DISCIPLINA PROBA TIPURI DE SUBIECTE FILIERA PROFIL CHIMIE ORGANICA CHIMIE ANORGANICA e/f 2-3 ore/ săptămâna O ora /sapta- mana Teoretica Tehno- logica Teoretica Tehno- logica Real(matematica- fizica, informatica, chimie- biologie, chimie- fizica) Licee industriale/curs de zi și (seral: chimie industriala, alimentara, curs de zi și seral ). Licee industriale/ curs de zi (constructii de masini, metalurgie, electrotehnica și electronică, mine, petrol, energetic, constructii- montaj, exploatare și industrializarea lemnului, transporturi, posta și telecomunicatii, industria usoara, poligrafie, gospodarirea apelor). Licee agricole și silvice/ curs de zi și seral (agronom, horticultor, agent protectia plantelor, zootehnist, apicultor-sericicultor, veterinar). Licee agricole/ curs de zi (mecanic agricol, mecanic instalații și utilaje zootehnice și mecanic imbunata- tiri funciare). Licee economice, administratie și servicii/ curs de zi și seral Licee de informatica și metrologie. Licee sanitare. Uman (filologie, istorie-stiinte sociale, limbi clasice, limbi moderne) Licee industriale /curs seral (constructii de masini, metalurgie, electrotehnica, mine, petrol, energetic, constructii-montaj, exploatare și industrializarea lemnului, transporturi, posta și tele- comunicatii, industria usoara, poligrafie, gospoda- rirea apelor). Licee agricole/ curs seral. (mecanic-agricol, mecanic - imbunatatiri funciare). Licee militare- real. AB a.Aptitudini simple1.Reprezintă acele categorii de aptitudini care mijlocesc eficiența activității într-un anumit domeniu, cum ar fi muzica sau sportul. b.Aptitudini complexe2.Se referă la acea categorie de aptitudini utile în toate domeniile de activitate sau în cele mai multe dintre acestea. c.Aptitudini speciale3.În această categorie de aptitudini sunt incluse toate proprietățile sensibilității de tipul acuității vizuale, tactile, olfactive etc. d.Aptitudini generale4.Inteligența este considerată a fi cea mai importantă aptitudine din această categorie. 5.Se situează la un nivel mai înalt, nefiind o simplă însumare, reunire de aptitudini, ci, mai degrabă, o structură integrativă, o matriță. SCHEMA DE EVALUARE AB *Domeniul cognitiv (.........)a)valorizare *Domeniul afectiv (..........)b)înțelegere *Domeniul psihomotor (.......)c)evaluare d)automatism e)reacție dirijată f)caracterizare g)sinteză
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL
LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
────────────────────────────
Prin ponderea sa reflectata în prezenta celor două probe - scrisa și orala - limba și literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat Programa ultimilor trei ani a cunoscut - în măsura în care au permis-o vechile programe scolare - o restructurare a continuturilor, în vederea unei acomodari a obiectivelor examenului de bacalaureat cu spiritul Noului Curriculum liceal. Sunt de mentionat, în acest context, precizarea în programa a obiectivelor de evaluare, introducerea unor teme privind practica limbii române functionale, deschiderea treptata către un alt gen de invatare, care să permită, mai ales, achizitionarea de competente și, mai puțin, de informații și de cunoștințe irelevante.
Am considerat astfel necesară eliminarea unor informații de natura biografica, dar pastrarea, totodata, a unor teme - precum cele de orientare culturala - menite să asigure candidatului la examenul de bacalaureat puncte de reper în receptarea și în interpretarea fenomenului estetic.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
A. Receptarea și producerea de texte scrise:
- recunoasterea trasaturilor caracteristice ale stilurilor functionale ale limbii române;
- motivarea apartenentei unui text la un stil functional;
- identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoasterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic;
- recunoasterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvente, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificatia titlului operei; organizari specifice genului epic: povestirea, schita, nuvela, romanul, poemul eroic, epopeea);
- identificarea secventelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structura, motive; organizari specifice genului liric: pastelul, elegia, meditatia, oda, glosa, satira, sonetul, rondelul);
- identificarea și relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizari specifice genului dramatic: tragedia, comedia, drama);
- analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerințe precis formulate, având în vedere structura acestuia, elementele narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului poetic, comparari cu alte texte, cu opera autorului etc.;
- formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la personaje, la structuri literare; exprimarea și argumentarea acestor aprecieri cu mijloace de exprimare nuantate, logic organizate;
- susținerea argumentata a unui punct de vedere critic, privitor la opere literare studiate;
- utilizarea corecta a limbii române în diferite situatii de exprimare scrisa, prin comunicarea unui mesaj coerent, intr-un stil functional adecvat;
- definirea și utilizarea corecta pragmatica a conceptelor operationale selectate de programa de bacalaureat;
- redactarea unor texte cu destinatie functionala, menite să asigure candidatului o buna insertie sociala.
B. Receptarea și producerea de mesaje orale:
- abilitatea de a construi un monolog oral, cu scopul de a expune, pe o perioadă de timp determinata (minimum 4-5 minute), o tema data;
- capacitatea de a recepta și de a raspunde coerent la intrebari pe o tema data, de a conversa, argumentat, pe marginea acestora sau în legătură cu alte aspecte supuse discutiei
- competența de a exprima opinii personale, prin valorificarea, de regula, a textului dat spre interpretare.
III. STRUCTURA SUBIECTELOR
Bacalaureatul anului 2002 continua tipologia și structura subiectelor din anul scolar precedent.
La proba scrisa, subiectele vor fi alcatuite din urmatoarele tipuri de itemi: intelegere de text, redactare de text cu destinatie functionala, itemi cu răspuns scurt, vizand practica limbii române functionale și un eseu structurat.
În cazul probei orale, biletul de examen va contine un subiect de tipul I, care vizeaza o intelegere de text, o explicare functionala a unui concept operational și un subiect de tipul al II-lea conținând un item de analiza a unui text beletristic sau de orientare culturala.
