Articolul 1
Se înființează, ca organ guvernamental, Comitetul Național pentru Protecția Copilului, prin comasarea Comitetului pentru Sprijinirea Instituțiilor de Ocrotire a Copilului cu Comitetul de Coordonare a Programelor Umanitare pentru România.
privind înființarea Comitetului Național pentru Protecția Copilului
Guvernul României hotărăște:
Se înființează, ca organ guvernamental, Comitetul Național pentru Protecția Copilului, prin comasarea Comitetului pentru Sprijinirea Instituțiilor de Ocrotire a Copilului cu Comitetul de Coordonare a Programelor Umanitare pentru România.
Comitetul Național pentru Protecția Copilului este coordonat de ministrul de stat, ministrul muncii și protecției sociale, care îndeplinește funcția de președinte al acestui organism.
Comitetul Național pentru Protecția Copilului este compus din 17 membri, respectiv cîte doi specialiști din Ministerul Sănătății, Ministerul Învățământului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Secretariatul de Stat pentru Handicapati și cîte un specialist din Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naționale, Departamentul pentru Administrație Publică Locală, Comitetul Roman pentru Adoptii, precum și secretarul executiv al Comitetului Național pentru Protecția Copilului.
Specialiștii care compun Comitetul Național pentru Protecția Copilului vor fi desemnați de conducerile ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale menționate.
Activitatea curenta a Comitetului Național pentru Protecția Copilului este asigurata de un secretariat permanent format din 9 persoane, condus de secretarul executiv.
Posturile necesare Secretariatului permanent al Comitetului Național pentru Protecția Copilului vor fi asigurate prin suplimentarea numărului de posturi aprobate pentru Secretariatul General al Guvernului.
Principalele atribuții ale Comitetului Național pentru Protecția Copilului sunt:
a) elaborarea de proiecte de strategii guvernamentale și programe vizind îmbunătățirea condițiilor de viața ale copiilor din instituțiile de ocrotire a copilului, precum și ale altor categorii de copii;
b) elaborarea de propuneri de acte normative, în vederea perfecționării reglementărilor legale din domeniul protecției copilului;
c) coordonarea programelor umanitare de urgenta și pe termen lung, vizind ocrotirea copilului și a familiei;
d) colaborarea cu organele administrației publice locale, cu organismele internaționale și organizații neguvernamentale române și străine, pe problemele protecției copilului;
e) colaborarea cu Ministerul Învățământului la elaborarea programelor privind formarea și perfecționarea profesională a personalului implicat în ocrotirea copilului;
f) supravegherea, împreună cu ministerele interesate și prefectii, a respectării reglementărilor legale privind protecția copilului și a modului de aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.
Hotărârea Guvernului nr. 1032 din 17 septembrie 1990, modificată prin Hotărârea nr. 833 din 14 decembrie 1991, precum și Hotărârea Guvernului nr. 35 din 27 ianuarie 1992 se abroga.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemnează:
----------------
Ministru de stat,
ministrul muncii și protecției sociale,
Dan Mircea Popescu
Secretarul general al Guvernului,
Viorel Hrebenciuc
------------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.