LEGE nr. 638 din 8 august 1946

Producția, prelucrarea și circulația metalelor prețioase, - aurul, argintul și platina, în orice stare sau forma, - este permisă numai în limitele și condițiunile legii de fața.

Prin producția metalelor prețioase se înțelege orice operație de extracție a metalelor prețioase, precum și orice tratament al minereului, în scopul de a obține unul din aceste metale prețioase.

Prin circulația metalelor prețioase se înțelege, orice vindere, cumpărare, depunere sau primire de gaj, lasare sau primire în depozit, schimb, export și orice schimbare de proprietate sau posesiune, cu titlul gratuit sau oneros, precum și transportul, săvîrșite sau încercate, fie personal, fie prin persoane interpuse.

Prin transport se înțelege atît transportul cu act juridic, cat și transportul cu act material făcut, fie de proprietar, fie de alte persoane, indiferent de actul juridic, în baza căruia se face transportul material.

Pentru producția și circulația metalelor prețioase, astfel cum sînt definite de art. 2 al prezentului decret-lege, este necesară autorizația prealabilă scrisă a Băncii Naționale.

Obiectele fabricate din metale prețioase rămîn și sub aplicarea legii pentru înființarea controlului asupra obiectelor fabricate din metale prețioase, din 15 Februarie 1905, cu modificările la zi, în măsura în care dispozițiunile acesteia nu sînt contrazise prin prezentul decret-lege.

În executarea dreptului de preemțiune, conferit Statului Roman de art. 71 din legea minelor, Banca Naționala a României este autorizata să execute operațiunile de cumpărare a metalelor prețioase, precum și controlul productiunii și circulatiunii metalelor prețioase, potrivit dispozițiunilor decretului de fața.

Gajurile în aur sau monete de aur, în orice stare sau forma, constituite înainte de 19 August 1936, trebuiesc declarate prin scrisoare recomandată sediului Băncii Naționale a României, cel mai apropiat, iar în termen de 60 zile dela publicarea prezentului decret-lege, obiectul gajului trebuie constituit depozit la Banca Naționala a României pînă la lichidare și lichidat în termen de 90 zile dela aceeași dată, avizandu-se în scris Banca Naționala a României despre operațiunea de lichidare.

Persoanele fizice sau juridice, care sînt obligate prin dispozițiunile prezentului decret-lege la înregistrarea metalelor prețioase în registrele speciale primite dela Banca Naționala a României, sînt obligate a declara Băncii Naționale a României, sub luare de dovada, la sediul sau central sau la sediile sale din provincie, aurul, în orice formă, care intră în prevederile prezentului decret-lege și pe care îl au în proprietate sau posesiune, cu orice titlu, precum și al persoanelor cu care locuiesc împreună.

Aceasta declarație va fi facuta în termen de 60 zile dela publicarea prezentului decret-lege în Monitorul Oficial.

La aceeași declarație sînt obligate persoanele fizice și juridice, prevăzute mai sus, care vor dobândi cu orice titlu asemenea aur, după publicarea prezentului decret-lege.

În asemenea cazuri, declarația va trebui să fie facuta în termen de 15 zile dela dobândirea aurului.

Cei care, în viitor vor cere asemenea registre dela Banca Naționala a României, sînt obligați ca, odată cu cererea de registre, să depună la Banca Naționala a României și declarația de mai sus.

Nu sînt supuse aplicatiunii prezentului decret-lege, decât în cazurile prevăzute expres, obiectele prelucrate din metale prețioase, care servesc uzului propriu și anume: obiectele de arta, tacamurile, bijuteriile, obiectele, destinate cultelor religioase, lucrările dentare, lucrările chirurgicale, substantele chimice și farmaceutice, afară de cazurile cînd se dovedesc ca acestea au fost fabricate, cumpărate, sau deținute cu orice titlu, în scopul de a eluda legea.

Aceasta enumerare, este limitativa.

Monetele de aur gaurite, desfigurate sau rupte, insirate în forma de salba, montate ca bijuterie, ca obiecte de podoaba sau oricum altfel, cad sub dispozițiunile decretului-lege de fața.