Notarea se va face pentru fiecare subiect în parte, avandu-se în vedere urmatoarele criterii de apreciere: cunoștințe, utilizarea limbajului (corectitudine, expresivitate), competente de analiza și de interpretare. Pentru cunoștințe se vor acorda 5 puncte, pentru utilizarea limbajului - 2 puncte, iar pentru competente de analiza și de interpretare - 2 puncte. La totalul celor noua puncte se adauga 1 punct din oficiu
Itemii pentru proba orala vor fi facuti publici, ca și în anul scolar precedent, prin Internet, și transmise inspectoratelor scolare judetene, cu circa 30 de zile inaintea începerii probei de examen.
În sarcina comisiei de examen va fi asamblarea subiectelor, pentru realizarea biletelor de la proba orala. Biletele vor respecta aceeasi structura, pe baza urmatoarelor recomandari:
1. Se combina un subiect de tipul I cu un subiect de tipul al II-lea.
2. Se opteaza pentru asocierea unor subiecte care să nu reprezinte aceeasi epoca istorica (implicit acelasi an de studiu), urmarindu-se, în acest mod, o cat mai extinsa acoperire curriculara.
3. În acest sens, este de dorit ca un subiect, vizand continuturile studiate în clasa a IX-a sau a X-a, să fie combinat cu un subiect vizand continuturile studiate în clasele a XI-a sau a -XII-a.
4. Este indicată, pe cat posibil, combinarea unui subiect de proza sau dramaturgie, cu un subiect de poezie sau cu unul vizand elemente de orientare culturala.
1. Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul
2. Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Povestea lui Harap - Alb
3. I.L. Caragiale - În vreme de razboi, O scrisoare pierduta
4. Ioan Slavici - Moara cu noroc
5. Bogdan - Petriceicu Hasdeu - Razvan și Vidra
6. Mihai Sadoveanu - Baltagul, Zodia Cancerului sau Fratii Jderi
7. Liviu Rebreanu - Ion, Padurea spanzuratilor
8. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
9. Hortensia Papadat - Bengescu - Concert din muzica de Bach
1O. G. Calinescu - Enigma Otiliei
11. Mircea Eliade - La tiganci, Maitreyi
12. Vasile Voiculescu - Lostrita
13. Marin Preda - Morometii I, II
15. *** - Balada (la alegere, una dintre urmatoarele balade: Miorita, Toma Alimos, Monastirea Argesului)
16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Miezul iernei, Malul Siretului)
17. Mihai Eminescu - Floarea albastra, Sara pe deal, Revedere, Luceafarul, Scrisoarea I, Glossa Oda (în metru antic)
18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august
19. Octavian Goga - Rugaciune
20. George Bacovia - Plumb, Lacustra, Decor
21. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul, Paradis în destramare
22. Tudor Arghezi - Testament, Flori de mucegai (din volumul cu acelasi titlu), Psalmii (prezentare generală)
23. Ion Barbu - Riga Crypto și Iapona Enigel
27. Vasile Voiculescu - În Gradina Ghetsemani, Sonetul CLXXXIII
28. Nichita Stanescu - În dulcele stil clasic, Leoaica tanara, iubirea
În cazul continuturilor care privesc Poezia, se vor avea în vedere și textele din manualele scolare, folosite ca suport în prezentarea universului poetic al autorilor selectati în programa de bacalaureat, ca și textele cuprinse în miniantologiile existente în manuale. Aceste texte vor putea fi folosite în formularea de itemi numai la subiectele orale.
TEME DE ORIENTARE CULTURALA
Romantismul - Estetica; Introducere la Dacia literara. Junimea și Convorbiri literare. Titu Maiorescu (Principii estetice). Simbolismul - Estetica; teme și motive poetice. Modernism și traditionalism în perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica.
Temele vor fi valorificate doar în cadrul probelor orale.
1. Pentru toate profilurile
- Originea și dezvoltarea limbii române (aparitia, etape ale dezvoltării, limba română literara, limba populara, graiurile, limba literaturii artistice).
- Stilurile limbii române (definire, caracteristici, exercitii aplicative/compuneri cu caracter functional: cerere, proces-verbal, scrisoare, curriculum vitae, telegrama).
- Limba română contemporana. Exercitii de exprimare scrisa: elemente de acord gramatical; corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere și de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corecta a neologismelor.
2. Pentru profilurile la care se studiaza limba română o ora saptamanal
- Morfosintaxa. Părțile de vorbire flexibila și neflexibile. Expresii și locutiuni. Acordul gramatical.
Regimul cazual al prepozitiilor. Utilizari stilistice ale diferitelor părți de vorbire. Functii sintactice.
- Raporturile de coordonare și de subordonare în propozitii și în fraze; mijloace de realizare.
Topica și punctuatia în propozitii și în fraze. Cuvinte și constructii incidente. Corespondenta dintre părțile de propozitie și subordonatele corespunzătoare; expansiunea și contragerea.
- Limba română contemporana. Exercitii de exprimare scrisa și orala: corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere și de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corecta a neologismelor.
Va fi avuta în vedere folosirea functionala a urmatoarelor concepte operationale:
autor, alegorie, aliteratie, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparatie, compozitie, conflict, corespondente (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodamant, dialog, drama (cu referire la specia literara), elegie, enumeratie, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozitiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistica, interogatie retorica, intriga, inversiune, invocatie meditatie, metafora, modernism, naratiune, narator, nuvela, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schita, traditionalism, samanatorism, poporanism, satira, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil functional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil.
Sunt valabile urmatoarele manuale:
1. Limba și literatura română, manual pentru clasa a IX-a, editii 1993-2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lazarescu, N.I.Nicolae, C.Barboi, A. Gh. Olteanu, C.Stoica, V. Gheorghiu, C. Otobacu, E. Berea-Gageanu, I. Coteanu.
2. Limba și literatura română, manual pentru clasa a X-a, editii 1994- 2000. Autori: N.I.Nicolae, Gh. Olteanu, E. Leahu, C. Parfene, M. Pavnotescu, E. Berea-Gageanu.
3. Limba și literatura română, manual pentru clasa a XI-a, editii 1995-2000. Autori: M. Pavnotescu, M.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, Gh. Lazarescu, E.Leahu, L. Pavel, V. Teodorescu, M. Cerchez, F. Ionita.
