privind protecția mediului înconjurător
Îndeplinirea obiectivului fundamental al politicii Partidului Comunist Roman - satisfacerea tot mai completa a necesităților materiale și spirituale ale întregului popor - impune ca dezvoltarea multilaterala a forțelor de producție, avînd la baza valorificarea superioară a resurselor materiale și umane ale tarii și folosirea din plin a cuceririlor progresului tehnico-științific contemporan, să se desfășoare în condițiile protejării mediului înconjurător, factor de importanța vitala pentru societatea noastră.
Pentru realizarea protecției mediului înconjurător a devenit necesar ca, odată cu înfăptuirea amplului program de dezvoltare economico-socială a tarii stabilit de Congresul al X-lea al partidului, să se adopte un ansamblu de măsuri a căror aplicare să asigure menținerea și îmbunătățirea calității mediului, corespunzător cerințelor ocrotirii naturii și desfășurării armonioase a vieții umane.
În scopul aplicării, în mod unitar, în cadrul unei politici de stat, a măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
În Republica Socialistă România protecția mediului înconjurător constituie o problemă de interes național.
Protecția mediului înconjurător este parte integrantă, de importanța deosebită, a activității generale de dezvoltare economico-socială planificata a tarii, în concordanta cu principiile fundamentale ale politicii partidului și statului privind constituirea societății socialiste multilateral dezvoltate.
Înfăptuirea politicii de protecție a mediului înconjurător este o îndatorire de baza permanenta, a organelor și organizațiilor de stat, cooperatiste și a celorlalte organe și organizații obștești, a tuturor cetățenilor.
Mediul înconjurător, în înțelesul prezentei legi, este constituit din totalitatea factorilor naturali și a celor creati prin activități umane care, în strinsa interactiune, influențează echilibrul ecologic, determina condițiile de viața pentru om, de dezvoltare a societății.
Echilibrul ecologic reprezintă raportul relativ stabil creat în decursul vremii între diferitele grupe de plante, animale și microorganisme precum și interactiunea acestora cu condițiile mediului în care trăiesc.
Protecția mediului înconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic, menținerea și ameliorarea calității factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale tarii, asigurarea unor condiții de viața și de muncă tot mai bune generațiilor actuale și viitoare.
Protecția mediului înconjurător se realizează prin utilizarea rațională a resurselor naturale, prevenirea și combaterea poluarii mediului înconjurător și a efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale.
Poluarea mediului înconjurător, în înțelesul prezentei legi, consta în acele acțiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic sau sa dăuneze sănătății, liniștii și stării de confort a oamenilor ori sa provoace pagube economice naționale, prin modificarea calității factorilor naturali sau creati prin activități umane.
Factorii naturali ai mediului înconjurător supuși protecției, în condițiile legii, sînt:
a) aerul;
b) apele;
c) solul și subsolul;
d) pădurile și orice alta vegetație terestra și acvatica;
e) fauna terestra și acvatica;
f) rezervațiile și monumentele naturii.
Asezarile omenești și ceilalți factori creati prin activități umane sînt, de asemenea, supuși protecției.
În vederea protecției mediului înconjurător, organele și organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organe și organizații obștești, potrivit atribuțiilor ce le revin în conformitate cu reglementările în vigoare, sînt obligate, în principal:
a) sa folosească rațional resursele naturale, prin valorificarea superioară, cu înaltă eficienta economică, a acestora în concordanta cu cerințele de menținere și imbunatatire a calității mediului înconjurător, asigurind condițiile de refacere și dezvoltare a resurselor naturale regenerabile;
b) să asigure imbinarea organică a criteriilor de eficienta economică cu cele de ordin social în activitatea de sistematizare a teritoriului și a localităților urbane și rurale în acord cu măsurile de protecție a mediului înconjurător;
c) sa adopte tehnologii de producție care nu duc la poluarea mediului înconjurător sau sa echipeze instalațiile tehnologice generatoare de poluanti cu dispozitive și instalații eficiente, pentru prevenirea poluarii ori reducerea poluantilor la limitele admisibile stabilite prin norme legale de protecție a mediului înconjurător;
d) sa ia măsuri pentru prevenirea sau limitarea efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale asupra mediului înconjurător;
e) sa recupereze și sa valorifice substantele utilizabile conținute de deșeurile ori reziduurile provenite din activități economico-sociale;
f) sa retina, sa neutralizeze și sa depoziteze reziduurile nerecuperabile în condițiile stabilite prin norme legale de protecție a calității factorilor de mediu;
g) sa producă și sa folosească mijloace de transport care nu polueaza aerul ori ceilalți factori de mediu sau să asigure echiparea acestora cu dispozitive de reducere a nocivitatii gazelor de esapament și a zgomotului la limitele admisibile stabilite prin normele legale de protecție a mediului înconjurător;
h) sa producă pesticide și alte substanțe chimice cu nocivitate și remanenta cît mai redusă și sa ia măsuri pentru folosirea lor rațională;
i) să asigure dezvoltarea cercetării științifice cu privire la protecția mediului înconjurător;
j) sa adopte măsuri corespunzătoare pentru ridicarea continua a nivelului de instruire și educare a tuturor cetățenilor tarii, în vederea participării lor active la înfăptuirea politicii partidului și statului privind protecția mediului înconjurător;
k) sa promoveze larg acțiunile de cooperare internationala tehnica, economică și științifică în domeniul protecției mediului înconjurător.
În scopul asigurării protecției aerului, este interzisă evacuarea în atmosfera a substanțelor dăunătoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli, particule solide și altele, peste limitele stabilite prin reglementările în vigoare.
Este interzisă, de asemenea, dare în exploatare de noi unități sau dezvoltarea unităților existente, care prin activitate lor pot constitui surse de poluare a aerului, fără instalații și dispozitive în stare de funcționare corespunzătoare pentru reținerea și neutralizarea substanțelor poluante ori fără alte lucrări sau măsuri care să asigure respectarea condițiilor de protecție a calității aerului, stabilite de organele de specialitate.
