Având în vedere Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-491/21 la data de 22 februarie 2024, potrivit căreia resortisanților unui stat membru care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și ședere în alt stat membru nu li se poate refuza eliberarea unei cărți de identitate cu valoare de document de călătorie în interiorul Uniunii Europene pentru singurul motiv că și-au stabilit domiciliul pe teritoriul acestui stat membru,
în considerarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație,
având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă acte normative fundamentale în domeniul administrativ, având un impact direct asupra reglementării drepturilor și obligațiilor cetățenilor români, acestea reglementând, printre altele, procedurile de obținere a actelor de identitate, gestionarea datelor personale ale cetățenilor și înregistrarea evenimentelor de stare civilă,
luând în considerare că actul de identitate ce va putea fi utilizat pentru exercitarea dreptului la libera circulație în statele membre este cartea electronică de identitate, document ce îndeplinește cerințele stabilite de Regulamentul (UE) 2019/1.157,
întrucât, potrivit art. 25 din Constituția României, republicată, dreptul la liberă circulație în străinătate este garantat,
luând în considerare dispozițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora actul de identitate național are funcția de document de călătorie pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene,
ținând seama de experiența acumulată în cadrul proiectului-pilot derulat la nivelul județului Cluj pentru implementarea cărții electronice de identitate, de faptul că este necesară extinderea eliberării noului act de identitate la nivel național, astfel încât statul român să asigure îndeplinirea exigențelor impuse de art. 5 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/1.157 și același nivel de calitate a serviciilor care pot fi furnizate cetățenilor,
luând în considerare că în cursul anului 2025 va fi extinsă la nivel național emiterea cărții electronice de identitate,
având în vedere că domiciliul persoanei fizice îndeplinește inclusiv rolul de identificare a acesteia pentru transmiterea corespondenței oficiale din partea autorităților și instituțiilor publice, cum sunt notificările privind diverse drepturi care se cuvin cetățeanului, notificările privind valabilitatea unor acte oficiale, citațiile sau comunicările privind emiterea unor acte administrative,
întrucât, în cazul cetățenilor români care declară că locuiesc în afara teritoriului național al României, este necesar un mecanism echivalent de comunicare oficială care să suplinească lipsa domiciliului pe teritoriul României,
reținându-se faptul că realizarea unor comunicări electronice către persoanele în cauză prin intermediul unei platforme pentru furnizarea de servicii electronice reprezintă o soluție viabilă în acest sens, precum și că Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne are deja implementate o serie de integrări cu sisteme de la nivel național, precum și mecanisme care permit asigurarea unui grad ridicat de interoperabilitate cu celelalte sisteme informatice utilizate de autoritățile și instituțiile publice din România pentru furnizarea de servicii electronice,
având în vedere operaționalizarea Sistemului informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă - SIIEASC și concluziile rezultate din utilizarea de până la acest moment a acestuia, termenul imperativ prevăzut de lege pentru asigurarea funcționării sistemului la nivel național, respectiv 31 martie 2025, precum și faptul că funcționarea eficientă a acestuia are un impact pozitiv, semnificativ, în implementarea mecanismelor necesare eliberării cărții electronice de identitate,
întrucât SIIEASC și cartea electronică de identitate sunt două proiecte de importanță națională, care necesită acțiuni complexe de coordonare, inclusiv din perspectiva reglementărilor incidente în materia stării civile și evidenței persoanelor,
ținând cont de faptul că neadoptarea unor măsuri imediate ar conduce la dificultăți în ceea ce privește exercitarea dreptului la libera circulație și aplicarea soluțiilor de ordin tehnic identificate pentru simplificarea fluxurilor de stare civilă, situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, dar și de faptul că în lipsa acestei intervenții legislative nu sunt create mecanismele juridice necesare pentru emiterea actelor de identitate cetățenilor români care declară că locuiesc în afara teritoriului național al României, situația având impact negativ pentru cetățeni și constituind un element care vizează interesul public general, iar, în contextul arătat, în care demersul nu poate fi amânat, existând riscul îngrădirii dreptului la libera circulație în interiorul Uniunii Europene, aceasta constituie o situație de urgență și extraordinară.