4. Limba și literatura română, manual pentru clasa a XII-a editii 1994-2000. Autori: A. Gligor, M. Iancu, A. Ilian, E. Neagoe, M. Nebunu, N.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, L. Pavel, E. Rosca.
1. Literatura antica greaca. Homer, Iliada; Tragedia antica. Reprezentanti (Eschil, Sofocle, Euripide).
2. Literatura latina. Horatius, Arta poetica; Ovidius, Tristele.
3. Literatura Evului Mediu. Dante Alighieri, Divina comedie
4. Renasterea. Renasterea în spatiul european. Shakespeare, Regele Lear, Sonetele.
5. Clasicismul. Moliere, Avarul
6. Iluminismul. Goethe, Faust
7. Romantismul. Victor Hugo, Mizerabilii; Lamartine, Meditatii poetice.
8. Realismul- Honore de Balzac, Eugenie Grandet; Lev Tolstoi, Razboi și Pace.
9. Parnasianismul și simbolismul (prezentare generală).
10. Literatura secolului al XX-lea (prezentare generală).
11. Proza secolului al XX-lea. Marcel Proust, În cautarea timpului pierdut, Wiliam Faulkner, Catunul; Franz Kafka, Procesul; Albert Camus, Ciuma; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singuratate.
12. Dramaturgia secolului al XX-lea. Luigi Pirandello, Henric al IV-lea Anton Pavlovici Cehov, Livada cu visini.
13. Poezia în secolul al XX-lea. Rainer Maria Rilke, Amintire; Guillaume Apollinaire, Podul Mirabeau; Paul Valery, Cimitirul marin; Federico Garcia Lorca, Balada somnambula - Serghei Esenin, Sunt ultimul poet cu satu-n glas.
14. Text la prima vedere din unul dintre urmatorii autori: Shakespeare, Ch. Baudelaire, R. M. Rilke.
Structura subiectelor la proba scrisa de literatura universala cuprinde doi itemi: intelegere de text și eseu structurat.
Este valabil manualul autorilor: O. Dramba, C. Ionescu, Gh. Lazarescu, V. Alecu, Literatura universala, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a, editii 1995-2000 FDP
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
În cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Românilor are statut de disciplina optionala. Istoria Românilor poate fi aleasa la proba D, la proba E și la proba F, în functie de filiera și profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istoria Românilor este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili:
1. sa utilizeze notiuni istorice în contexte noi;
2. sa plaseze în timp și spatiu evenimentele istorice;
3. sa analizeze și sa interpreteze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere;
4. sa compare evenimente/procese istorice;
5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
6. să prezinte și sa analizeze/sa interpreteze evenimente și procese istorice studiate, utilizand limbajul istoric adecvat;
7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii.
1. De la geneza etnica la geneza statala.
2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea.
3. Crearea instituțiilor moderne.
4. Unitate și diversitate în România Mare.
5. Stat, societate și cultura.
6. Economia și societatea în perioada comunista.
7. Dominatia ideologica și represiunea politica.
8. Statul și societatea civila, după 1989.
▀Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins;
▀ Continuturile prevăzute cu asterisc (*) în curriculum, cat și în programa de examen se adreseaza NUMAI elevilor de la filiera teoretica - specializare istorie - stiinte sociale, filiera vocationala - profil militar-uman.
▀ Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naționale nr. 3913 din 31 mai 2000 și nr. 4055 din 26 iunie 2000.
Proba scrisa de examen la Istoria Românilor poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu răspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat.
Pentru examenul de bacalaureat 2002, itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise necuprinse în manualele scolare.
Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerințele probei scrise la Istoria Românilor:
I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi:
1. Religie monoteista raspandita în limba latina, la nordul Dunarii - .......
2. Regim politic din România anilor 1938 - 1940, dominat de Carol al II lea - .......
II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzătoare urmatoarelor evenimente/ procese istorice în ordinea cronologica a desfășurării lor:
a. intrarea României în al doilea razboi mondial;
b. semnarea Tratatului de alianta cu Antanta;
c. instaurarea dinastiei straine
III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria românilor:
IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunt (a, b, c, d, e, f) și notati în dreptul ei A, dacă apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, dacă apreciati ca acesta este fals.
a. În 1918 se introduce votul censitar, direct și secret, pentru cetatenii care au peste 21 de ani.
b. România participa la razboiul din 1877-1878 pentru obtinerea independentei.
2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel încât acesta sa devina adevarat.
V. Cititi cu atentie textul de mai jos:
"Eu presupun ca dubla alegere a domnului Cuza, adica unirea personala a Principatelor (...) nu este reala, decat dacă românii, ale caror aspiratii către unirea efectiva și completa sunt mai vii ca oricand, vor intreprinde (...) o noua și mai hotarata încălcare a Convenției, proclamand, de exemplu unirea administrativa a celor doua provincii și contopirea celor două Adunări intr-una singura."
(ambasadorul Frantei la Constantinopol despre dubla alegere a lui Cuza)
Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerințe:
1. Transcrieti o posibila actiune a românilor, considerata o încălcare a Convenției, mai grava decat dubla alegere.
2. Precizati data (zi, luna, an) dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
3. Prezentati, în aproximativ o jumătate de pagina, doua reforme realizate în timpul domniei lui Al.I. Cuza, prin care se consolideaza noul stat român.
4. Explicati un motiv al inlaturarii lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866.
VI. Realizati, în aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Activitatea Partidul Național taranesc", având în vedere:
- datarea (an) și precizarea modului de constituire a Partidului Național taranesc;
- prezentarea unei idei susținute de P.N.T. și menționarea unui lider al partidului;
- menționarea situatiei P.N.T. în alegerile parlamentare din 1937;
- prezentarea unui motiv al desfiintarii P.N.T. în 1947.
Se puncteaza atât explicarea ideilor menționate, cat și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice și incadrarea sintezei în limita de spatiu precizata.
Punctajul maxim al probei scrise la istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obținut la 10.
PROGRAMA DE BACALAUREAT-2002
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE CONCURS
Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, în functie de filiera din profilul liceului absolvit.
Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală și anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.