În vederea protecției aerului, organele și organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești sin obligate:
a) sa amplaseze obiectivele economico-sociale, care în cazul unor defectiuni tehnice la instalațiile tehnologice sau la cele de prevenire și combatere a poluarii pot dăuna calității aerului, numai în zonele în care consecințele defectiunilor sînt minime;
b) sa adopte tehnologii de producție care nu polueaza aerul sau, cînd aceasta nu este posibil, sa echipeze instalațiile tehnologice generatoare de poluanti, încă de la punerea lor în funcțiune, cu dispozitive și instalații pentru prevenirea poluarii aerului;
c) sa perfecționeze procesele tehnologice din întreprinderi pentru reducerea cantității de poluanti;
d) să asigure exploatarea rațională a instalațiilor tehnologice generatoare de poluanti și a instalațiilor și dispozitivelor de prevenire a poluarii aerului;
e) sa recupereze și sa valorifice substantele reziduale utilizabile care direct sau indirect pot polua aerul, iar pe cele neutilizabile să le retina și depoziteze în condiții de protecție a mediului înconjurător;
f) sa adopte sisteme și mijloace de transport rutiere, feroviare, navale și aeriene care nu provoacă poluarea aerului sau, cînd aceasta nu este posibil, sa echipeze mijloacele de transport, încă de la punerea lor în funcțiune, cu dispozitive de neutralizare a substanțelor poluante în limitele admisibile stabilite de organele în drept;
g) sa ia orice alte măsuri, potrivit dispozițiilor legale, în vederea protecției aerului.
Organizațiile socialiste producătoare de motoare cu ardere interna, precum și cele care executa lucrări de reparații ori întreținere a acestora, sînt obligate sa dea garanție ca, în condițiile și pe durata de exploatare ce le vor stabili și aduce la cunoștința beneficiarilor, motoarele vor funcționa corespunzător normelor privind protecția mediului înconjurător.
Organele de stat care, potrivit legii, autoriza funcționarea și efectuează controlul tehnic al instalațiilor tehnologice, nu vor autoriza funcționarea instalațiilor generatoare de substanțe dăunătoare decît în cazul în care constata ca sînt întrunite condițiile de respectare a normelor legale privind protecția aerului.
De asemenea, organele de stat care exercită controlul tehnic al mijloacelor de transport vor certifica întrunirea condițiilor tehnice necesare circulației acestora numai în cazul în care sînt respectate normele legale referitoare la compozitia gazelor de esapare.
Sînt supuse protecției prin lege, ca resurse pentru aprovizionarea populației și satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naționale, precum și ca mediu de viața acvatica, apele de suprafața și subterane, apele maritime interioare și cele ale marii teritoriale.
Sînt, de asemenea, supuse protecției albiile, cuvetele și malurile apelor de suprafața, faleza și plaja marii, fundul apelor maritime interioare și ale marii teritoriale, platoul continental, precum și lucrările existente și care se construiesc pe ape sau în legătură cu acestea.
Organele și organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și toți locuitorii tarii, au datoria, după caz, să asigure protecția apelor prin:
a) desfășurarea coordonata a acțiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea și valorificarea optima a resurselor de apa pe baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice și a planului general de amenajare a apelor din teritoriul tarii;
b) folosirea rațională a apei, cu respectarea reglementărilor legale stabilite de organele de specialitate, urmărirea micsorarii continue a consumurilor tehnologice și evitarea risipei de apa în toate domeniile, precum și creșterea gradului de reutilizare a apei;
c) realizarea și dare în funcțiune, în termenele planificate, a lucrărilor, instalațiilor și dispozitivelor destinate prevenirii și combaterii poluarii apelor, exploatarea la parametrii proiectati a acestora;
d) întreținerea și exploatarea, potrivit prevederilor legale, a lucrărilor de captare, acumulare, scurgere și folosire a apelor, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor, precum și a sistemelor de irigații;
e) apărarea apelor prin orice alte măsuri împotriva poluarii, astfel ca acestea să poată fi folosite în scopurile necesare populației, economiei și pentru ocrotirea vieții acvatice.
Sînt interzise evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele de suprafața, subterane, apele maritime interioare și în apele marii teritoriale, de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe în stare solida, lichidă sau gazoasa, bacterii sau microbi, în cantități și concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, făcînd-o astfel dăunătoare sănătății populației, florei și faunei, sau improprii unei folosiri rationale.
Sînt, de asemenea, interzise folosirea, transportul, manipularea și depozitarea de orice substanțe sau reziduuri în condiții care pot duce la poluarea apelor, prin scurgerea directa sau indirecta a acestora în ape.
Evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele supuse protecției, a apelor uzate, deșeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, precum și desfășurarea activităților economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau calitatea apelor, sînt admise numai în condițiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legale.
Este interzisă darea în exploatare de noi unități sau dezvoltarea unităților existente care, prin activitatea lor, pot constitui surse de poluare a apelor, fără stații și instalații de epurare în stare de funcționare corespunzătoare ori fără alte lucrări sau măsuri care să asigure respectarea condițiilor legale de protecție a calității apelor.
Organele de stat care, potrivit legii, avizează executarea și autoriza funcționarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, nu vor autoriza darea în exploatare ori funcționarea acestor lucrări decît în cazul în care constata ca sînt întrunite condițiile de respectare a normelor legale privind protecția apelor.
Organele de specialitate pot impune unităților industriale care se alimentează cu apa din surse de suprafața sa evacueze, în amonte de propria lor captare, apele uzate epurate.
Unitățile industriale care evacueaza apele uzate, indirect, prin rețele de canalizare ale altor unități sau ale localităților sînt obligate să asigure preepurarea apelor uzate proprii, astfel încît să se prevină degradarea rețelelor de canalizare sau perturbarea funcționarii statiei finale de epurare.
A. Protecția solului
Solul se protejeaza prin utilizarea rațională a terenurilor și prin măsuri de prevenire a degradării acestora.
