În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/52 din 26.02.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei aplicații pentru transmiterea electronică a datelor privind călătoriile („aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie“) și de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/399 și (UE) 2018/1.726 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului în ceea ce privește utilizarea credențialelor digitale de călătorie - COM (2024) 670 fina respectă principiile subsidiarității și proporționalității.
Senatul:
1. consideră că:
a) propunerea de regulament are ca obiective sporirea eficienței gestionării frontierelor externe, creșterea securității și buna funcționare a spațiului Schengen și asigurarea posibilității fluidizării trecerii frontierelor;
b) autoritățile de frontieră vor putea verifica, înainte de călătorie, autenticitatea și integritatea documentelor de călătorie și vor putea planifica și gestiona mai bine resursele prin preautorizarea călătorilor care utilizează credențiale digitale de călătorie;
c) pentru eu-LISA se estimează că este nevoie de un buget suplimentar de aproximativ 49,5 milioane euro (6 milioane euro în cadrul actualului buget al UE pe 7 ani - cadrul financiar multianual) și de 20 de membri ai personalului pentru a dezvolta aplicația UE pentru credențiale digitale de călătorie și pentru ca euLISA să își îndeplinească atribuțiile în conformitate cu Regulamentul privind eu-LISA și cu prezenta propunere, costuri care acoperă toate activitățile: cele pregătitoare, achiziționarea de software și hardware, analiză și proiectare, dezvoltare și testare, pregătirea centrelor de date, licență, funcționare și întreținere;
d) în privința statelor membre, deși nu este posibil să se determine cu exactitate costurile asociate punerii în aplicare a prezentei propuneri, se estimează că investiția unică pentru fiecare țară se ridică la aproximativ 2 milioane euro, care include: creșterea capacității serverelor și a capacității de stocare pentru stocarea temporară a credențialelor digitale de călătorie transmise de călători (250.000 euro); dezvoltarea conexiunii securizate la routerul date călători (traveller router), care să permită integrarea în sistemele naționale existente de gestionare a frontierelor (300.000-700.000 euro); actualizarea sau achiziționarea de hardware pentru a prelucra credențialele digitale de călătorie și pentru a sprijini recunoașterea facială și formarea personalului (30.000 euro);
2. subliniază:
a) pe aceeași linie cu Ministerul Afacerilor Interne, că:
(i) analiza de impact realizată de Comisie presupune că autoritățile nu pot să verifice în avans dacă persoanele au un document de călătorie autentic și dacă cetățenii terți îndeplinesc condițiile de intrare, însă aceasta este o ipoteză incorectă din mai multe motive: în primul rând, cetățenii terți cărora le-ar putea fi emise credențiale de călătorie sunt cei care beneficiază de un statut legal pe teritoriul Uniunii (membri de familie ai unui cetățean UE, cetățenii statelor asociate), iar această categorie beneficiază oricum de verificări facilitate și exceptări de la procedura ordinară; în al doilea rând, verificarea condițiilor de intrare pentru cetățenii terți nu se limitează la verificarea autenticității documentului de călătorie, iar propunerea nu conține exceptări de la îndeplinirea celorlalte condiții, prevăzute de art. 6 din CFS (Codul frontierelor Schengen), în ipoteza în care călătorii ar transmite în avans, pentru verificare, credențialele de călătorie;
(ii) analiza de impact a Comisiei nu prevede o țintă specifică pentru indicatorul privind numărul de utilizatori ai aplicației digitale;
b) în conformitate cu Ministerul Afacerilor Interne și cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, că:
(i) susține inițiativa Comisiei Europene de a stabili un cadru juridic pentru îmbunătățirea managementului frontierelor, prin introducerea unor proceduri de control bazate pe informații obținute în avans;
(ii) atrage atenția asupra dublării procesului de verificare și asupra poverii administrative, de resurse umane, tehnice și financiare;
(iii) procesul de comparare a informațiilor rezultate din etapa de preînregistrare/verificare în avans cu cele din etapa de verificare la frontieră (identificarea persoanei și verificarea autenticității și integrității documentului fizic sau a credențialelor digitale) va genera creșterea timpilor de efectuare a verificărilor, nu reducerea acestora.
3. recomandă:
a) ca în propunerea de regulament să fie prevăzută includerea în bugetul Uniunii a finanțării costurilor aferente aplicației UE pentru credențiale digitale de călătorie, având în vedere că echipamentele de control automatizat sunt prezente în număr limitat în punctele de trecere a frontierei din România, iar verificarea credențialelor în avans necesită structuri și echipamente suplimentare la nivelul tuturor punctelor de trecere a frontierelor (terestre, maritime, aeriene), implicând astfel costuri considerabile pentru România;
b) ca în propunerea de regulament să fie indicat expres domeniul de aplicare teritorial, în contextul în care, din perspectiva utilizării conceptelor specifice frontierelor externe, este de anticipat că domeniul de aplicare a propunerii ar fi axat pe dimensiunea externă a relației Uniunii cu statele terțe;
c) ca în propunerea de regulament să fie clarificate o serie de aspecte neclare privind fluxul procedurilor la frontieră, perioada de stocare a datelor și compatibilitatea cu alte sisteme de control (Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile - ETIAS, Interfața de programare a aplicațiilor - API, Sistemul de intrare/ieșire - EES, inclusiv cu aplicația Quick Border, dezvoltată de Frontex, ce permite preînregistrarea călătorilor care fac obiectul înregistrării în EES);
d) realizarea unei analize serioase asupra utilității practice a credențialelor digitale de călătorie și a aplicației aferente, precum și privind eficiența costurilor de implementare, având în vedere creșterea timpilor de efectuare a verificărilor și interesul redus al cetățenilor, demonstrat în consultările publice (doar 12% din respondenți ar utiliza aceste credențiale), întrucât în lipsa unui număr clar de beneficiari există riscul unor investiții semnificative fără valoare adăugată reală, dar cu impact semnificativ asupra resurselor naționale și a pasagerilor.
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 10 martie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, MIRCEA ABRUDEAN
București, 10 martie 2025.