II. COMPETENTELE SPECIFICE URMARITE PRIN EXAMENUL DE
A. CHIMIA GENERALA SI ANORGANICA
Insusirea și înțelegerea terminologiei, conceptelor și fenomenelor corespunzătoare chimiei generale și anorganice.
Rezolvarea de probleme teoretice și de calcul aplicand regulile, principiile și legile studiate.
Explicarea proprietatilor substanțelor pe baza relatiei structura-proprietăți utilizand limbajul specific domeniului chimiei.
Aplicarea cunoștințelor referitoare la substante și proprietatile lor în contexte noi.
Insusirea și înțelegerea terminologiei, conceptelor de chimie organica.
Stabilirea de corelatii între structura claselor de compusi organici studiati, proprietatile fizico-chimice ale acestora și intrebuintarile lor.
Utilizarea limbajului științific în prezentarea cunoștințelor insusite și interpretarea proprietatilor substanțelor organice.
Rezolvarea de probleme teoretice și de calcul folosind algoritmii insusiti.
Conținutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMEI DE CHIMIE, precum și a MANUALELOR DE CHIMIE după care au studiat candidatii.
CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA (2/3 ORE SAPTAMANAL)
Cap. 1. Structura atomului. Atom Element chimic. Numar de masa. Masa atomica. Izotopi. Straturi, substraturi, orbitati. Ocuparea cu electroni a orbitalilor, substraturilor și a straturilor Configuratia electronică. Relatii dintre structura atomica a elementelor și pozitia lor în sistemul periodic. Variatia proprietatilor fizice și chimice periodice ale elementelor în sistemul periodic.
Cap. 2. Legaturi chimice. Legaturi ionice, covalente, covalent-coordinative. Interactii între molecule. Retele ionice, retele atomice, retele moleculare.
Cap. 3. Solutii Dizolvarea. Solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic în apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare în apa. Solubilitatea- Factorii care influențează solubilitatea substanțelor. Concentrația procentuala și molara. Aplicații de calcul.
Cap. 4. Legile gazelor. Parametrii de stare. Ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Volum molar. Mol.
Cap. 5. Metale. Proprietăți fizice generale ale metalelor. Aliaje. Proprietăți chimice generale ale metalelor, intrebuintari ale metalelor și aliajelor. Sodiu, potasiu, aluminiu, cupru- metode de obtinere, proprietăți chimice, oxizi, hidroxizi, sulfati, combinatii complexe.
Cap.1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Electroliza și legile electrolizei. Aplicatiile electrolizei: metoda de obtinere a metalelor și nemetalelor(electroliza în topitura), metoda de purificare a metalelor.
Cap. 2. Energia chimica și energia termica. Entalpia (căldură) de formare și stabilitatea substanțelor. Legea lui Hess; consecintele legii lui Hess.
Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influențează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. Echilibre în sisteme omogena lichide.
Reactii cu transfer de protoni. Produsul ionic al apei. pH-ul solutiilor de acizi și baze. Echilibre în solutii de electroliti. Constanta de aciditate. Constanta de bazicitate. Procesul de neutralizare. Solutii tampon.
CHIMIE ANORGANICA (O ORA SAPTAMANAL)
Cap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar atomic. Masa atomica. Izotopi. Straturi. Relatii între structura atomica a elementelor și locul ocupat de acestea în sistemul periodic.
Cap. 2. Legaturi chimice. Legătură ionica. Retele ionice. Legătură covalenta polara și nepolara. Retele covalente.
Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Factorii care influențează solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic în apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare în apa.
Cap. 5 Metale. Proprietăți fizice generale ale metalelor. Aliaje. Intrebuintari ale metalelor și aliajelor.
Cap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic: alcatuire și functionare. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb.
Cap. 2. Energia chimica și energia termica. Entalpia de formare și stabilitatea substanțelor. Legea lui Hess.
Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influențează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier.
CHIMIE ORGANICA (3/2 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Cap. 1. Introducere în chimia organica. Formule brute, formule moleculara; aplicații de calcul. Structura compusilor organici; legaturi chimice în compusii organici.
Alcani. Alchene. Alcadiene. Alchine. Arene.
Definiție, nomenclatura, serie omoloaga, radicali, structura, izomerie, metode de preparare, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari, reprezentanti.
Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple
Derivati halogenati. Amine.
Definiție, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de obtinere, proprietăți fizice și chimic, intrebuintari, reprezentanti.
Definiție, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de preparare, proprietăți chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.
Definiție, nomenclatura, izomerie, metode de preparare, proprietăți fizice, proprietăți chimice: reactii comune aldehidelor și cetonelor (reactii de aditie), reactii specifice aldehidelor (reactii de oxidare) intrebuintari, reprezentanti.
Cap. 1. Compusi carboxilici.
Definiție, nomenclatura, clasificare, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari, reprezentanti.
Derivati functionali ai acizilor carboxilici
Definiție, nomenclatura, clasificare, metode de obtinere, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari. Sapunuri. Detergenti.
Cap. 2. Substante naturale cu importanță fiziologica
Aminoacizi, peptide, proteine
Definiție, nomenclatura, clasificare, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari.
Zaharide; monozaharide, zaharoza, polizaharide.
Definiție, nomenclatura, clasificare, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari.
Cap.4. Notiuni de tehnologie chimica.
Aplicații de calcul conversie și randament
Cap.5. Reactii ale compusilor organici și aplicatiile lor tehnologice
Reactii de halogenare. Reactii de alchilare.
CHIMIE ORGANICA (O ORA SĂPTĂMÂNAL)
Alcani. Definiție, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari.
Alchene. Definiție, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietăți fizice și chimica, intrebuintari.
Alchine. Definiție, nomenclatura, serie omoloaga, structura, proprietăți fizice și chimie intrebuintari.
Arene. Definiție, nomenclatura, proprietăți fizice, intrebuintari.
Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple
Definiție, nomenclatura, clasificare, proprietăți fizice și chimica, intrebuintari.
Alcooli. Definiție, nomenclatura, clasificare, proprietăți chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.
Cap.1. Compusi carboxilici.
Definiție, nomenclatura, clasificare, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari.
Structura, nomenclatura, proprietăți fizice, intrebuintari.