Ținând cont de faptul că măsurile propuse prin prezenta ordonanță de urgență concură la alinierea legislației române la aspectele reținute în hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-491/21,
în considerarea celor mai sus precizate, din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de existența unor dificultăți în aplicarea cadrului legal ulterior datei de 31 martie 2025 din perspectiva asigurării funcționării SIIEASC la nivel național, precum și de inexistența unor soluții normative care să asigure eliberarea cărții electronice de identitate fără domiciliu în România cetățenilor români care locuiesc în străinătate, potrivit legislației specifice actelor de identitate, și urmărește evitarea unor potențiale aplicări neunitare a dispozițiilor legale incidente actelor de identitate și de stare civilă și evitarea unei potențiale proceduri de infringement.
Văzând faptul că situațiile descrise interferează cu dreptul la liberă circulație a cetățenilor români în interiorul Uniunii Europene, se impune ca Guvernul, având în vedere rolul proactiv pe care îl exercită, să realizeze o intervenție, cu celeritate, pentru soluționarea acestei situații care nu poate fi amânată.
Având în atenție faptul că lipsa adoptării în regim de urgență a măsurilor prevăzute de prezentul act normativ poate conduce la afectarea cetățenilor, din perspectiva liberei circulații în interiorul Uniunii Europene și a serviciilor aferente evenimentelor primare de viață înregistrate în SIIEASC, utilizarea unui alt instrument legislativ putând conduce la imposibilitatea adoptării, în timp util și cu celeritate, a măsurilor necesare pentru asigurarea cadrului normativ, de nivel primar, pentru exercitarea acestui drept fundamental și a beneficia de servicii publice puse la dispoziție de administrația publică română,
în egală măsură, promovarea și adoptarea unei legi pentru instituirea măsurii propuse implică o procedură îndelungată, soluție juridică ce presupune ca pe tot parcursul procesului normal de legiferare autoritățile publice cu atribuții în domeniu să se afle în imposibilitatea de a oferi o soluție adecvată cetățenilor români,
reținându-se că, în cazul în care nu sunt acceptate măsurile propuse, se preconizează posibilitatea afectării drepturilor cetățenilor români, element care vizează interesul public general, iar, în contextul arătat, demersul nu poate fi amânat, existând riscul unor blocaje sau disfuncționalități instituționale, și constituie situații de urgență și extraordinare, a căror reglementare impune adoptarea unor măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,
luând în considerare faptul că situația prezentată întrunește premisele unei situații urgente care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, modificările propuse fiind necesare pentru a răspunde cerințelor actuale ale societății și pentru a asigura un cadru instituțional adaptat realităților tehnologice și administrative actuale, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecințe negative asupra exercitării drepturilor fundamentale prevăzute de Constituția României, republicată, și asupra interesului public, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat,
întrucât aspectele prezentate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:
(8^1) Începând cu data prevăzută la alin. (4), respectiv la alin. (4^3), activitățile de stare civilă se realizează exclusiv în SIIEASC și orice activitate de întocmire a actelor de stare civilă în registrele fizice sau în orice altă aplicație sau alt sistem informatic existente și funcționale la nivel local/județean încetează.
2. La articolul 3 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:
e) la nivel central, personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul D.G.E.P.
3. La articolul 3 alineatul (3), litera a) se abrogă.
4. La articolul 3, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:
(5^1) Secretarul general al unității administrativ-teritoriale verifică și semnează documentele care stau la baza emiterii aprobării de către primar a procedurilor în materie de stare civilă potrivit prezentei legi.
5. La articolul 3, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (9), cu următorul cuprins:
(9) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), ofițerii de stare civilă din cadrul D.G.E.P. întocmesc acte de naștere și de deces în registrele de stare civilă ale serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor/primăriilor din cadrul fiecărui județ/municipiului București, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în prezenta lege, în situația în care autoritățile prevăzute la alin. (8) nu pot înregistra aceste acte, în următoarele cazuri:
a) pentru soluționarea punctuală a unor situații deosebite, cu aprobarea directorului general al D.G.E.P.;
b) pentru asigurarea continuității activității de stare civilă la nivelul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor și al primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor, în vederea parcurgerii procedurilor de înregistrare a actelor și faptelor de stare civilă în sistem informatic.
6. La articolul 41, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alin. (8^1) și (8^2), cu următorul cuprins:
(8^1) În situațiile prevăzute la alin. (6)-(8), dacă titularul a decedat înainte de transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatului de naștere, ofițerul de stare civilă competent poate transcrie în registrele de stare civilă, din oficiu, cu titlu gratuit, certificatele de naștere eliberate de autoritățile străine, la sesizarea ofițerului de stare civilă competent să transcrie certificatul de deces. În situația în care acesta din urmă este competent să transcrie și certificatul de naștere, procedează mai întâi la transcrierea certificatului de naștere și ulterior transcrie certificatul de deces.
