor stabilite prin înțelegerea părților sau în instanță.

(3) Conținutul-cadru al caietului de sarcini pentru licitațiile/negocierile care se organizează pentru vânzarea lemnului din proprietatea publică cuprinde informații privind asigurarea condițiilor de acces la lemnul care se oferă spre vânzare, cu menționarea părții responsabile pentru efectuarea diligențelor necesare obținerii acestui drept.

Secțiunea a 11-a — Proveniența și circulația lemnului

Articolul 107

Proveniența lemnului

(1) Proveniența lemnului, înțeleasă ca porțiunea de teren poziționată geografic, se certifică în baza documentelor legal aprobate introduse în sistemul informatic integrat.

(2) Obligațiile operatorului și comercianților privind proveniența lemnului și trasabilitatea materialelor lemnoase se reglementează prin hotărârea prevăzută la art. 20 alin. (1).

Articolul 108

Transportul materialelor lemnoase

(1) Lemnul/Materialele lemnoase se transportă numai însoțit(e) de documente specifice de transport înregistrate în sistemul informatic integrat pentru păduri, din care să rezulte proveniența legală a acestuia/acestora. Documentele specifice de transport al lemnului/materialelor lemnoase sunt documente cu regim special.

(2) Se interzice transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoțite de documentele prevăzute la alin. (1) sau din care nu rezultă proveniența legală a acestora.

(3) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea și comercializarea materialelor lemnoase fără avizul de însoțire a materialelor lemnoase prevăzut la alin. (1) sau din care nu rezultă proveniența legală a acestora.

Secțiunea a 12-a — Introducerea pe piață a lemnului

Articolul 109

Introducerea pe piață a lemnului

(1) Recoltarea lemnului și introducerea pe piață a lemnului se realizează în condițiile prezentei legi.

(2) Introducerea lemnului pe piață se realizează în platforma primară definită ca locul poziționat geografic, raportat în sistemul informațional integrat pentru păduri, unde se încheie exploatarea lemnului și se asigură îndeplinirea condițiilor necesare prevăzute de normele reglementate la art. 20 alin. (1).

(3) Măsurarea lemnului/materialelor lemnoase se face la încărcarea în vederea transportului, potrivit hotărârii prevăzute la art. 20 alin. (1).

(4) Evaluarea cantitativă a materialelor lemnoase se face prin metodele incluse în normele prevăzute la art. 20 alin. (1) și prin alte metode cu utilizarea tehnologiilor moderne, aprobate de Autoritate.

Articolul 110

Reguli de valorificare a lemnului

(1) Valorificarea lemnului de pe terenurile din FFN proprietate publică se face în conformitate cu regulamentul de valorificare aprobat prin hotărâre a Guvernului și se realizează ținând cont de următoarele obiective:

a) valorificarea superioară a lemnului;

b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a lemnului, care să vizeze inclusiv dimensionarea adecvată a grupajului de partizi sau a loturilor de lemn fasonat, astfel încât să țină cont de capacitatea de prelucrare locală;

c) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuințelor;

d) asigurarea condițiilor concurențiale pe piața lemnului, care să vizeze inclusiv adoptarea unor criterii obiective și transparente de selectare a partizilor care se valorifică ca lemn pe picior sau fasonat la drum auto;

e) transparența comercializării lemnului și materialelor lemnoase;

f) minimizarea impactului exploatării lemnului, conform criteriilor prevăzute la art. 102;

g) crearea cadrului de dezvoltare și stabilitate pentru sectorul de exploatare prin contracte-cadru multianuale pentru prestări de servicii de exploatare;

h) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei, din păduri proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de lemn fasonat, după depunerea ultimei oferte la fiecare lot, la un nivel egal de preț cu ultima ofertă, în condițiile exprimării unei oferte pentru lotul respectiv;

i) asigurarea accesului comunităților locale dependente de pădure la cumpărarea lemnului și materialelor lemnoase de care acestea depind, în acord cu prevederile art. 100 alin. (4).

(2) Producătorii atestați din industria mobilei pot încheia contracte-cadru multianuale, pentru o perioadă de maximum 5 ani, în baza unei proceduri reglementate prin regulamentul de valorificare prevăzut la alin. (1), încheiate cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, pentru sortimentele lemn rotund furnir și lemn rotund gater.

(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cel puțin 50% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publică se valorifică ca lemn fasonat situat în depozitele pentru materiale lemnoase.

(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2030, cel puțin 70% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publică se valorifică ca lemn fasonat situat în depozitele pentru materiale lemnoase.

(5) Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuți la art. 32 alin. (1) și (6) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unității administrativ-teritoriale sunt obligați să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (3) și (4).