Cap. 2. Substante naturale cu importanță fiziologica
Aminoacizi, peptide. Definiție, nomenclatura, clasificare, structura, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari.
Zaharide: zaharoza, polizaharide. Definiție, nomenclatura, clasificare, structura, proprietăți fizice și chimice, intrebuintari.
I. Matricea de specificatii
În proba de examen itemii vor ilustra obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente:
Înțelegerea și insusirea terminologiei, conceptelor și fenomenelor...... 15-20% stabilirea corelatiei dintre structura, proprietatile și utilizarile substanțelor .... 25-30% aplicarea cunoștințelor în situatii noi și rezolvarea de probleme ......45-55%
Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere continuturile și competentele specifice chimiei prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev sa-și poata face o imagine clara asupra nivelului sau de pregatire (achizitii stiintifice și competente) care să-l ajute sa-și aleaga ruta profesionala pe care o va urma.
Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat precum și a continuturilor îi permite profesorului sa-și adapteze modalitatile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerințe, alegandu-și cu grija instrumentele de evaluare.
Probele pot contine itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi cu alegere multipla, cu alegere duala, de tip perechi, itemi cu răspuns scurt și itemi de completare, intrebari structurate, itemi cu răspuns elaborat de tip eseu și rezolvare de probleme.
III. Sistemul de corectare și acordare a punctajului
Punctajul total acordat pe întreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare și notare conțin detalierea punctajelor acordate pe subiecte.
Pentru aplicarea baremului analitic de corectare și notare, profesorul corector poarta întreaga responsabilitate.
Baremul de corectare și notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fractiuni de punct.
Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obținut la zece.
PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA
În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele optionale. Examenul de limba franceza va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste:
. probele (oral) ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere);
. numărul de ore de studiu saptamanal (1-2 ore, 3-4 ore, 5-7 ore și Minoritati/L3), la ambele probe (oral și scris), indiferent de nivel (L1 sau L2);
. obiectivele și, parțial, continuturile și tipurile de itemi (subiecte).
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu:
. sa citeasca corect, fluent și expresiv un text necunoscut * de aproximativ 100 de cuvinte;
. sa demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin:
- identificarea sensului cuvintelor și a relatiilor semantice;
- recunoasterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;
- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor esentiale);
- emiterea unor judecati de valoare/exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv;.
Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața.
. sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
- folosirea corecta și adecvata a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru;
- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic și coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
* În conformitate cu NOTA emisa de Ministerul Educatiei și Cercetarii, Directia Generală Invatamant Preuniversitar, la data de 14.08.2001, cu, privire la utilizarea programelor și manualelor scolare la limba franceza în anul scolar 2001-2002, pentru Minoritati/L3 se vor utiliza manuale alternative de lb. franceza, anul IV de studiu. Acest lucru impune introducerea textelor necunoscute (nestudiate la clasa) ca. suport al exercitiilor, la ambele probe de examen (oral și scris), la acestă categorie de subiecte. Pentru armonizarea cerințelor și structurii subiectelor, introducerea textelor necunoscute se extinde și la 1-2 ore, ceea ce permite generalizarea utilizarii textelor necunoscute la toate categoriile de subiecte (1-2 ore, 3-4 ore, 5-7 ore și Minoritati /L3), la oral și la scris.
Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati:
. sa dovedeasca capacitatea de a înțelege global un text necunoscut /nestudiat la clasa prin:
- identificarea informațiilor specifice din text (prin exercitii cu alegerea dubla, multipla/răspuns la intrebari/text lacunar: 1-2 ore și Minoritati/L3 sau prin rezumarea acestuia (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante: 3-4 și 5-7 ore);
- identificarea sensului unor cuvinte și a relatiilor semantice;
- recunoasterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate.
. sa dovedeasca capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingator;
. sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin:
- construirea unui dialog situational;
- redactarea unei scrisori/a unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
- relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale;
- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect/o tema data;
- descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;
- comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale/argumentarea unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante și relevante;
. sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat în limba studiata (retroversiune);
Indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu, candidatii vor avea pe biletul de examen oral un set de trei itemi:
. primul item: un text necunoscut, de aproximativ 100 de cuvinte, pe care candidatii îl vor citi corect, fluent și expresiv; textul va fi apoi abordat/interpretat intr-o maniera personala prin intermediul unor exercitii (subitemi), care vor solicita candidaților:
- identificarea/explicarea sensului unor cuvinte, identificarea relatiilor semantice;
- confirmarea intelegerii textului, prin răspuns la intrebari (1-2 ore și Minoritati/L 3) sau prin desprinderea ideilor esentiale (3-4 și 5-7 ore).
- traducerea unor propozitii/fraze din text (1-2 ore și Minoritati/L3);
Candidatii vor dovedi astfel ca au atât deprinderea de a citi și capacitatea de a înțelege un text, cat și abilitatea de a vorbi și de a comunică în limba franceza.
Ponderea acestui subiect va fi de 3o- 40 % din nota finala.
. itemul doi va consta dintr-un exercitiu de identificare și utilizare a elementelor și structurilor gramaticale studiate, prin diferite tipuri de exercitii (ex. de identificare/ substitutie/ completare/ combinare/ transformare/ reformulare continuare de fraze etc).
Acest tip de exercitiu, poate avea ca punct de sprijin textul propus la primul item.
Se urmareste evaluarea capacităților candidaților de a recunoaste și utiliza structurile gramaticale și lexicale studiate, conform programei de limba franceza.
Ponderea acestui subiect va fi de 10-20 % din nota finala.
. itemul trei urmareste evaluarea capacității candidaților de a construi un discurs oral convingator, logic și coerent, pornind de la o tema data (legata sau nu de textul propus la itemul 1), precum și capacitatea acestora de:
- a relata un eveniment/o intamplare/o experienta personala,
- a descrie un obiect/o persoană/ o situatie,
- a prezenta/a comenta un subiect,
- a-și exprima propriile opinii și judecati de valoare, în legătură cu ideile/conținutul textului propus la itemul 1, intr-o limbă franceza corecta și fluenta.
Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
Ponderea acestui subiect va fi de 30 % din nota finala.
Se vor acorda. 10 puncte (l0%) din oficiu.
Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.