De asemenea, galbenii austriaci, sau alte categorii de monete, cu însușirile galbenilor austriaci, intră în categoria monetelor de aur și sînt supuse obligațiunii prezentului decret-lege.

Portul salbelor, cerceilor sau altor bijuterii sau podoabe confectionate din monete de aur este permis numai proprietarilor și membrilor familiilor lor, purtate ca podoabe în orice loc.

Circulația metalelor prețioase asa cum este definită de art. 2, alin. 2, se aplică și salbelor cat și oricăror categorii de monete, chiar dacă sînt sub forma de bijuterii, cu excepția celor prevăzute mai jos:

Circulația lor în țara este supusă aceluiași regim ca și bijuteriile.

Exploatatorii de metale prețioase sînt obligați sa înregistreze chiar în ziua extragerii în registrele speciale., eliberate și ținute potrivit indicatiunilor Băncii Naționale a României, metalele prețioase obținute din exploatare.

Metalele prețioase vor fi păstrate sau transportate totdeauna cu autorizația de transport respectiva, data de Banca Naționala a României și numai pe traseul arătat în autorizație.

Pentru exploatările mici, autorizația din carnetul registru este valabilă. Este interzis exploatatorilor a transporta alt aur decât acela extras din minele proprii.

Pentru exploatările mari este necesar autorizație specială.

Transportul concentratelor aurifere la uzinele de prelucrare se face fără autorizație.

de asemenea, bijutierii și atelierele de prelucrarea metalelor prețioase sînt obligați ca, înainte de a începe vreo operațiune care ar avea de scop extragerea metalelor prețioase din pilituri, resturi, etc., sa anunțe Banca Naționala, care, prin organele sale va controla operațiunea și vor fi obligați sa înregistreze în registrul special cantitatea extrasa.

Banca Naționala a României poate retrage registrele eliberate ce conțin și autorizația de transport, acolo unde va aprecia ca este cazul, inlocuindu-l cu registrul destinat numai înregistrării producției, în care caz exploatatorul va trebui sa ceara autorizație specială de transport pentru fiecare caz în parte.

Păstrarea în depozit sau cu orice alt titlu de către oricine, fie particular, comerciant sau exploatator, fără autorizarea B.N.R., a metalelor prețioase sub orice formă: metalică, amalgam, nisip, minereu bogat, aur ars, topit, metal fin sau aliaj cu alte metale, este interzisă sub sancțiunile prevăzute de art. 42.

Metalele prețioase extrase vor fi vândute Băncii Naționale a României, care este obligată a le cumpara în condițiunile decretului-lege de fața, în termen de 15 zile dela extragere, afară de cazul cînd exploatatorii au aprobare scrisă dela Banca Naționala a României pentru prelungirea termenului de predare sau poseda instalații proprii de afinare. În acest din urmă caz, Banca Naționala a României, după ce va consulta și pe exploatatorii respectivi, va fixa termenul înăuntrul căruia exploatatorii sînt obligați sa vândă Băncii Naționale metalele prețioase după afinare.

Banca Naționala a României este obligată a cumpara și indreptatita a receptiona aurul și argintul ce i se preda pe baza analizelor făcute în laboratorul sau sau în cadrul conventiunilor intervenite între Banca Naționala și exploatator.

În cazul cînd nu exista convenție între Banca Naționala a României și producător neînțelegerile între părți privind analizele de recepție vor fi înlocuite prin arbitraj.

Instalatiunile de afinare, cuptoarele pentru topirea metalelor prețioase, cat și orice alte instalatiuni de amalgamare sau de topire a acestor metale, nu pot funcționa decât cu autorizațiunea Ministerului Minelor și Petrolului și în scopurile specificate în aceasta autorizație. Ele trebuiesc declarate Băncii Naționale a României în termen de 60 zile dela apariția acestei legi sau dela data obținerii autorizației de funcționare dela Ministerul Minelor și Petrolului.

Cuptoarele sau instalatiunile de topire chiar primitive, care vor funcționa fără autorizație sau neanuntate Ministerului Minelor și Petrolului, vor fi imediat închise de organele Băncii Naționale a României sau ale Ministerului Minelor și Petrolului, iar proprietarii vor suferi sancțiunile prevăzute de prezentul decret-lege la art. 42 și urm. Cei ce vor topi sau prelucra în orice mod metale prețioase fără sa posede autorizațiile respective sau registrele B.N.R., vor suferi sancțiunile prevăzute de art. 42 și urm.