Utilizarea rațională a terenurilor se va realiza în baza planurilor de sistematizare a teritoriului, a localităților urbane și rurale, precum și a lucrărilor de zonare a producției agricole și silvice, în funcție de condițiile pedoclimatice, în concordanta cu prioritățile generale ale dezvoltării economico-sociale a tarii.
Schimbarea categoriilor de folosință a terenurilor agricole și din fondul forestier poate fi facuta numai în condițiile prevăzute de lege.
Amplasarea obiectivelor industriale, agrozootehnice, social-culturale și a construcțiilor de locuințe se va face, de regula, în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, precum și pe terenuri ce nu pot fi folosite economic pentru producția agricolă.
Organizațiile de stat și cooperatiste cărora li se atribuie temporar terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru alte folosințe, sînt obligate să efectueze lucrările necesare stabilite de organele de specialitate pentru ca, la expirarea termenelor de atribuire, terenurile respective să fie predate în condiții corespunzătoare reintroducerii lor în circuitul economic.
Pentru menținerea și ameliorarea calității solului și a potențialului sau productiv, posesorii de terenuri cu orice titlu sînt obligați să efectueze lucrări, stabilite de organele de specialitate, de prevenire și combatere a eroziunii, a alunecarilor de teren, inmlastinirii, excesului de umiditate, inundațiilor, saraturarii și a altor efecte dăunătoare, cauzate de fenomene naturale sau de activități economico-sociale, precum și să execute lucrări tehnice agricole ori silvice cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrăștierea unor materii utile, a deșeurilor ori reziduurilor solide, lichide sau gazoase, precum și a substanțelor radioactive, provenite din activitățile industriale, agricole și din alte activități economico-sociale, care pot duce la poluarea solului, sînt admise numai în zonele și perimetrele repartizate în acest scop și cu respectarea reglementărilor în vigoare cu privire la protecția mediului înconjurător.
Organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și persoanele fizice care utilizează pesticide sau alte substanțe chimice nocive, sînt obligate sa folosească pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, fertilizarea solului sau în alte scopuri numai produse autorizate de organele de specialitate legal împuternicite.
Folosirea pesticidelor și a altor substanțe chimice nocive în procesele de producție din agricultura și silvicultura se face sub supravegherea organelor de specialitate, cu respectarea întocmai a indicațiilor acestora.
Metodele de folosire a pesticidelor sau a altor substanțe chimice nocive, precum și cantitățile utilizate, nu trebuie să aibă ca efect imediat sau de durata depășirea limitelor care ar putea influența negativ însușirile solului sau ale celorlalți factori de mediu, echilibrul ecologic sau sănătatea oamenilor.
B. Protecția subsolului și a resurselor sale naturale
În scopul protecției resurselor naturale ale subsolului, a platoului continental, a zăcămintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice și a acumularilor de namol terapeutic, organizațiile de stat sau cooperatiste vor executa lucrările geologice și cele de extracție a substanțelor minerale utile sau exploatarea acestor resurse numai pe baza reglementărilor legale, ținînd seama de:
a) prevederile planurilor anuale și de perspectiva pentru dezvoltarea economiei naționale;
b) asigurarea condițiilor de refacere a resurselor naturale regenerabile și a unui raport corespunzător între volumul rezervelor deschise și al celor pregătite pentru exploatare;
c) valorificarea superioară a materiilor prime extrase, prin înlăturarea pierderilor în procesul tehnologic de extracție, preparare și folosire;
d) exploatarea rațională a zăcămintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice, a acumularilor de namol terapeutic și asigurarea perimetrelor de protecție hidrologica a acestora;
e) adoptarea de măsuri pentru a preveni degradarea mediului înconjurător ca urmare a lucrărilor de extracție a materiilor prime care pot pune în pericol stabilitatea terenurilor, a construcțiilor, a altor obiective economice sau sănătatea populației.
Sînt interzise aruncarea, evacuarea, împrăștierea sau injectarea de reziduuri solide, lichide ori gazoase, a substanțelor radioactive, rezultate din activitățile economico-sociale, al căror conținut și concentratii de poluanti pot duce la poluarea zăcămintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice și a acumularilor de namol terapeutic, facindu-le improprii folosintelor stabilite de organele de specialitate.
Manipularea, transportul, depozitarea, evacuarea sau injectarea unor materii utile sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, a substanțelor radioactive, provenite din activități economico-sociale și care pot duce la poluarea subsolului sau a platoului continental, sînt admise numai cu respectarea reglementărilor legale stabilite de organele de stat competente.
Protejarea pădurilor, ca unul dintre principalii factori ai mediului înconjurător, se va realiza prin:
a) corelarea volumului masei lemnoase ce se exploatează anual, pe ansamblu și pe fiecare unitate de producție silvică, cu cota normală de tăiere stabilită prin amenajamentele silvice, tinindu-se seama de structura masei lemnoase respective;
b) reimpadurirea suprafețelor exploatate, impadurirea terenurilor care nu pot fi utilizate economic în alt mod;
c) extinderea tratamentelor intensive de gospodărire a pădurilor;
d) aplicarea susținută a celorlalte măsuri tehnice prevăzute în amenajamentele silvice.
În elaborarea amenajamentelor silvice se va urmări imbinarea judicioasă a măsurilor de sporire a potențialului productiv al pădurilor cu cele de menținere și ameliorare a funcțiilor ce le are vegetatia forestieră în protecția mediului înconjurător, îndeosebi pentru regularizarea debitului natural al apelor, diminuarea scurgerilor de suprafața, ameliorarea terenurilor degradate, combaterea eroziunii solului și a calamităților, prevenirea alunecarilor de teren, atenuarea extremelor climatice, îmbunătățirea calității aerului și infrumusetarea peisajului.
Este interzisă desfășurarea de activități economico-sociale în condiții ce pot dăuna refacerii și dezvoltării vegetatiei forestiere.
Pasunatul animalelor domestice, activitățile privind exploatarea masei lemnoase, electrificarea, explorarea și exploatarea resurselor subsolului, turismul, sportul, recrearea, agrementul și altele asemenea se pot desfășura în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale stabilite de organele de specialitate competente.