Indiferent de numărul saptamanal de ore de studiu, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi:
. primul item va consta dintr-un text necunoscut.
Candidatii vor fi solicitati:
. sa confirme înțelegerea sensului global prin:
- răspuns la intrebari/ exercitii cu alegere duala, multipla /text lacunar;
- exercitii de identificare a sensului unor cuvinte și a relatiilor semantice (1-2 ore și Minoritati/L3);
. sa interpreteze textul intr-o maniera personala prin:
- rezumarea acestuia (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante din text);
- identificarea sensului unor cuvinte și a relatiilor semantice;
- construirea unui dialog situational (pornind de la reperele oferite de text); (3-4 și 5-7 ore).
Acest item urmareste evaluarea capacității candidaților de a înțelege un text necunoscut, de a-l analiza și interpreta, de a se exprima corect, din punct de vedere lexical și gramatical, în limba studiata.
Ponderea acestui subiect va fi de 25 % (1-2 ore și Minoritati/L3) și de 45 % (3-4 și 5-7 ore) din nota finala.
. itemul doi urmareste evaluarea capacității candidatului:
. de a realiza corect un transfer lingvistic (retroversiune), prin traducerea în limba franceza a unui text neliterar (1-2, 3-4 ore și Minoritati/L3) sau literar (5-7 ore), alcătuit din 3-4 propozitii/fraze;
Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corecta a structurilor gramaticale și lexicale, a ortografiei și a punctuatiei (ca și la restul itemilor, de altfel), precum și a unui stil adecvat.
Ponderea acestui subiect va fi de 15% din nota finala.
. itemul trei va solicita candidaților sa construiasca un discurs logic, coerent și convingator, pe baza unei teme date.
Candidatii vor fi solicitati să se exprime în scris efectuand:
. pentru 1-2 ore și Minoritati/L3:
. o redactare tematica, la alegere între a sau b:
a) relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale sau construirea unui text pe un subiect/plan dat;
b) descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale;
Atât dialogul, cat și redactarea pot avea ca punct de sprijin conținutul textului propus la itemul 1.
. pentru 3-4 și 5-7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o tema data, la alegere între:
a) continuarea textului sau a temei/ideii principale din textul de la itemul 1 sau construirea unui text, având sau nu ca reper interpretarea, textului dat;
b) comentarea unui subiect/exprimarea/argumentarea unui punct de vedere personal, pe baza unei teme (inspirate sau nu de conținutul textului propus la primul item).
Pentru subiectele de redactare la alegere (a sau b) se poate solicita redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presa, interviu).
Se urmareste evaluarea capacității candidaților de a se exprima în scris, intr-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical și ortografic, folosind un stil adecvat și integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal, susținute de exemple relevante, dar și abilitati de compozitie, care să le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze.
Ponderea acestui subiect va fi de 50% (1-2 ore și Minoritati/L3) și de 30% (3-4 și 5-7 ore) din nota finala.
Se vor acorda 10 puncte (l0%) din oficiu. Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.
1. Teme de comunicare orala/scrisa.
Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta umana în general și experienta personala: copilaria și adolescenta (preocupari, activități/pasiuni, timp liber, vacante, tabere, excursii; idealuri și proiecte, personaje indragite din cărți/filme, vedete; relatii cu membrii familiei, relatii între tineri, corespondenta, schimburi scolare, calatorii, moda ...); inventii și descoperiri, probleme ale lumii contemporane, mediul înconjurător, invatamant și educatie, francofonia, mass- media (radio, televiziune, presa), viața artistica, sportiva și culturala.
2. Elemente și structuri lexicale.
Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de limbaj prioritare (a saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informații/indicatii, a exprima o rugaminte/o judecata/opinii / preferinte / dorinte / sentimente / regret / intentie, a propune, a accepta /a refuza, a exprima acordul /dezacordul, a face o urare, a felicita, a multumi, a se scuza, etc);
3. Elemente și structuri gramaticale.
Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceza pentru ciclul liceal:
- Articolul: - hotarat, nehotarat, partitiv;
- Substantivul: gen, numar, formarea genitivului și a dativului;
- Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotarate);
- Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat, en și y;
- Numeralul - cardinal și ordinal;
- Verbul: - modul indicativ, conditional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, și trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activa, reflexiva și pasiva*);
- Adverbul: tipuri, gradele de comparatie*);
- Sintaxa propozitie: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale;
- Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare;
- Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directa și indirecta), negativa;
- Tipuri de subordonate*): completiva directa, indirecta, relativa, circumstantiala de timp, de cauza, de scop, conditionala, și conditional, și dubitativ, consecutiva, concesiva, sisteme comparative.
Notă *) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minoritati/L3, acestea nefiind prevăzute în Programa scolara pentru alul IV de studiu (V.Programa pentru Limba 2, clasa a VIII-a, anul IV, nr. 3957/09.06.1999, publicată în volumul 2, Programe scolare pentru clasele a III-a - a VIII-a, Ed. Cicero, 1999 și Programa pentru Limba 3, clasa a XII-a, L3, anul IV, nr.4805/05.10.2000, publicată în volumul 2, Programe scolare pentru clasele a X-a - a XII-a, Ed.Tipogrup press, Buzau, 2001), recomandata prin Nota M.E.C./14.08.2001, privind utilizarea programelor și manualelor scolare la limba franceza în anul scolar 2001-2002.
Textele de examen vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba franceza: texte informative (articole de presa, ghid turistic etc) și narative*). Ele nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5-7 ore la Minoritati/L3
Notă *) Pentru 3-4 și 5-7 ore pot fi propuse texte literare accesibile.
a) proba orala: 15 minute;
2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore saptamanal.
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual, deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:
- sa comunice mai bine oral și scris;
- sa abordeze orice text din manual ca pe un text necunoscut;
- sa-și imbogateasca vocabularul și cunoștințele legate de cultura și civilizatia franceza;
- sa-și insuseasca structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi;
- sa invete sa analizeze și sa interpreteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale;
- să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri (ne) literare.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALA
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
În cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Universala are statut de optionala. Istoria Universala poate fi aleasa la proba E și la proba F, în functie de filiera și profilul liceului absolvit.