Topirea aurului în stare de praf, nisip ars sau topit, se face fie în cuptoarele autorizate conform dispozițiunilor de mai sus, fie în cuptoarele B.N.R. Operațiunea de topire se va face numai cu încunoștiințarea prealabilă a predatorului.

În ceea ce privește cuptoarele B.N.R., neprezentarea predatorului în ziua ce i s'a comunicat, nu împiedica topirea anunțată.

Numai întreprinderile care au obținut autorizația scrisă a Băncii Naționale a României, pot preda acestei bănci aurul topit în alte cuptoare decât acelea ale Băncii Naționale a României sau afiliat, în cazul condițiunilor stabilite în autorizațiunile sau convențiunile scrise.

Ministerul Minelor și Petrolului, sesizat de Banca Naționala a României, poate retrage autorizațiile de funcționare a cuptoarelor sau a instalatiunilor de topire, cat și cele de afinare a aurului.

Ministerul Minelor și Petrolului este obligat să se pronunțe în termen de 15 zile dela sesizarea sa din partea Băncii Naționale a României.

Banca Naționala a României, în baza deciziei Miniterului Minelor și Petrolului, prin care acesta retrage autorizațiunea de funcționare a unui cuptor sau a unei instalatiuni de topire sau afinare, le poate închide, aplicând sigiliul.

Nimeni nu poate exercita comerțul de metale prețioase sub orice formă, cu excepția obiectelor precizate de art. 6 și 7, lit. a și b și nu poate lucra sau prelucra, sub orice formă astfel de metale, chiar proprietate proprie și fără scop de comercializare, numai dacă poseda registre vizate sau parafate de B.N.R și cu respectarea înregistrărilor în aceste registre.

Banca Naționala a României poate refuza motivat eliberarea registrelor, acolo unde apreciază că nu sînt utile sau prejudiciază interesele Statului. Ea are dreptul sa retragă motivat registrele vizate. Prin acestea, comerciantul sau meseriașul căruia i s'au retras aceste registre, pierde dreptul de a exercita comerțul cu aur, argint și platina.

Hotărîrile Băncii Naționale a României pot fi reformate de către comisiunea prevăzută la art. 49, la cererea celor interesați.

Numai posesorii registrului Băncii Naționale a României au dreptul sa afiseze prin firme sau publicațiuni în ziare reclame privitoare la comerțul lor cu metale prețioase, altele decât cele exceptate la art. 6 și 7, litera a și b.

Proprietarii de ateliere pentru prelucrarea metalelor prețioase, precum și comercianții de metale prețioase sînt obligați a inregistra în registrele ținute conform dispozițiunilor Băncii Naționale a României și vizate de către aceasta, toate operațiunile făcute cu metale prețioase sau cu obiectele lucrate din ele.

Înregistrarea în registrele eliberate de Banca Naționala a României se face în același timp cu intrarea sau ieșirea metalelor prețioase.

Proprietarii de ateliere pentru prelucrarea metalelor prețioase cu firme înscrise sau meseriașii bijutieri cu carnet de mester bijutier și autorizații de funcționare în cadrul legilor, care reglementează meseria de bijutier, pot exercita comerțul lor cu aur, argint și platina provenite fie din bijuterii și obiecte vechi, fie din achizitiuni autorizate înscrise de Banca Naționala a României, cu respectarea înregistrărilor prevăzute în articolul precedent.

Dentistii, medicii, farmaciștii și chimistii, cu autorizatiuni de funcționare în regula, eliberate de autoritățile competente, fără ca aceste autorități să le fi retras sau anulat între timp, pot dobândi în cadrul decretului-lege de fața, aurul argintul și platina necesare exercițiului profesiunii lor, cu îndatorirea de a inregistra metalele prețioase dobândite și modul de întrebuințare în registrele speciale, vizate și parafate de Banca Naționala a României.

Banca Naționala a României este autorizata sa verifice contabil și tehnic oricînd, printr'un delegat al său, respectarea dispozițiunilor din acest decret-lege.