Suprafața totală a pădurilor nu poate fi micșorată decît în condițiile prevăzute de lege.
În vederea asigurării condițiilor de agrement, recreatie, turism, infrumusetare a peisajului, imbunatatire a calității aerului și de protecție împotriva zgomotului, comitetele executive ale consiliilor populare, organizațiile de stat cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și persoanele fizice, sînt obligate, fiecare în sfera lor de activitate:
a) sa extindă spațiile verzi în interiorul și în jurul localităților, în conformitate cu planurile de sistematizare, și să asigure amenajarea corespunzătoare a acestora;
b) să efectueze lucrări de întreținere a spațiilor verzi în acord cu cerințele tehnice stabilite de organele de specialitate;
c) sa cultive, după caz, pomi și arbuști fructiferi, alte plante agricole, arbori, flori și alte plante ornamentale, pe marginea căilor de comunicații terestre, îndeosebi pe traseele turistice, în jurul clădirilor și în alte locuri unde exista terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri.
Este interzisă distrugerea și degradarea instalațiilor, amenajărilor, arborilor și celorlalte forme de vegetație din cuprinsul spațiilor verzi și din celelalte locuri prevăzute în alin. 1.
Micșorarea spațiilor verzi, precum și taierea arborilor sau a pomilor aflați în cuprinsul spațiilor verzi sau în celelalte locuri prevăzute în alin. 1 nu se pot face decît cu aprobarea organelor de stat competente.
În explorarea și exploatarea florei și vegetatiei spontane, terestre și acvatice, de interes științific ori economic, sînt interzise metodele care împiedica regenerarea și dezvoltarea lor normală sau care influențează negativ echilibrul ecologic.
Fauna terestra și acvatica constituie o bogatie a tarii prin rolul sau în menținerea echilibrului ecologic și în satisfacerea necesităților economiei naționale.
Protecția faunei se va realiza prin măsuri speciale de conservare și prin rationalizarea exploatării speciilor de animale care formează obiectul unor interese economice sau științifice, potrivit reglementărilor legale.
Organele și organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești, precum și persoanele fizice, sînt obligate, în sfera lor de activitate, sa ia măsuri pentru combaterea agenților poluanti toxici, microbieni sau de alta natura care pot determina perturbari directe sau indirecte asupra dezvoltării normale a faunei.
În scopul protecției faunei autohtone, sînt interzise:
a) naturalizarea sau ținerea în captivitate a faunei sălbatice fără autorizație eliberata de organele de stat competente;
b) comercializarea faunei sălbatice, cu excepția schimburilor de animale vii între grădini zoologice ori de piese între muzee, efectuate cu avizul organelor de specialitate ale Academiei Republicii Socialiste România;
c) introducerea oricărei specii de fauna străină în natura sălbatică a tarii, fără avizul organelor competente;
d) combaterea dăunătorilor, bolilor, precum și a speciilor de animale ori păsări rapitoare prin metode a căror folosire, fără asigurarea luării măsurilor de protecție stabilite prin dispoziții legale, ar putea provoca pagube altor specii ale faunei.
Vînătoarea și pescuitul sînt admise numai cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Pot fi declarate rezervații ori monumente ale naturii și fac obiect de protecție, în aceasta calitate, acele zone de terenuri sau de ape, precum și acele obiective naturale, distincte, care se impun a fi conservate și transmise generațiilor viitoare datorită importantei lor științifice, estetice sau raritatii.
Rezervațiile și monumentele naturii se pot constitui în:
a) parcuri naționale, care cuprind suprafețe de teren și de ape ce păstrează nemodificat cadrul natural cu flora și fauna sa, destinate cercetării științifice, recreației și turismului;
b) parcuri naturale, care cuprind suprafețe de teren în care se urmărește menținerea peisajului natural existent și a folosintelor actuale, cu posibilități de restringere a acestor folosințe în viitor;
c) rezervații naturale, ce cuprind suprafețe de teren și de ape destinate conservării unor medii de viața caracteristice și care pot fi de interes zoologic, botanic, forestier, paleontologic, geologic, speologic, limnologic, marin sau mixt;
d) rezervații științifice, ce includ suprafețe de teren și de ape, de intinderi variate destinate cercetărilor științifice de specialitate și conservării fondului genetic autohton;
e) rezervații peisagistice în care sînt cuprinse asociații de vegetație sau forme de relief de mare valoare estetica, prin a căror conservare se urmărește integritatea frumuseților naturale;
f) monumente ale naturii reprezentind asociații sau specii de plante și de animale rare sau pe cale de dispariție, arbori seculari, fenomene geologice unice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade și altele asemenea - precum și locuri fosilifere situate în afară sau în interiorul perimetrelor constituite, potrivit lit. a)-e).
Calitatea de "rezervatie" sau "monument al naturii" se atribuie sau se retrage de Consiliul de Stat pentru obiectivele menționate la art. 30 lit. a), b) și c) și de Consiliul de Miniștri pentru obiectivele de la lit. d), e) și f), la propunerea Academiei Republicii Socialiste România, facuta din inițiativa proprie sau la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare, a organizațiilor socialiste ori la sesizarea persoanelor fizice.
Propunerea de atribuire sau retragere a calității de rezervatie sau monument al naturii trebuie să fie fundamentată prin cercetări științifice de specialitate, efectuate de academie sau de alte instituții competente solicitate de aceasta și avizată de organul prevăzut de lege.
În cuprinsul rezervațiilor sau asupra monumentelor naturii se interzice desfășurarea oricărei activități ce poate duce la degradarea sau modificarea aspectului inițial al peisajului, a componentei faunei și florei sau a echilibrului ecologic, în afară de cazurile în care organul prevăzut de lege va aproba, în mod excepțional și în baza unor cercetări de specialitate, exercitarea unor astfel de activități.
Organele și organizațiile de stat, organizațiile cooperatiste, precum și alți deținători care au în administrare sau în proprietate rezervații ori monumente ale naturii sînt obligate să le conserve, să le întrețină și să le asigure paza, potrivit reglementărilor legale.
