Articolul 1
Senatul României:
1. constată că baza juridică a comunicării este Codul Frontierelor Schengen, cu respectarea drepturilor fundamentale și a principiului nereturnării, dată fiind obligația statelor membre de a proteja frontiera externă a UE;
2. consideră, în acord cu poziția Ministerului Afacerilor Interne, că:
a) acțiunile de instrumentalizare a migranților în scopuri politice, care afectează, în mod deosebit, Lituania, Polonia și Letonia, pot avea implicații mai ample asupra întregii Uniuni;
b) alături de o presiune migratorie fără precedent pentru aceste state, aceste evenimente ridică provocări și riscuri securitare, generate și întreținute de abordarea și acțiunile autorităților din Belarus și Rusia;
c) protecția frontierei externe a UE trebuie să rămână o prioritate;
d) este esențială pentru contracararea acestor atacuri hibride creșterea capacității de reacție a statelor vizate;
e) utilizarea instrumentelor disponibile, în acord cu respectarea legislației în vigoare în ceea ce privește drepturile fundamentale, sprijinul operațional al agențiilor, precum și cel financiar acordat statelor vizate pot acționa ca o modalitate de descurajare a încercărilor viitoare de instrumentalizare a migrației, prin demonstrarea unei capacități ridicate de răspuns a statelor membre, care conduce, intrinsec, la ineficiența acestor forme ostile de manifestare;
f) este necesară o abordare consecventă la nivel european față de țările ai căror cetățeni ar putea fi potențial instrumentalizați;
g) trebuie continuate acțiunile de informare corectă și de transmitere a unor mesaje imediate potențialilor migranți, care să descrie situația reală de la frontiera externă a UE și riscurile la care se expun dacă se angajează în trasee ilegale de migrațiune;
3. susține că, deși în cazul României un astfel de fenomen de instrumentalizare a migrației nu a fost încă înregistrat, potențiale riscuri de apariție a acestuia se mențin, date fiind poziția geografică a țării, precum și suportul constant pe care România l-a acordat Ucrainei odată cu începerea agresiunii armate ruse;
4. solicită și consideră utilă o informare permanentă din partea autorităților naționale responsabile cu monitorizarea evoluțiilor situației operative cu privire la amenințările de tip hibrid.