Orice angajat al unei întreprinderi de metale prețioase este obligat să se supună la toate măsurile de control a producției și circulației metalelor prețioase, prevăzute de acest decret-lege și de regulamentul de control al producției de aur aprobate de Ministerul Minelor și Petrolului, întreprinderilor producătoare, precum și regulamentelor și normelor interne de funcționare ale acestor întreprinderi, aprobate de Ministerul Minelor și Petrolului, cu avizul Comisiunii prevăzute la art. 48.

Cei ce vor contraveni dispozițiunilor de mai sus din acest articol, se vor pedepsi cu închisoare politieneasca dela 15 zile la 3 luni și cu amendă dela 50.000-500.000 lei.

Personalul oricărei întreprinderi de metale prețioase este obligat a se supune la controlul organelor întreprinderii, control ce poate merge pînă la percheziția corporală, în condițiunile fixate de regulamentele de serviciu ale întreprinderii aprobate, conform art. 19 de mai sus.

Cercetarea corporală se va putea face și prin metoda radioscopica sau alte metode științifice, aprobate de Ministerul Sănătății.

Nerespectarea de către salariatul unei întreprinderi producătoare de metale prețioase a vreuneia din dispozițiunile decretului-lege de fața, sau a normelor întreprinderii pentru controlul producției și circulației metalelor prețioase, aprobate conform dispozițiunilor de mai sus, constitue o culpa grava din partea angajatului, culpa care indreptateste întreprinderea sa denunțe imediat contractul de muncă, fără a mai cere avizul prealabil sau aprobarea vreunei autorități sau asociațiuni profesionale și aceasta, independent de constatarea și aplicarea sancțiunilor penale, arătate în prezentul decret-lege.

Salariatul concediat se poate adresa instanțelor prevăzute de legea jurisdictiilor muncii, care vor putea, în caz ca se dovedește ca concedierea a fost abuzivă, fie sa reintegreze pe salariat în funcțiunea avută, fie să-i acorde despăgubirile ce va aprecia.

Prin contractele individuale și colective de muncă, precum și prin deciziuni de arbitraj date în materie de conflicte de muncă, nu se poate deroga dela dispozițiunile cuprinse în prezentul decret-lege.

Metalele prețioase furate din mine sau din instalatiunile de prelucrare și care constituesc corp delict, vor fi supuse analizei, la cel mai apropiat laborator autorizat, în timp de 12 ore dela găsirea lui, rezultatul analizei inaintandu-se parchetului, odată cu procesul-verbal de constatarea infracțiunii.

Aceste corpuri delicte vor fi predate B.N.R., care va plati pagubasului contravaloarea lor calculată la prețul oficial, plus primele economice respective și aceasta, după transarea definitivă a pricinii penale.

B.N.R. va retine din aceasta contravaloare cuantumul primelor cuvenite denuntatorului și constatatorului, atunci cînd denuntatorul este altă persoană decât aceea a pagubasului și dacă constatatorul nu a fost direct sesizat de pagubas, caz în care acesta nu are drept la prima.

Banca Naționala a României va controla producția aurifera, prelucrarea și circulatiunea metalelor prețioase, prin organele sale de control, care sînt investite cu calitatea de ofițer de poliție judiciară.

Pentru poliția metalelor prețioase, pe lîngă fiecare întreprindere miniera aurifera, Ministerul Afacerilor Interne va înființa la propunerea Comisiunii prevăzută de art. 49, secțiuni de poliție judiciară, precum și secțiuni speciale de jandarmi.

Plata acestui personal se va face la nevoe, prin credite extraordinare.

Membrii acestei politii speciale, cat și jandarmii, vor putea fi înlocuiți, la cererea motivată a întreprinderii, cu alt personal de către ministerul Afacerilor Interne.

Competința teritorială de instrumentare a acestor ofițeri de poliție judiciară, în ce privesc infracțiunile la prezentul decret-lege, este nelimitată.

B.N.R. va delega un controlor al său la fiecare întreprindere, unde se vor înființa astfel de organe speciale de poliție și jandarmerie.