Articolul 111

Limitarea volumului de lemn achiziționat

O întreprindere economică/Un grup de întreprinderi economice legate nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment de lemn din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate.

Articolul 112

Valorificarea superioară a lemnului

(1) În sensul prezentei legi, valorificarea superioară a lemnului semnifică modul de valorificare a lemnului în produse de folosință îndelungată, apte pentru utilizarea lemnului în cascadă și cu valoare socioeconomică și de mediu ridicată.

(2) Statul încurajează, prin politici de achiziție publică și instrumente economice, utilizarea lemnului în construcții cel puțin pentru clădirile și infrastructura aparținând domeniului public.

(3) Statul încurajează, prin politici publice și instrumente economice, utilizarea energetică eficientă a resursei de lemn.

Secțiunea a 13-a — Accesibilitatea FFN

Articolul 113

Accesibilizarea FFN

(1) Mărirea gradului de accesibilizare a terenurilor din FFN, parte integrantă a Strategiei naționale pentru păduri, constituie o condiție de bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate, în cazul ariilor naturale protejate.

(2) Drumurile auto forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gestionarea pădurilor, desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind închise circulației publice, precum și pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri.

(3) Condițiile de acces se afișează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.

(4) Accesibilizarea FFN se realizează, alături de alte surse, prin constituirea și utilizarea Fondului de accesibilizare a pădurilor.

(5) Fondul de accesibilizare a pădurilor se constituie din următoarele surse:

a) între 10-20% din valoarea lemnului vândut și încasat sau autorizat spre exploatare, provenit din produse principale și accidentale I, calculată la nivelul prețului mediu al unui metru cub de lemn pe picior;

b) suma cuvenită administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, stabilită potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b).

(6) Procentul prevăzut la alin. (5) lit. a) se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității pentru FFN proprietate publică a statului și de proprietarul fondului forestier în alte situații.

(7) Alimentarea Fondului de accesibilizare a pădurilor se face la data la care obligațiile de plată decurgând din sursele de finanțare prevăzute la alin. (5) devin exigibile.

(8) Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național, republicată, Fondul de accesibilizare a pădurilor se utilizează și pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare a materialelor lemnoase necesare valorificării superioare a lemnului, respectiv pentru:

a) proiectarea și executarea lucrărilor de construire de depozite permanente pentru comercializarea masei lemnoase sub formă fasonată, inclusiv a lucrărilor de modernizare a depozitelor existente, precum și dotarea acestora cu bunuri de capital;

b) achiziția de terenuri de către administratorii FFN proprietate publică a statului, în numele statului, pentru înființarea de noi depozite pentru materiale lemnoase; terenurile achiziționate se includ în FFN;

c) achiziționarea de utilaje pentru construcția și întreținerea drumurilor forestiere;

d) lucrări de întreținere a drumurilor forestiere existente.

Articolul 114

Proiectarea și construirea drumurilor forestiere

(1) Proiectarea și construirea drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj și a evaluării impactului de mediu, cu obligația de a nu afecta calitatea apei, a solului și a habitatelor.

(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate în baza unei metodologii.

(3) Metodologia, criteriile de atestare și comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului Autorității, cu consultarea asociațiilor profesionale de profil.

(4) Construirea drumurilor forestiere se realizează numai după aprobarea schimbării categoriei de folosință forestieră, în condițiile prevăzute la art. 47.

(5) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru lucrările de corectare a torenților, după caz.

Articolul 115

Întreținerea și utilizarea drumurilor forestiere

(1) Întreținerea și repararea drumurilor forestiere sunt responsabilitatea proprietarului, respectiv a administratorului, în cazul drumurilor forestiere aflate în fondul forestier proprietate a statului, cu respectarea normativelor aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Deținătorii drumurilor forestiere care nu se află în proprietatea statului pot să își adopte propriile regulamente de utilizare și transport pe aceste drumuri forestiere, cu respectarea prevederilor art. 58 și 59.

(3) Drumurile forestiere și terenurile aferente acestora aflate în FFN proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, și care deservesc FFN proprietate publică a unei unități administrativ-teritoriale pot fi date în concesiune acesteia, cu titlu gratuit, cu acordul Romsilva.

(4) Contractul de concesiune se încheie pe o perioadă ce nu poate depăși data trecerii drumului forestier și a terenului aferent acestuia în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 192/2010, cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de 5 ani, fără posibilitate de prelungire.

Articolul 116

Lucrări de corectare a torenților

Lucrările de corectare a torenților din FFN, precum și cele de întreținere și reparații ale acestora sunt de interes național și de utilitate publică și se realizează în conformitate cu prevederile Strategiei naționale pentru păduri - 2030 și ale Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.