Proba de examen la Istoria Universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili:
1. sa utilizeze notiuni istorice în contexte noi;
2. s-a plaseze în timp și spatiu evenimentele istorice;
3. sa utilizeze și sa analizeze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere;
4. sa compare evenimente/ procese istorice;
5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
6. să prezinte și sa analizeze/ sa interpreteze evenimente și procese istorice studiate utilizand limbajul istoric adecvat;
7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii.
. Forme de stat în lumea antica.
. Modelul britanic. (Programa A și Programa B)
. Nasterea democratiei nord-americane. (Programa A și Programa B)
. Franta în epoca revolutiei. (Programa A)
. Europa napoleoniana. (Programa A)
. Revolutia franceza și Europa napoleoniana- (Programa B)
. Regimurile democratice în perioada interbelica.
. Regimurile totalitare în perioada interbelica.
. Relatiile internationale postbelice.
> Abordarea temelor din programa de examen a claselor a X-a și a XI-a, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
> Temele din clasa a X-a se studiaza conform Programei A. (clase cu 2-3 ore saptamanal), respectiv, Programei B (clase cu 1 ora saptamanal) din curriculum.
> Continuturile din clasa a XI -a, prevăzute cu asterisc (*) în curriculum, se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2-3 ore saptamanal.
. Manualul de istoric universala antica și medievala, clasa a IX-a, editia 1997, autori S. Pascu, A. Bondor, V. Boscaneanu;
. oricare dintre manualele de clasa a X -a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naționale cu nr. 4310 din 27 august 1999 și nr. 4325 din 1 septembrie 1999;
. oricare dintre manualele de clasa a XI-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naționale nr. 3913 din 31 mai 2000, nr. 4055 din 26 iunie 2000 și nr. 4109 din 5 iunie 2000.
Proba scrisa de examen la Istorie Universala, poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu răspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat realizati pe baza unor repere etc.
Pentru examenul de bacalaureat 2002 itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise, necuprinse în manualele scolare.
Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerințele probei scrise la Istorie Universala:
I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi:
1. Regim politic instaurat de Oliver Cromwell, în Anglia, în 1653...
2. Organism principal al Organizatiei Natiunilor Unite cu functia unui parlament, care adopta hotărâri cu majoritate de voturi - .......
II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzătoare urmatoarelor evenimente /procese istorice în ordinea cronologica a desfășurării lor:
a. recunoasterea independentei Statelor Unite ale Americii;
b. instaurarea Convenției Naționale;
c. infrangerea lui Napoleon la Waterloo.
III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria univesala:
IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunt și notati în dreptul ei A, dacă apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, dacă apreciati ca acesta este fals.
a. În 1949, state din Europa și America de Nord formeaza alianta culturala, numita Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.).
b. După primul razboi mondial. Imperiul German și Imperiul Austro-Ungar s-au desfiintat.
2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel încât acesta sa devina adevarat.
V. Cititi cu atentie textul de mai jos:
lt; lt;Exceptand Marea Britanie, Rusia și Imperiul Otoman, întreaga Europa cunoaste dominatia napoleoniana (...). Deseori, declanșarea razboiului pare sa nu mai poata fi controlata de Napoleon. Dar inlantuirea urmeaza o logica ce pare inevitabila: de fiecare data, odata cu cresterea puterii, apar noi probleme care creează noi conflicte. Cauza cea mai evidenta a celor zece ani de noi conflicte este dorința de dominatie a imparatului Frantei. gt; gt;
(S. Bernstein, P. Milza, despre razboaiele napoleoniene)
Pornind de la acest text raspundeti urmatoarelor cerințe:
1. Transcrieti numele teritoriilor rămase în afara dominatiei napoleoniene.
2. Prezentati, în aproximativ o jumătate de pagina, modul în care blocada continentala genereaza noi conflicte.
3. Explicati o alta cauza a razboaielor napoleoniene.
4. Precizati o victorie obtinuta de Napoleon.
VI. Realizati, în aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Anglia de la monarhia absolutista la monarhia constituțională", având în vedere:
- prezentarea oricăror doi factori care au favorizat declanșarea razboiului civil;
- precizarea unui motiv al proclamarii Republicii și numirea institutiei aflate la conducerea acesteia;
- numirea regimului politic instaurat de Oliver Cromwell și precizarea unei acțiuni politice a acestuia;
- menționarea unei caracteristici a Restauratiei Stuartilor și a unui motiv al inlaturarii lor definitive.
Se puncteaza atât explicarea ideilor menționate, cat și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice și incadrarea sintezei în limita de spatiu precizata.
Punctajul maxim al probei scrise la Istorie universala este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obținut la 10.
PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2OO2
1. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist, liceele din filiera tehnologica și liceele din filiera vocationala).
1. Recunoasterea și definirea termenilor, conceptelor, proceselor, legilor și principiilor specifice stiintelor biologice.
2. Utilizarea corecta a termenilor, conceptelor și principiilor specifice biologiei în rezolvarea problemelor concrete de viața (a situatiilor problema).
3. Explicarea, demonstrarea și exemplificarea principiilor fundamentale ale lumii vii:
. unitatea structura - functie;
. unitatea organism - mediu;
. unitatea și diversitatea lumii vii;
. integralitatea lumii vii.
4. Interpretarea corecta a datelor obtinute în urma unor activități experimentale.
5. Aplicarea cunoștințelor biologice în caracterizarea structurilor și sistemelor biologice după un algoritm dat. Exemplu: caracterizarea unei grupe de vietuitoare precizand mediul de viața, modul de viața, alcatuirea, functiile, particularitatile adaptative, importanță.
Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist și liceele din filierele tehnologica - și vocationala), proba de biologie se poate sustine în una din cele doua variante:
I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - subiecte din manualele claselor a IX-a și a X-a.
II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - subiecte din manualele claselor a XI-a și a XII-a.
Conținutul manualelor de biologie este în conformitate cu programa scolara a disciplinei biologie din anii 1997-2002.
I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - manualele claselor a IX-a și a X-a
a. Manualul de biologie de clasa a IX- a
. Studiul celulei vegetale
. Structura și ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic.
. Diviziunea celulara - generalitati
Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica.
