HOTĂRÂRE nr. 68 din 14 aprilie 2026

a) instituirea unui instrument financiar dedicat sprijinirii proceselor de decarbonizare industrială reprezintă o oportunitate relevantă, în special pentru sectoarele cu intensitate ridicată a emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind la promovarea investițiilor în tehnologii curate și la stimularea adoptării soluțiilor inovatoare la nivelul industriei europene;

b) este oportună ajustarea calendarului de implementare prevăzut în propunerea de regulament, în sensul devansării începerii aplicării mecanismului de sprijin începând cu anul 2027 și al extinderii perioadei de aplicare până în anul 2030, în vederea asigurării unei tranziții graduale și eficiente pentru operatorii expuși riscului de relocare a emisiilor de carbon;

a) instituirea unui mecanism dedicat finanțării investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon;

b) promovarea proiectelor strategice în domenii precum hidrogenul curat, captarea, utilizarea și stocarea carbonului, precum și electrificarea proceselor industriale;

c) flexibilitatea mecanismelor de finanțare, care permite adaptarea la specificul economic și industrial al statelor membre;

d) contribuția la întărirea autonomiei strategice a Uniunii Europene în sectoare industriale critice;

a) includerea în anexă a cimentului (CN 2523) și a unor produse din sectorul aluminiului (CN 7601, 7604, 7605, 7606). De asemenea, a solicitat o procedură simplificată și rapidă pentru opt-in și un calendar clar și predictibil pentru actele delegate;

b) cerințele de decarbonizare din art. 7 trebuie să fie pe deplin aliniate cu standardele ETS existente (MRV și ALC), pentru evitarea fragmentării instituționale și a raportării duble inutile pentru industrie;

c) modificarea art. 4 pentru a asigura o distribuție geografică echitabilă, sprijin prioritar pentru regiunile de frontieră afectate și evitarea concentrării fondurilor într-un număr redus de state membre;

d) furnizarea unei liste tehnice detaliate a elementelor suplimentare cerute în rapoartele de producție (art. 8) și consultarea directă și continuă cu operatorii afectați;

e) recunoașterea și recompensarea investițiilor timpurii în decarbonizare, precum și stabilirea unei date clare de eligibilitate a costurilor (art. 11) pentru securitate juridică și devansarea plăților din 2029 în 2028, pentru a evita problemele de lichiditate și riscurile pentru competitivitate;

f) propunerile sectoriale privind CBAM nu trebuie să influențeze negocierile MFF. Structura financiară și administrativă a fondului este complexă și împovărătoare pentru statele membre, costurile administrative fiind suportate de acestea, dar acoperite financiar doar de Comisia Europeană. În plus, fluxul financiar în mai multe etape este considerat ineficient;

a) necesitatea definirii unor criterii clare, transparente și nediscriminatorii de eligibilitate și selecție a proiectelor;

b) asigurarea unui acces echitabil la finanțare pentru toate statele membre, inclusiv pentru cele cu capacitate administrativă limitată;

c) evitarea concentrării resurselor în statele membre cu capacitate financiară superioară;

d) corelarea cu alte instrumente de finanțare (ex. Fondul de modernizare, Fondul pentru inovare etc.), în scopul prevenirii suprapunerilor și maximizării impactului;

e) simplificarea procedurilor administrative și reducerea sarcinii birocratice pentru beneficiari.