(8^2) Transcrierea certificatului de naștere în situația prevăzută la alin. (8^1) se face în baza certificatului sau extrasului de stare civilă eliberat de autoritățile străine, a referatului întocmit din oficiu de către ofițerul de stare civilă competent, precum și a celorlalte documente prevăzute de lege pentru procedura transcrierii prezentate de către solicitantul transcrierii certificatului de deces.
7. Articolul 41^6 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soți nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soț.
(2) Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei decizii/dispoziții administrative sau ca urmare a modificării intervenite în străinătate, nu are efect asupra numelui de familie din actul de naștere.
(3) Pentru persoanele căsătorite/divorțate care și-au păstrat în urma căsătoriei/divorțului numele de familie dobândit la naștere, decizia/dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui pe cale administrativă se înscrie pe marginea actului de naștere și nu are efect asupra numelui de familie aparținând titularului actului, dobândit la naștere.
(4) Prin excepție de la dispozițiile alin. (3), pentru persoanele căsătorite/divorțate care și-au păstrat, în urma căsătoriei/ divorțului, numele de familie dobândit la naștere, decizia/ dispoziția emisă ca urmare a schimbării numelui pe cale administrativă are efect asupra numelui de familie aparținând titularului actului, dobândit la naștere, numai la cererea acestuia.
8. Articolele 41^12-41^14 se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Structura de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a opozițiilor făcute, propune, motivat, șefului/directorului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui.
(2) Dispoziția prevăzută la alin. (1) se emite în termen de 30 de zile de la primirea documentelor prevăzute la art. 41^11.
(3) Dispoziția de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui se emite în două exemplare fizice, originale, semnate de șeful/directorul serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B.
(4) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), dispoziția de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, semnată de șeful/directorul serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., poate fi emisă și în format electronic, la cererea solicitantului.
(1) Dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui în format fizic se trimite serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei la care a fost înregistrată cererea, care are obligația să informeze, de îndată, în scris, solicitantul.
(2) Dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui în format electronic se transmite solicitantului la adresa de poștă electronică indicată în cerere.
(3) Dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înmânării acesteia titularului sau, după caz, de la data recepționării unei confirmări de primire, semnată electronic, transmisă de solicitant. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui.
(4) Dacă în termen de 90 de zile de la data transmiterii informării potrivit alin. (1) sau (2) solicitantul nu transmite confirmarea de primire prevăzută la alin. (3) ori nu se prezintă la sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei pentru a i se înmâna dispoziția, în original, aceasta se restituie emitentului, care o clasează la dosarul de schimbare de nume.
(5) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), dispoziția nu mai produce efecte.
Dovada schimbării numelui se face cu dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui și cu noul certificat de stare civilă eliberat de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie pe baza dispoziției de admitere a cererii de schimbare a numelui.
9. Articolul 41^18 se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul admiterii unei cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă, persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim recunoscut de lege poate solicita, pe cale judecătorească, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, anularea dispoziției de admitere a cererii de schimbare a numelui. Acțiunea în justiție poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data la care a luat cunoștință de schimbarea numelui și numai dacă persoana care o depune face dovada că, din motive obiective, neimputabile ei, nu a putut formula opoziția prevăzută la art. 41^10.
10. La articolul 73, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
(4) În termen de 6 luni de la data prevăzută la art. 2 alin. (4), registrele de stare civilă, certificatele de stare civilă și extrasele multilingve ale actelor de stare civilă neutilizate se retrag din gestiunea ofițerilor de stare civilă și a serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. fără decontarea contravalorii acestora și se transmit D.G.E.P. de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., potrivit unei metodologii stabilite de D.G.E.P.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 14, alineatele (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(3) Cetățenii români aflați în străinătate pot solicita:
a) la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României din străinătate, eliberarea primului act de identitate pentru minorul care a împlinit vârsta de 14 ani sau, de la data realizării condițiilor tehnice necesare, eliberarea unei cărți electronice de identitate;
b) la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, eliberarea unei cărți de identitate, inclusiv pe bază de procură specială autentificată la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, sau, de la data realizării condițiilor tehnice necesare, eliberarea unei cărți electronice de identitate ori a unei cărți de identitate simple.