În scopul asigurării unor condiții cît mai bune de viața și de muncă pentru populație, se vor întreprinde măsuri specifice de combatere a poluarii produse de activitățile economico-sociale și de procesele biologice asupra factorilor naturali și a celor creati prin activități umane ai mediului înconjurător prin intermediul așezărilor omenești și din jurul acestora.
Pentru realizarea protecției mediului înconjurător în așezărilor omenești, organele centrale și locale ale administrației de stat, precum și toate organizațiile socialiste, sînt obligate să asigure:
a) dezvoltarea economico-socială și tehnico-edilitara a localităților urbane și rurale, în strinsa corelare cu măsurile de protecție a mediului înconjurător;
b) coordonarea, în cadrul sistematizării teritoriale, a măsurilor de protecție a mediului din localitățile urbane și rurale și din jurul acestora, prin stabilirea judicioasă în raport cu zonele de locuit din asezarile omenești, a amplasamentelor zonelor industriale, zonelor de odihnă, recreatie și turism, a căilor și sistemelor de transport, precum și a instalațiilor și depozitelor pentru deșeuri și reziduuri.
În cazurile în care la poluarea mediului înconjurător contribuie mai multe obiective economico-sociale, amplasarea de noi unități sau dezvoltarea celor existente, precum și echiparea acestora cu mijloacele de reținere și neutralizare a poluantilor, se fac cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care asigura coordonarea pe plan local a măsurilor și lucrărilor de protecție a mediului.
Unitățile care se construiesc sau se dezvolta nu pot fi date în exploatare fără instalații sau dispozitive în stare de funcționare corespunzătoare pentru epurarea și neutralizarea substanțelor poluante ori fără realizarea altor lucrări sau măsuri care să asigure respectarea protecției calității mediului înconjurător.
Pentru prevenirea și combaterea poluarii mediului înconjurător în localitățile urbane și rurale și în cuprinsul teritoriului din jurul acestora, consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale vor lua următoarele măsuri:
a) construirea de rețele de canalizare și stații pentru epurarea apelor uzate, treptat în toate localitățile, precum și mărirea capacității acestora pe măsura introducerii și extinderii alimentarii centralizate cu apa, într-o conceptie unitară, pe bază de programe elaborate în acest scop;
b) perfecționarea organizării și dirijarii circulației, modernizarea mijloacelor de transport și a căilor de circulație;
c) îmbunătățirea sistemului de colectare, transport și neutralizare a deșeurilor și reziduurilor menajere și industriale, amenajarea de stații pentru recuperarea și valorificarea sau distrugerea acestora;
d) dimensionarea potrivit normelor legale în vigoare, precum și amplasarea grupata în ansamblurile de locuit, a terenurilor de sport, locurilor de joaca pentru copii, de agrement și a spațiilor verzi, asigurindu-se condiții de liniste și odihnă locatarilor din jurul acestora.
Depozitarea, aruncarea sau evacuarea reziduurilor menajere și industriale în interiorul așezărilor omenești și în jurul acestora sînt permise numai în locurile destinate acestui scop și cu respectarea reglementărilor legale.
Folosirea transportului, manipularea și depozitarea, în interiorul așezărilor omenești și în jurul acestora, a substanțelor radioactive și a celor puternic toxice, nu pot fi efectuate decît cu asigurarea unor condiții speciale de prevenire a poluarii mediului înconjurător, stabilite de organele de specialitate.
Este interzisă circulația mijloacelor de transport care elimina substanțe poluante peste limitele stabilite prin normele legale.
Comitetele executive ale consiliilor populare, prin organele militiei, pot interzice temporar sau permanent accesul tuturor autovehiculelor sau numai a unor categorii de autovehicule în anumite zone aglomerate, de locuit sau destinate odihnei și agrementului.
Este interzisă producerea de zgomote cu intensitati peste limitele admisibile stabilite prin normele legale.
De asemenea, este interzisă desfășurarea în zonele de locuit de activități în aer liber sau în spații amenajate neizolate fonic corespunzător, care prin zgomotul ce-l produc pot dăuna liniștii și odihnei locatarilor.
Organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organizații obștești precum și persoanele fizice, sînt obligate, în sfera lor de activitate sa ia măsuri pentru reducerea sub limitele admisibile a intensitatii zgomotului produs de instalațiile și utilajele industriale și de construcții, mijloacele de transport și orice alte surse producătoare de zgomot continuu sau intermitent.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale vor avea în vedere realizarea treptata a devierii circulației de mare intensitate în afară zonelor populate, precum și a altor măsuri și lucrări pentru reducerea zgomotului produs de mijloacele de transport.
Organele de stat care, potrivit legii, efectuează controlul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport, dispozitive și instalații de orice fel vor autoriza funcționarea acestora numai dacă sînt întrunite condițiile tehnice de protecție împotriva zgomotului.
Înfăptuirea politicii partidului și statului cu privire la protecția mediului înconjurător se realizează de organele și organizațiile de stat, cooperatiste și celelalte organe și organizații obștești.
Ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești, care au în subordine unități economice și sociale a căror activitate poate dăuna mediului înconjurător, au următoarele sarcini:
a) sa stabilească și să aplice măsurile ce se impun pentru desfășurarea activității unităților existente, cu respectarea normelor legale de protecție a mediului înconjurător;
b) să asigure, pentru noile unități sau dezvoltarea celor existente, concomitent cu desfășurarea lucrărilor de cercetare și proiectare a tehnologiilor de producție, determinarea cu precizie a nocivitatii poluantilor rezultați, precum și stabilirea și includerea în proiecte a procedeelor de reținere sau neutralizare a acestora;
c) sa ia măsuri ca la stabilirea amplasamentelor pentru noile unități de producție să se asigure protejarea cu precădere, a zonelor de locuit din asezarile omenești;
d) să asigure în calitate de beneficiari de investiții, mijloacele materiale și financiare pentru realizarea lucrărilor și măsurilor necesare protecției mediului înconjurător, precum și pentru urmărirea emisiilor de poluanti la sursa;
e) sa ia măsuri ca, la întocmirea graficelor de eșalonare a investițiilor și în executarea acestora, constructorii și beneficiarii sa stabilească și sa realizeze darea în funcțiune a mijloacelor pentru protecția mediului înconjurător concomitent cu obiectivele, capacitatile și acțiunile de investiții productive sau social-culturale;
f) să asigure funcționarea la parametrii proiectati și perfecționarea instalațiilor, utilajelor și dispozitivelor de protecție a mediului înconjurător;
g) sa ia măsuri ca personalul unităților din subordine să-și însușească cunoștințele de protecție a mediului înconjurător în legătură cu activitățile pe care le desfășoară.