Organele speciale de poliție și jandarmerie vor executa misiunea lor într'o colaborare strânsă cu controlul B.N.R. și cu organele întreprinderii, pe lîngă care funcționează și vor supraveghea în același timp și respectarea dispozițiunilor polițienești din regulamentul de control al producției de aur aprobat de Ministerul Minelor și Petrolului, întreprinderile producătoare respective, precum și regulamentelor și normelor interne de funcționare ale acestuia, aprobate de Ministerul Minelor și Petrolului, cu avizul Comisiunii, prevăzută la art. 49.

Reclamatiunile și denunturile privitoare la infracțiunile legii de fața, se cercetează, iar rezultatele se constata potrivit dispozițiunilor codului de procedura penală, cu derogarile de mai jos.

Aceste infracțiuni se constata și prin procese-verbale, adresate de ofițerii de poliție judiciară, chiar în afară de circumscripția lor, precum și de personalul B.N.R., delegat în acest scop, sau de organele vamale sau polițienești, care sînt îndatorate a da concursul lor organelor B.N.R.

Prin derogare dela dispozițiunile art. 249 pr. pen. primul procuror al tribunalului sau judecătorul de instrucție, la cererea scrisă, verbală sau telefonica a organelor B.N.R., sau a întreprinderilor miniere, pot da autorizatiuni scrise sau prin nota telefonica ofițerilor de poliție judiciară, ca în comunele rurale să facă perchezitiuni domiciliare, chiar în contra voinței aceluia ce o locuiește, la orice ora din zi sau din noapte.

În aceste cazuri, organele de poliție judiciară, vor trebui să fie asistate de un delegat al B.N.R. sau al întreprinderii miniere care a cerut percheziția, precum și de 2 martori și aceasta, sub pedeapsa de nulitate.

Pentru constatarea infracțiunilor, organele de constatare pot lua interogatorii presupusilor infractori și audia martori putându-i cita în acest scop.

Infracțiunile constatate de organele polițienești și vamale vor fi semnalate sub sancțiune disciplinară, în termen de 24 ore dela constatare, sediul Băncii Naționale a României cel mai apropiat, căruia i se vor remite în același timp copii de pe procesul-verbal de constatare și declarațiile luate, precum și metalele prețioase în pachet, sigilat de organele constatatoare, în prezenta infractorului sau a 2 martori.

Organele B.N.R., delegate cu controlul aplicării dispozițiunilor prezentului decret-lege, în exercitarea atributiunilor lor, au calitatea de ofițer al poliției judiciare.

Cercetările în aceasta materie se pot face și în zilele de sarbatori legale.

Procesele-verbale de infracțiuni la decretul-lege de fața sînt crezute pînă la înscrierea în fals, cînd constata fapte materiale flagrante, iar în celelalte cazuri, pînă la proba contrarie.

Ele nu vor putea fi anulate de instanțele judecătorești, pentru servicii de forma, decât cînd prezenta lege dispune expres nulitatea.

Pe baza lor, Ministerul public va deschide acțiune publică.

Prin derogare dela art. 144 din codul pr. pen., declarațiile infractorilor date în fața organelor de constatare, fac dovada deplina împotriva lor, pînă la proba contrarie.

Instanța competența pentru a judeca infracțiunile prevăzute de decretul-lege de fața, este tribunalul de județ al locului unde s'a comis infracțiunea.

Acesta va judeca de urgenta și cu precădere, fără dreptul de opoziție, cu drept de apel la Curtea de Apel și cu recurs la înaltă Curte de Casație.

În procesele născute în baza decretului-lege de fața, instanțele nu pot da, fără motivare specială, termene mai mari de 30 zile.

Ele se judeca de tribunale și de Curți, chiar în timpul vacantelor judecătorești. Absenta martorilor nu poate împiedica judecarea infracțiunii, dacă instanța de judecată găsește ca are destule elemente de convingere.

Acestor procese li se aplică dispozițiunile legii pentru apărarea patrimoniului public, în măsura în care nu sînt contrarii legii de fața.

În toate procesele ce se judeca conform prezentului decret-lege. Banca Naționala a României va fi citata din oficiu ca parte civilă, atît în nume propriu cat și ca mandatara a Statului Roman, putând susține și latura penală în fața instanțelor de judecată și aceasta, chiar și în cazul cînd nu s'a constituit în termen și formal parte civilă.