..................................................................................................
(5) Pentru cetățenii români care figurează în R.N.E.P. cu mențiuni operative: urmărit, suspendarea dreptului la libera circulație în altă localitate din România sau în străinătate ori cu mandat de executare a pedepsei se eliberează carte electronică de identitate cu termenul de valabilitate prevăzut la art. 16 alin. (2^2).
2. La articolul 14, alineatul (7) se abrogă.
3. La articolul 17 alineatul (2), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
h) adresa de domiciliu din România a titularului.
4. La articolul 17, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) În cazul persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială și al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conținutul cărții de identitate simple.
5. La articolul 17, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
(5) Datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de identitate în format tipărit sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3).
6. La articolul 17, alineatul (5^2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(5^2) Începând cu data realizării condițiilor tehnice, datele cu caracter personal care se înscriu pe cartea electronică de identitate în format tipărit sunt cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-g), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3).
7. La articolul 17, după alineatul (5^2) se introduce un nou alineat, alin. (5^3), cu următorul cuprins:
(5^3) În format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit;
b) prenumele părinților titularului;
c) locul nașterii titularului;
d) certificate pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificate pentru semnătură electronică calificată, astfel cum acestea sunt definite de legislația din domeniu;
e) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete;
f) adresa de domiciliu din România a titularului sau, după caz, mențiunea «fără domiciliu în România»;
g) adresa de reședință din România a titularului.
8. La articolul 17^2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărții electronice de identitate sau, în cazul minorilor și al persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, numai cu acordul expres al părinților sau, după caz, al părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal. În situația minorilor cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al uneia dintre persoanele prevăzute la art. 14 alin. (8) care însoțește minorul.
9. La articolul 28, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Dovada adresei de domiciliu din România se poate face cu:
10. După articolul 28 se introduce un nou articol, art. 28^1, cu următorul cuprins:
(1) Cetățeanul român care locuiește în străinătate poate solicita eliberarea cărții electronice de identitate fără domiciliu în România.
(2) Pentru obținerea cărții electronice de identitate, cetățeanul care locuiește în străinătate trebuie să prezinte un pașaport simplu electronic sau un pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate, ori documente eliberate de autoritățile străine, în original, din care să rezulte că locuiește în acea țară, împreună cu traducerea autorizată în limba română, după caz, și să dețină un cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Prin excepție de la alin. (2), condiția deținerii unui cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu se aplică în cazul cetățenilor români care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
(4) Informațiile cuprinse în documentele eliberate de autoritățile străine prezentate de cetățean se colectează și se stochează în mapa electronică.
(5) Procedura de eliberare a cărții electronice de identitate fără domiciliu în România și documentele care trebuie prezentate de solicitant se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(1) Cetățeanului român care solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate fără domiciliu în România și care nu deține un cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne i se creează și i se validează contul în Platforma HUB la momentul prezentării pentru depunerea cererii, în baza unei adrese de poștă electronică și a unui număr de telefon personale sau, în cazul cetățenilor români care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, a unei adrese de poștă electronică și a unui număr de telefon ale reprezentantului legal.
(2) Procedura de creare și de validare a conturilor în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în situația prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(3) Pentru cetățenii români aflați în situația prevăzută la alin. (1), condiția deținerii unui cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzută la art. 28^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică de la data stabilită prin ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la alin. (2). Până la data respectivă, la momentul prezentării pentru depunerea cererii, cetățeanul român sau reprezentantul legal al cetățeanului român care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială furnizează o adresă de poștă electronică și un număr de telefon personale, în vederea creării și validării ulterioare a contului potrivit alin. (1).
(4) Procedura de comunicare a corespondenței transmise, prin intermediul Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, de către autoritățile și instituțiile publice către titularii cărților electronice de identitate fără domiciliu în România se consideră îndeplinită la 5 zile de la data la care corespondența este disponibilă în cont.
(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul modifică și/sau completează în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, cu modificările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 255/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, cu modificările ulterioare.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ministrul afacerilor interne emite ordinul prevăzut la art. III alin. (2).
Cererile pentru eliberarea cărților electronice de identitate și cererile pentru schimbarea pe cale administrativă a numelui, depuse la autoritățile competente și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează potrivit dispozițiilor legale aplicabile la data depunerii cererii.
PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Silviu Nicu Macovei, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Traian Laurențiu Hristea, secretar de stat Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltan
București, 27 martie 2025.