Conducerile ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației de stat, cooperatiste și celorlalte organizații obștești, conducerile organizațiilor socialiste, precum și comitetele executive ale consiliilor populare, care au în subordine unități ce desfășoară activități economico-sociale, răspund direct de respectarea prevederilor legale privind conservarea, folosirea rațională și regenerarea resurselor naturale, de găsirea căilor pentru readucerea în circuitul economic a deșeurilor și reziduurilor valorificabile, de echiparea unităților cu instalații pentru reținerea și neutralizarea poluantilor precum și de asigurarea respectării celorlalte dispoziții legale privind protecția mediului înconjurător.
Ministerul Sănătății are următoarele sarcini cu privire la protecția mediului înconjurător:
a) urmărește evoluția stării de sănătate a populației în relație cu modificările calității factorilor mediului înconjurător și ia măsurile care se impun, potrivit legii;
b) stabilește, din punct de vedere al protecției sănătății populației norme de igiena privind limitele maxime admisibile ale substanțelor poluante și ale zgomotului din mediul înconjurător, precum și condițiile de potabilitate a apei destinate satisfacerii nevoilor populației;
c) stabilește, împreună cu Consiliul național al apelor, reglementări necesare în aplicarea legii și norme tehnice pentru protecția sanitară a surselor și instalațiilor centrale de alimentare cu apa potabilă;
d) stabilește, împreună cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții și Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, norme de instituire a perimetrelor de protecție a stațiunilor balneare și climatice, precum și de protecție a fondului balnear;
e) propune organelor competente măsuri de prevenire și combatere a poluarii mediului înconjurător în vederea protejării sănătății populației;
f) controlează prin organele sale de specialitate respectarea normelor de igiena privind mediul înconjurător.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor stabilește norme tehnice și reglementări necesare în aplicarea legii și asigura controlul în domeniul protecției solului, utilizării pesticidelor și altor substanțe chimice în procesele de producție din agricultura, al protecției fondului piscicol și al aplicării măsurilor fitosanitare și sanitar-veterinare.
Consiliul național al apelor stabilește norme tehnice cu privire la calitatea apelor, reglementează condițiile de autorizare a evacuarii și injectarii de ape uzate și alte materii care pot produce poluarea apelor, urmărește sistematic calitatea apelor și exercită în condițiile legii, controlul aplicării măsurilor de gospodărire și de protecție a calității apelor.
Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei stabilește măsurile necesare pentru protecția zăcămintelor minerale utile și asigura controlul respectării normelor de protecție a subsolului.
Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții stabilește norme tehnice și reglementări necesare în aplicarea legii și asigura controlul cu privire la protecția pădurilor, a celeilalte vegetatii terestre și acvatice din cuprinsul fondului forestier, a fondului de vinatoare și a celui de pescuit din apele curgătoare și lacurile de munte, inclusiv cele de acumulare, precum și cu privire la utilizarea în silvicultura a pesticidelor și a altor substanțe chimice nocive.
Academia Republicii Socialiste România stabilește normele specifice privind conservarea, întreținerea, explorarea științifică și paza rezervațiilor și monumentelor naturii și, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, asigura controlul respectării dispozițiilor legale în acest domeniu.
Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara stabilește norme tehnice și reglementări necesare în aplicarea legii și asigura controlul respectării prevederilor legale cu privire la protecția mediului înconjurător împotriva poluarii radioactive.
Ministerul Industriei Chimice va stabili și aplica tehnologii îmbunătățite de producere a carburantilor și lubrifiantilor, actualizind standardele de calitate a acestora, potrivit normelor de prevenire a poluarii aerului.
Ministerul Industriei Chimice, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor și Ministerul Sănătății, va organiza cercetarea și producerea de pesticide cu un grad cît mai redus de nocivitate pentru om și mediul înconjurător și de remanenta în sol sau în produsele agroalimentare.
Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini-Unelte și Electrotehnicii și Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini Grele, împreună cu celelalte ministere și organe centrale interesate, vor lua măsuri pentru asimilarea și producerea în țara a utilajelor, instalațiilor și dispozitivelor de protecție a mediului înconjurător și a aparatelor de măsura și control al poluarii mediului.
Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie, în colaborare cu ministerele, alte organe centrale, Academia Republicii Socialiste România, celelalte academii de știința și cu instituțiile de învățămînt superior, asigura pe bază de programe prioritare, dezvoltarea cercetărilor cu privire la protecția mediului înconjurător.
Prin aceste programe vor fi promovate în special, tehnologii de producție prin care să se reducă poluarea la sursa, procedee de recuperare și valorificare a substanțelor reziduale utilizabile, procedee eficiente de reținere sau neutralizare a poluantilor, precum și cercetări privind cunoașterea mecanismelor echilibrului ecologic.
Ministerul Educației și Învățămîntului ia măsuri ca prin programele analitice ale învățămîntului de toate gradele să se asigure predarea, în mod corespunzător, de cunoștințe referitoare la prevenirea și combaterea poluarii mediului înconjurător, precum și la ocrotirea naturii.
Consiliul Culturii și Educației Socialiste va asigura, potrivit atribuțiilor sale, desfășurarea unei activități sistematice de informare și educare a oamenilor muncii de la orașe și sate în scopul cunoașterii căilor și mijloacelor de prevenire și combatere a poluarii mediului înconjurător, pentru păstrarea și apărarea frumuseților naturale ale tarii.