În cauzele trimise spre cercetare judecătorului de instrucție, instructia va trebui să fie terminată în cel mult 30 zile.

În cazuri excepționale, Camera de punere sub acuzare poate autoriza o prelungire.

Termenul de judecată se va fixa în cel mult 15 zile dela primirea dosarului la grefa tribunalului.

Dosarele vor fi trimise instanțelor superioare, în caz de apel și recurs, în termen de cel mult 20 zile dela pronunțarea hotărîrii.

Cînd instructia sau judecata ar avea nevoie de părerea unor experți, aceștia pot fi citați cu procedura prevăzută de art. 388 din procedura penală, pentru martori.

Atît organele de instrucție cat și cele de judecată pot cere expertului oridecateori cauza permite și în vederea accelerarii judecații numai un raport verbal, care va fi consemnat de grefierul respectiv, după procedura întrebuințată la audierea martorilor.

În procesele care se judeca conform prezentului decret-lege, odată ce procedura a fost completa față de inculpat la unul din termenele de judecată, ea va fi considerată ca atare și la toate termenele următoare, afară de cazul cînd inculpatul ar fi arestat.

Pentru lipsa de apărare, procesul nu poate fi amânat decât o singură dată în fața unei instanțe.

Atît timp cat inculpatului nu i s'a luat interogatoriul, se va emite împotriva lui, pe lîngă citație și un mandat de aducere, fără ca eventuala neemitere sau îndeplinire a mandatului de aducere să fie considerat ca viciu de procedura.

Facerea expertizei constitue pentru experții numiți din oficiu public obligatoriu.

Cînd procesul se amana din cauza unei expertize nedepuse la timp sau din neprezentarea martorilor sau experților chemați pentru explicațiuni, fără justificare prin petiție și dovezi depuse la dosar înainte de termenul de înfățișare, instanța va aplica maximul amenzilor prevăzute de art. 160 și 166 din codul proc. pen. și se vor lua și celelalte măsuri prevăzute acolo. Atît martorii cat și experții vor fi condamnați și la cheltuieli cauzate de amânarea procesului.

Justificarea se va putea face și ulterior, conform art. 160, alin. final din codul de procedura penală, numai dacă împiedicarea a fost de asa natura, încît nu a putut fi justificată înainte de termenul de judecată.

În cazul cînd s'a aplicat față de experți măsura prevăzută în primul alineat al acestui articol, tribunalul poate, fie sa schimbe pe experți, fie sa dea un termen scurt, pentru depunerea expertizei. La acest nou termen, dacă expertiza nu este depusa, se va pronunța împotriva expertului o amenda dela 50.000-100.000 lei.

În cazul în care procesul nu se poate judeca din lipsa de procedura sau din orice alta cauza i se constată că aceasta amânare este datorată culpei unui funcționar, instanța va aplica acestui funcționar a amenda de la 10.000-50.000 lei, condamnandu-l totodată și la plata tuturor cheltuielilor ocazionate părților sau Statului din aceasta amânare.

În cazul în care unul sau mai mulți martori sau experți se prezintă și procesul se amana din alte cauze, iar procedura este completa, martorii sau experții vor fi audiati chiar în lipsa părților.

Instanța va amana procesul pentru ascultarea celorlalți martori sau experți, numai dacă constata ca soluționarea lui nu poate fi data numai pe baza audierilor făcute.

Cînd inculpatul este în stare de libertate, instanța care pronunța o pedeapsă privativă de libertate, chiar nedefinitiva, mai mare de 6 luni, poate dispune prin aceeași hotărîre arestarea preventivă a inculpatului condamnat.

Partea civilă va putea face apel și recurs pentru aplicarea pedepsei.

Banca Naționala a României, în calitate de parte civilă, prin derogare dela dispozițiunile art. 448 din procedura penală, poate exercita în toate cazurile căile de atac prevăzute de acest articol. Căile de atac exercitate de Banca Naționala a României investesc instanța cu dreptul de a se putea pronunța și asupra pedepsei, chiar și în cazul cînd Ministerul public nu a atacat hotărîrea.

