Articolul 1
Senatul României:
1. constată și subliniază, în ceea ce privește COM (2025) 649 final - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O cale de urmat europeană previzibilă și comună pentru ucraineni în UE, că:
a) implicarea extraordinară a României a fost vizibilă încă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina;
b) autoritățile române au depus eforturi susținute pentru a gestiona din toate perspectivele (umanitar, de securitate, educație, sănătate, muncă) numărul foarte mare de persoane care au intrat în România de la începutul conflictului;
c) cei peste 11.800.000 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut frontierele naționale de la începutul războiului^1 au beneficiat de sprijin direct din partea Guvernului României. Mulți dintre aceștia și-au continuat călătoria către alte state membre sau au ales să se reîntoarcă acasă^2;
^1 Începând cu data de 10.02.2022, până la 11.06.2025, au intrat în România 11.857.019 cetățeni ucraineni.
^2 În perioada 10.02.2022-11.06.2025, 11.654.159 de cetățeni ucraineni au ieșit prin toate frontierele naționale.
d) în prezent, aproximativ 200.000^3 de cetățeni ucraineni mai sunt în România și beneficiază de cazare, masă, educație, servicii medicale și sociale în țara noastră;
^3 La data de 11.06.2025, 202.860 de cetățeni ucraineni erau prezenți pe teritoriul național.
e) aplicarea protecției temporare și-a dovedit utilitatea prin faptul că a permis înregistrarea și procesarea unui număr foarte mare de persoane, într-o manieră care nu a afectat sistemul de azil^4;
^4 De la începutul conflictului până la 11.06.2025 au fost depuse 4.522 de cereri de azil.
2. apreciază prezentarea de către Comisia Europeană a Recomandării Consiliului privind o abordare coordonată a tranziției de la protecție temporară, deoarece trebuie să avem în vedere soluții comune pentru a asigura tranziția cetățenilor ucraineni către alte statute, luând în același timp în considerare necesitatea de a evita supraîncărcarea sistemelor naționale de azil;
3. constată și subliniază, în ceea ce privește COM (2025) 650 final - Propunerea de Decizie de punere în aplicare a Consiliului de prelungire până la 4 martie 2027 a protecției temporare, astfel cum a fost introdusă prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382, că:
a) pentru România, ca stat membru aflat în imediata vecinătate a teatrului de război, prelungirea regimului de protecție temporară are implicații multiple. Pe de o parte, aceasta permite continuarea unui răspuns coerent în plan umanitar, evitând blocajele în procesul de integrare temporară a refugiaților ucraineni, care beneficiază de servicii esențiale precum educație, sănătate și acces pe piața muncii. Pe de altă parte, prelungirea protecției permite României să își mențină capacitatea administrativă și operațională de reacție în cazul unor noi valuri de strămutări;
b) în același timp, prin integrarea în mecanismele comune ale UE, România beneficiază de schimburi de informații și de instrumente comune de gestionare a riscurilor, precum Platforma de înregistrare a protecției temporare a UE. Aceasta contribuie la reducerea riscului de înregistrare multiplă, migrație secundară necontrolată și eventuale abuzuri asupra sistemelor naționale de sprijin;
c) din perspectiva securității, prelungirea cadrului de protecție temporară contribuie la stabilitatea mediului intern și la prevenirea unor situații de criză generate de absența unui statut juridic clar pentru zeci sau sute de mii de persoane. În lipsa acestei prelungiri, multe dintre aceste persoane ar deveni vulnerabile în fața rețelelor de criminalitate organizată, traficului de persoane sau radicalizării;
d) în acord cu Ministerul Apărării Naționale, existența unui regim clar de protecție temporară facilitează cooperarea civil-militară în scenarii de criză extinsă. De asemenea, oferă predictibilitate în planificarea resurselor logistice, de personal și de protecție a infrastructurilor critice. Prelungirea măsurii poate fi privită și ca parte a unui efort european integrat de reziliență societală, completând acțiunile din planul militar, precum misiunea de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM) și Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), cu un pilon social gestionat la nivel civil;
e) într-un context în care amenințările hibride sunt în creștere, iar mobilitatea populației strămutate poate fi exploatată de actori ostili pentru infiltrare sau dezinformare, existența unor mecanisme unitare de monitorizare și sprijin administrativ devine indispensabilă;
f) prelungirea protecției temporare până în 2027 oferă României o fereastră strategică pentru consolidarea capacității de răspuns, întărirea frontierelor, adaptarea politicilor de reziliență civilă și pregătirea în eventualitatea unei escaladări a situației de securitate la granița estică a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și UE;
4. constată și subliniază, în ceea ce privește COM (2025) 651 - Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a tranziției de ieșire din protecția temporară a persoanelor strămutate din Ucraina, că:
a) România a înregistrat un aflux semnificativ de persoane strămutate din Ucraina începând cu februarie 2022, în urma
agresiunii militare ruse. Deși o mare parte din acestea nu s-au stabilit permanent pe teritoriul național, integrarea temporară a populației refugiate a presupus alocarea unor resurse considerabile din partea autorităților române și a partenerilor instituționali și neguvernamentali;
b) din perspectiva sectorului apărării naționale, un astfel de efort susținut contribuie la reziliența societală, un pilon esențial în cadrul conceptului național de apărare, mai ales în contextul amenințărilor hibride și al operațiunilor de influență desfășurate în proximitatea frontierei estice a României;
c) continuarea unui proces controlat și predictibil de tranziție a statutului persoanelor strămutate, astfel cum este propus prin Recomandarea Consiliului, va contribui la reducerea riscurilor legate de polarizare socială, dezinformare și exploatarea vulnerabilităților populației refugiate de către actori ostili:
(i) este de interes ca tranziția să fie realizată etapizat, planificat și anticipat, pentru a nu genera presiuni neprevăzute asupra resurselor și infrastructurii naționale de sprijin;
(ii) în acest sens, propunerea de utilizare coordonată a programelor de returnare voluntară, a perioadelor de plecare extinse și a mecanismelor de sprijin pentru reintegrarea în Ucraina reprezintă o abordare prudentă și sustenabilă. Este important ca România, alături de alte state membre, să beneficieze de date actualizate și de instrumente europene de monitorizare, precum Platforma de înregistrare a protecției temporare, pentru a anticipa și planifica eventuale scenarii cu impact logistic;
(iii) tranziția către încheierea regimului de protecție temporară trebuie coordonată îndeaproape cu autoritățile ucrainene, inclusiv în ceea ce privește capacitatea acestora de a-i reintegra pe cetățenii lor;
d) din perspectiva relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul apărării, România susține eforturile Ucrainei de redresare și reformă, inclusiv în componenta de reconstrucție socială și umanitară. Sprijinul acordat reintegrării persoanelor strămutate, corelat cu întărirea instituțiilor ucrainene de securitate și apărare, contribuie la întărirea capacității statului ucrainean de a-și gestiona, în mod autonom, granițele, populația și reziliența internă în fața amenințărilor externe;
e) Recomandarea Consiliului este oportună, realistă și contribuie la o planificare responsabilă a postcrizei, în sprijinul reconstrucției Ucrainei și păcii durabile în regiune, România având interesul strategic de a participa activ la acest proces, în consonanță cu angajamentele sale europene și cu obiectivele de consolidare a securității în regiunea Mării Negre.