Ministerul de Interne, prin organele de specialitate ale militiei, asigura controlul concentratiei poluantilor din gazele esapate și intensitatea zgomotului produs de autovehicule la garaje, ateliere de reparații și întreținere și pe drumurile publice, retinind certificatele de înmatriculare a autovehiculelor care depășesc normele legale de protecție a mediului, pînă la înlăturarea cauzelor care au determinat aceasta și luînd măsuri în vederea aplicării și a altor sancțiuni legale.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale, în domeniul protecției mediului înconjurător, au următoarele sarcini:
a) adopta, în colaborare cu organele centrale de specialitate, măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător în raza lor teritorial-administrativă;
b) controlează modul cum organizațiile socialiste îndeplinesc măsurile stabilite și folosesc fondurile de investiții destinate protejării și îmbunătățirii calității factorilor de mediu;
c) adopta măsurile ce se impun a fi luate în condițiile specifice, pentru protecția calității factorilor naturali și a celor creati prin activități umane ai mediului înconjurător din interiorul așezărilor omenești și în jurul acestora;
d) organizează și controlează aplicarea măsurilor de salubrizare a orașelor și comunelor, de amenajare și întreținere a spațiilor verzi, a parcurilor, oglinzilor de apa, strazilor, drumurilor și a podurilor și altele;
e) analizează modul cum se aplică prevederile legale cu privire la protecția mediului înconjurător și raportează periodic, consiliilor populare.
Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor și celorlalte organizații obștești sa militeze pentru formarea unei opinii de masa în rindurile oamenilor muncii și sa participe la activitatea de control obștesc în domeniul protecției mediului înconjurător.
Se recomanda Uniunii Tineretului Comunist și Consiliului Național al Organizației Pionierilor sa organizeze acțiuni pentru cunoașterea de către tineret și copii a surselor de degradare a mediului și a mijloacelor de combatere și sa sprijine efectiv organele și organizațiile de stat și cooperatiste pentru luarea măsurilor privind protecția mediului înconjurător.
Presa, radioul și televiziunea vor asigura informarea larga a publicului cu privire la fenomenele de poluare a mediului înconjurător și la măsurile necesare pentru înlăturarea lor, contribuind la crearea unui puternic curent de opinie și desfășurînd o activitate educativă susținută în acest domeniu.
Organele împuternicite de lege sa exercite controlul aplicării măsurilor pentru protecția mediului înconjurător pot dispune oprirea funcționarii unor obiective economico-sociale, total sau parțial, în situațiile și pe timpul în care poluarea produsă de acesta depășește limitele legale și ameninta grav sănătatea populației sau creează pagube economiei naționale.
Întreruperea funcționarii va fi precedată de anunțarea organului în subordinea căruia se afla obiectivul respectiv.
Luarea măsurilor de întrerupere a funcționarii nu exclude posibilitatea aplicării altor sancțiuni prevăzute de lege.
În scopul coordonării și îndrumării în mod unitar a activităților de protecție a mediului înconjurător se înființează Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător, organ central de specialitate, larg reprezentativ, subordonat Consiliului de Miniștri.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător analizează rezultatele acțiunilor întreprinse pentru protecția mediului înconjurător și prezintă Consiliului de Miniștri propuneri cu privire la direcțiile și principalele măsuri de imbunatatire a activității de protecție a mediului.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător prezintă Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România rapoarte cu privire la realizarea politicii partidului și statului în domeniul protecției mediului înconjurător.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător are, în principal, următoarele atribuții:
a) coordonează și sprijină activitatea desfășurată de către organele centrale și locale ale administrației de stat în domeniul protecției mediului înconjurător;
b) întocmește, cu sprijinul celorlalte organe centrale, studii cu privire la mediul înconjurător, la stadiul aplicării și la eficienta măsurilor de protecție a mediului și prezintă propuneri de imbunatatire a activității în acest domeniu;
c) elaborează, pe baza prognozelor, programe de ansamblu cu privire la protecția mediului înconjurător și îndrumă ministerele și celelalte organe centrale în elaborarea programelor pentru protecția mediului înconjurător în domeniile de activitate de care răspund;
d) avizează actele normative privind protecția mediului înconjurător elaborate de către organele centrale ale administrației de stat și poate iniția proiecte de acte normative în acest domeniu;
e) coordonează elaborarea de către ministere și celelalte organe centrale a normelor tehnice de competența lor și stabilește, cu sprijinul acestora, normele tehnice de aplicabilitate generală cu privire la protecția mediului înconjurător;
f) stabilește, pe baza propunerilor organelor centrale și locale de stat cu sarcini de control în domeniul protecției mediului înconjurător, sistemul de supraveghere, prin metode unitare, a calității factorilor de mediu, pe întreg teritoriul tarii;
g) urmărește și analizează modul în care organele centrale și locale ale administrației de stat realizează sarcinile ce le revin cu privire la protecția mediului înconjurător;
h) avizează propunerile de atribuire sau retragere a calității de rezervatie ori monument al naturii și aproba desfășurarea de activități în legătură cu acestea, potrivit prevederilor legii;
i) întreține, în domeniul sau de activitate, relații de colaborare și cooperare cu organizații similare din alte state și cu organizații internaționale; asigura, împreună cu organele și instituțiile ce desfășoară activități în domeniul protecție mediului înconjurător, pregătirea și participarea la acțiuni internaționale de specialitate, precum și aplicarea convențiilor internaționale în legătură cu protecția mediului la care țara noastră este parte.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător este alcătuit din 70-80 membri.
În consiliul național sînt numiți oameni de știința, cercetători, proiectanți, cadre didactice, medici, ingineri și alți specialiști a căror activitate este legată de problemele protecției mediului înconjurător, reprezentanți ai conducerilor unor ministere, altor organe centrale, ai Academiei Republicii Socialiste România, ai academiilor de științe și ai unor organe centrale ale organizațiilor cooperatiste și altor organizații obștești, precum și unii membri ai organelor teritoriale pentru protecția mediului înconjurător.