De asemenea, prin derogare dela art. 224, alin. 4 din codul de proc. pen., în cazul cînd s'a adresat în cauza un proces-verbal de infracțiune la prezentul decret-lege, Ministerul public dacă nu trimite cauza direct instanței competente pentru judecare, o va trimite judecătorului de instrucție cu rechizitoriul introductiv, neputând decide singur clasarea pricinei.

În contra ordonanței definitive data de judecătorul de instrucție, Banca Naționala a României poate uza de toate căile de atac prevăzute de procedura penală, atît pentru partea civilă cat și pentru Ministerul public.

În toate infracțiunile la decretul-lege de fața, sechestrul provizoriu prevăzut de art. 120 și 121 din codul de proc. pen. va fi ordonat de Ministerul public, de judecătorul de instrucție sau de instanțele de judecată, la cererea părții civile.

Infractorii la dispozițiunile decretului-lege de fața se pedepsesc cu închisoare dela 6 luni la 2 ani și cu amendă penală dela 100.000 - 10.000.000 lei, iar metalele prețioase găsite se confisca în folosul Statului sau se restituie pagubasului contravaloarea lor, în cazul și în condițiunile prevăzute de art. 24 din prezentul decret-lege.

Pentru pedepsele ce se vor aplica conform prezentului decret-lege, nu se va putea acorda în nici un caz suspendarea executării pedepsei sau aplicarea amenzii, fără pedeapsa privată de libertate.

În cazul unei condamnări, exploatatorii de mine vor pierde și dreptul de exploatare miniera și vor fi excluși dela dobândirea în viitor a oricăror a oricăror drepturi miniere, iar comercianții vor pierde dreptul de a mai face operațiuni cu metale prețioase.

În caz de aplicarea circumstanțelor atenuante, instanța este obligată sa motiveze existenta lor și nu va putea cobori pedeapsa sub 2 luni închisoare corecțională și 100.000 lei amenda.

În caz de recidiva și în cazul cînd infracțiunile la decretul-lege de fața, sînt comise de organele însărcinate cu aplicarea acestui decret-lege, precum și de personalul însărcinat de întreprinderi cu controlul producției, se aplică o pedeapsă dela 3-5 ani închisoare corecțională și o amenda dela 1.000.000 - 20.000.000 lei, fără a se putea aplica circumstanțe atenuante.

Exportul sau tentativa de a exporta metale prețioase fără autorizațiile legale, se pedepsesc cu aceeași pedeapsa, fără circumstanțe atenuante.

Cînd vreuna din infracțiunile la decretul-lege de fața a fost săvîrșită de reprezentanții unei persoane juridice, lucrand în numele și în interesul ei, aceasta va fi obligată la plata unei amenzi civile dela 500.000-30.000.000 lei.

Aceasta sancțiune se va pronunța de instanța de judecată, odată cu condamnarea infractorilor, persoane fizice, care au lucrat în numele și în interesul ei.

Persoana juridică se va cita prin reprezentanții săi legali, fără a fi nevoe să se desemneze și numele acestora.

În caz de condamnare, cu excepția prevăzută în art. 24 din acest decret-lege, instanța va pronunța în mod obligatoriu confiscarea în folosul Statului a valorilor care au format obiectul infracțiunii și a tuturor mijloacelor care au ajutat la comiterea infracțiunii.

În cazul cînd aceasta confiscare nu poate fi pronunțată din cauza ca valorile nu s'au găsit în posesia infractorilor sau din orice cauza, nu pot fi confiscate în folosul Statului, Statul își va valorifica prin mandatara sa legală Banca Naționala a României, drepturile de parte civilă, pentru suma egala cu de 4 ori echivalentul în lei a obiectului infracțiunii.

Metalele prețioase confiscate vor fi lichidate pentru Stat de Banca Naționala a României, la prețul oficial, plus prima maxima de producție la micii producători.

Banca Naționala a României va retine din prețul aurului 25 la suta pentru cheltuielile sale de urmărire și 50 la suta, pentru a fi distribuite drept prime:

25 la suta denuntatorului și 25 la suta constatatorului, afară de cazul cînd agenții constatatori sînt funcționari ai B.N.R., sau membri ai corpului judecătoresc, în care caz, prima cuvenită lor se va vărsa la fonduri pentru Poliția Aurului din B.N.R.