Componenta și modul de funcționare a consiliului național se stabilesc, la propunerea Consiliului de Miniștri, prin decret al Consiliului de Stat.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător își desfășoară lucrările în plen și în comisii de specialitate.
Componenta consiliilor de specialitate se aproba în plenul Consiliului Național pentru Protecția Mediului Înconjurător.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător are în coordonarea sa un președinte, un vicepreședinte și un secretar al consiliului, care, împreună cu președinții comisiilor de specialitate, alcătuiesc Biroul executiv al Consiliului Național pentru Protecția Mediului Înconjurător.
Președintele, vicepreședintele și secretarul Consiliului Național pentru Protecția Mediului Înconjurător se numesc prin decret al Consiliului de Stat.
Pentru îndrumarea și coordonarea activității privind protecția mediului înconjurător pe raza teritorial-administrativă a județelor și a municipiului București, se înființează comisii pentru protecția mediului înconjurător, organe subordonate Consiliului Național pentru Protecția Mediului Înconjurător și comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Comisiile pentru protecția mediului înconjurător sînt numite prin hotărîri ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
Președinții comisiilor se numesc dintre vicepreședinții comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București.
În comisiile pentru protecția mediului înconjurător sînt numiți oameni de știința, cadre de cercetare, de proiectare și didactice, medici, ingineri și alți specialiști a căror activitate este legată de problemele protecției mediului înconjurător, precum și cadre de conducere ale organelor și organizațiilor de stat, cooperatiste și altor organizații obștești.
Comisiile județene și a municipiului București pentru protecția mediului înconjurător au următoarele atribuții principale:
a) coordonează și îndrumă activitatea de protecție a mediului înconjurător pe raza teritorial-administrativă a județelor și a municipiului București;
b) întocmesc, cu sprijinul altor organe din unitatea teritorial-administrativă, studii cu privire la evoluția calității factorilor de mediu și fac propuneri de măsuri, pe care le supun aprobării comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București;
c) urmăresc și analizează modul în care organizațiile socialiste ce desfășoară activitate pe raza teritorial-administrativă a județelor și a municipiului București realizează sarcinile ce le revin cu privire la protecția mediului înconjurător;
d) sprijină organizațiile socialiste din unitatea teritorial-administrativă în determinarea cauzelor care duc la modificarea mediului înconjurător și în stabilirea soluțiilor pentru înlăturarea acestora;
e) examinează, sub raportul protecției mediului înconjurător, planurile de sistematizare teritorială, și a localităților urbane și rurale de pe cuprinsul unității teritorial-administrative și prezintă propuneri comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București;
f) urmăresc și sprijină aplicarea măsurilor de conservare, întreținere și paza a rezervațiilor și monumentelor naturii.
Consiliul național și comisiile județene și a municipiului București analizează, în plenul lor, modul în care se respecta normele legale cu privire la protecția mediului înconjurător și, în cazul cînd constata abateri, dau indicații obligatorii organizațiilor socialiste care au încălcat reglementările în vigoare, pentru luarea de măsuri în vederea respectării legii, sesizind totodată organele competente sa ia măsuri de aplicare a sancțiunilor legale.
Încălcarea dispozițiilor legale cu privire la protecția mediului înconjurător atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Constituie contravenție, dacă faptele nu sînt săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracțiuni, încălcarea dispozițiilor prevăzute în art. 10 alin. 1, art. 15, art. 18, art. 20 alin. 1, art. 24 alin. 2, art. 25 alin. 3, art. 26, art. 28, art. 29, art. 32, art. 33, art. 39 alin. 3 și art. 41, de către cei cărora le revin sarcini în legătură cu luarea măsurilor sau cu respectarea obligațiilor la care se referă aceste dispoziții.
Contravențiile săvîrșite prin încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 1, art. 18, art. 24 alin. 2, art. 25 alin. 3, art. 26, art. 28, art. 29, art. 33, art. 39 alin. 3 și art. 41 se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei, iar cele săvîrșite prin încălcarea dispozițiilor art. 15, art. 20 alin. 1, și art. 32 se sancționează cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei.
Sancțiunile pot fi aplicate și persoanelor juridice.
Contravențiile prevăzute în art. 74 se constata de personalul de specialitate anume împuternicit al organelor centrale care au, potrivit legii, sarcini de control în domeniul protecției mediului înconjurător, al comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, de primari, precum și de către ofițeri și subofiteri de militie.
Odată cu constatarea contravenției agentul constatator aplica și sancțiuni.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plîngere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia.
Plîngerea, însoțită de copia de pe procesul-verbal, se depune la organul din care face parte agentul constatator, care o înaintează spre soluționare judecătoriei în a carei raza teritorială s-a savirsit contravenția.
În măsura în care prezenta lege nu dispune, contravențiilor prevăzute în art. 74 le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Evacuarea în atmosfera a substanțelor dăunătoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli, particule solide, precum și producerea de zgomote peste limitele stabilite de normele legale, care pun în pericol sănătatea ori integritatea corporală a oamenilor sau produc pagube economiei naționale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Depozitarea, aruncarea ori evacuarea reziduurilor menajere sau a celor industriale, fără respectarea normelor legale, dacă prin aceasta se pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a oamenilor sau se produce o paguba economiei naționale, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă.
La obiectivele economico-sociale și capacitatile de producție aflate în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi fără a avea asigurate condiții tehnice pentru protejarea calității mediului înconjurător, se vor construi, extinde sau aduce în stare de funcționare corespunzătoare, după caz, instalațiile sau dispozitivele necesare combaterii poluarii mediului înconjurător, în mod eșalonat, potrivit unor programe elaborate în acest scop de către organele centrale și locale interesate, cu acordul Consiliului Național pentru Protecția Mediului Înconjurător.
Consiliul Național pentru Protecția Mediului Înconjurător va urmări modul în care organele centrale și locale aduc la îndeplinire programele stabilite.
Rezervațiile și monumentele naturii, declarate astfel prin dispoziții legale pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, își păstrează aceasta calitate.
Prevederile prezentei legi intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
---------------------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.