În cazul furturilor de aur, cota de 25 la suta cuvenită constatatorilor și denuntatorilor va fi calculată la prețul de baza al aurului, plus prima economică corespunzătoare primită de producătorul pagubas, care va plati aceste prime.

Cînd nu exista denuntator, cota de 25 la suta se retine tot de B.N.R. pentru acoperirea cheltuielilor provocate de urmărirea infracțiunilor la legea de fața.

În cazul cînd constatatorii specifică în procesul-verbal ca exista denuntator acoperit, prima cuvenită denuntatorului se va plati tot în mana constatatorului.

Denuntatorii a căror calitate rezultă dintr'un denunț scris și semnat, sau din orice alte indicatiuni precise care conduc la descoperirea infracțiunilor, vor primi și o cota de 25 la suta din sumele provenite din încasarea amenzilor, precum și din cele rezultate din confiscarile și despăgubirile civile pronunțate de instanțele judecătorești.

Tentativa, tăinuirea, instigarea și complicitatea se pedepsesc cu aceeași pedeapsa ca și infracțiunea săvîrșită.

Acei care cumpara aur metalic de mina sau minereu fără autorizația B.N.R., se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 2-5 ani și cu amendă dela 1.000.000-10.000.000 lei, fără a se putea aplica circumstanțe ușurătoare sau suspendarea pedepsei.

Judecarea acestora se va face sub stare de arest.

Pentru amenzile pronunțate contra persoanelor fizice, se aplică art. 64 din codul penal.

La Ministerul Minelor și Petrolului, pe lîngă Direcțiunea Minelor se va institui prin deciziune o comisiune permanenta care se va ocupa cu organizarea, coordonarea și aplicarea măsurilor, avînd de obiect combaterea infracțiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și alte atributiuni date de ei prin legea de fața sau prin alte legi ori regulamente.

La sesizarea ei de către B.N.R., Uniunea Sindicatelor Miniere, Uniunea Industriilor Miniere sau a Ministerului Minelor și Petrolului, Comisiunea va da deciziuni de interpretare a dispozițiunilor legii de fața, interpretare obligatorie și pentru instanțele judecătorești.

De asemenea, Comisiunea își va da avizul asupra tuturor chestiunilor ce-i vor fi supuse de către Ministerul Minelor și Petrolului.

Comisiunea se va compune din 9 membri și anume:

Comisiunea va lucra valabil, indiferent de numărul membrilor prezenți, cu condițiunea ca deciziile sau avizele ei să fie date cu majoritate de 5 voturi.

Secretarul general, cum și personalul secretariatului Comisiunii vor fi desemnați din personalul Direcției Minelor, prin deciziunea de instituire a comisiunii.

Membrii comisiunii, secretarul general și personalul secretariatului vor fi numiți, pe termen de 2 ani și vor primi o indemnizație fixa lunară, stabilită prin deciziune ministerială și care va fi plătită de B.N.R. din fondul Poliției Aurului, prin derogare dela legile și dispozițiunile în vigoare.

În deciziunea de numire se vor prevedea și supleanții pentru fiecare membru al comisiunii.

Toate dispozițiunile cuprinse în prezentul decret-lege sînt de ordine publică.

Sînt scutite de orice impozite, timbre sau taxe către Stat sau comuna, acțiunile și actele de procedura făcute de B.N.R., în baza prezentului decret-lege, precum și publicațiunile, actele și operațiunile încheiate de B.N.R., cu privire la metalele prețioase, prevăzute în decretul-lege de fața.

Primele distribuite, conform art. 44 și 45, precum și orice cheltuieli făcute în aplicarea prezentului decret-lege, de asemenea, sînt scutite de orice impozite, taxe și timbre către Stat sau comuna.

Dispozițiunile decretului pentru controlul circulației metalelor prețioase Nr. 1.907 din 12 August 1936, cu modificările și completările aduse prin decretul-lege din 12 Septemvrie 1938, cum și orice alte dispozițiuni contrare decretului de fața, din orice legi și regulamente sînt și rămîn abrogate.

Dat în București la 8 August 1946.

MIHAI

Ministrul minelor și petrolului,

Ing. Tudor Ionescu

Nr. 2.488.