Organogeneza - fără legile organogenezei.
Radacina - fără structura secundara a radacinii la dicotiledonate.
Tulpina. - fără structura secundara a tulpinii.
Fotosinteza: definiție, ecuatie chimica, importanță, tehnici de evidențiere a fotosintezei.
Rolul pigmentilor clorofilieni în fotosinteza
Sinteza substanțelor organice - fără experienta demonstrarii sintezei substanțelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi.
Influența factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei și importanță lor practica
Nutritia plantelor heterotrofe
. Respiratia aeroba - definiție, ecuatie chimica, tehnici de evidențiere a respiratiei aerobe, influența factorilor interni și externi asupra intensitatii respiratiei. Aplicații practice ale cunoasterii respiratiei plantelor
. Reproducerea plantelor:
Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme
Fecundatia la Angiosperme:
Microsporogeneza și formarea gametilor barbatesti
Macrosporogeneza și formarea gametului femeiesc
Procesul de fecundatie la angiosperme
Carpogeneza și seminogeneza
Samanta: Structura semintei, compozitia chimica a semintei, germinatia semintelor (fără metabolismul germinatiei).
. Miscarea și sensibilitatea la plante
3. Filogenie vegetala - definițiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa, increngatura).
b. Manualul de biologie de clasa a X-a
1. Principalele grupe de animale, caracterizare generală: subregnul protozoare, subregnul metazoare.
2. Anatomie și fiziologie comparata în seria animala
- Relatiile organismelor animale cu mediul
Sistemul nervos în seria animala:
Sistemul nervos al vertebratelor: Sistemul nervos al mamiferelor.
Bazele fiziologice ale comportamentului animal
Organele de simt în seria animala;
Chemoreceptia la vertebrate;
Mecanoreceptia: Sensibilitatea stato-acustica la vertebrate.
Fotoreceptia la vertebrate
Locomotia în seria, animala:
Locomotia la vertebrate - fără " Statiunea bipeda și locomotia la om".
- Functiile de nutriție în seria animala:
Digestia în seria, animala;
Digestia la vertebrate - fără: digestia la ciclostomi; unele particularitati ale digestiei la mamifere și necesitatile nutritive ale organismului animal.
Respiratia în seria, animala; definițiile pentru: respiratie, sistem respirator, animale aerobe și anaerobe.
Respiratia la vertebrate - fără: respiratia la ciclostomi; adaptari ale functiei respiratorii la viața, acvatica și altitudine.
Mediul intern și circulatia lichidelor în seria animala: Mediul intern al vertebratelor.
Circulatia lichidelor corpului: tipuri de sistem circulator intalnite în seria animala.
Circulatia, sangelui la vertebrate - fără circulatia sangelui la ciclostomi.
Excretia în seria animala; definiție, rol.
Excretia la vertebrate; - fără: excretia la ciclostomi; formarea urinei.
. Reproducerea definiție, tipuri de reproducere intalnite în seria animala.
Reproducerea la vertebrate - fără reproducerea la ciclostomi
II ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA -manualele claselor a XI-a și XII-a
a. Manualul de biologie de clasa a XI- a
. Tesuturile-inclusiv tesutul osos
Neuronul - fără transmiterea sinaptica.
Structura și functiile sistemului nervos: maduva spinarii, trunchiul cerebral, nervii cranieni, cerebelul, diencefalul, emisferele cerebrale.
Cutanat, vizual, auditiv, vestibular.
Hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin.
Principalele grupe de muschi somatici
Musculatura striata - fără manifestarile contractiei musculare
. Digestia și absorbtia intestinala - fără reglarea activității secretorii și motorii digestive.
. Respiratia - fără reglarea miscarilor respiratorii.
Structura histologica a inimii
Proprietăți ale muschiului cardiac
Activitatea mecanica a inimii - fără reglarea activității cardiace.
Structura aparatului excretor
Formarea urinei - fără reglarea activității renale și mictiune,
b. Manualul de biologie de clasa a XII-a
. Legile mendeliene ale ereditatii:
Monohibridismul și legea puritatii gametilor
Dihibridismul și legea segregarii independente a perechilor de caractere.
. Teoria cromozomiala a ereditatii:
Plasarea lineara a genelor în cromozomi și transmiterea, inlantuita a. genelor (linkage)
Schimbul reciproc de gene (crossing-over) și hartile cromozomiale
Determinismul genetic al sexelor
. Notiuni de genetica moleculara:
Acizii nucleici și rolul lor genetic
Structura, chimica a acizilor nucleici:
- acidul dezoxiribonucleic (ADN);
- acidul ribonucleic (ARN)
Codul genetic și caracteristicile codului genetic
Sinteza proteinelor: functiile materialului genetic; etapele sintezei proteice.
Gena, structura și functii: notiunea, de gena; gena la eucariote -fără pseudogene.
Structura moleculara a cromozomilor la eucariote
Mutatiile: definiție, clasificare și importanță lor pentru ameliorarea plantelor, animalelor și microorganismelor.
. Notiuni de genetica umana:
Metode de cercetare în, genetica umana
Cariotipul uman normal și cel patologic
Maladii metabolice ereditare
Sfaturile genetice și importanță lor
Biologia este sustinuta ca proba scrisa.
Timpul alocat probei este de 3 ore,
Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu.
Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
Proba de examen va consta dintr-un numar de intrebari (itemi) care vor urmări verificarea intregii programe și a atingerii obiectivelor predarii -invatarii biologiei pe tot parcursul studiilor liceale.
5. EXEMPLE DE TIPURI DE ITEMI FOLOSITI IN ALCATUIREA TESTELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT:
- itemi cu alegere multipla: complement simplu - alegerea singurului răspuns corect.
. Scrie pe foaia de examen litera corespunzătoare raspunsului corect:
Muschii oblici externi apartin:
- itemi de tip pereche (asociere):
. Coloana B cuprinde organite citoplasmatice, iar coloana A rolul acestora. Scrie pe foaia de examen asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A. și litera corespunzătoare din coloana B.
1. sinteza proteinelor neuronale;
2. digestia, intracelulara;
4. producerea, de energie.
. În urechea interna se gasesc receptorii pentru auz și echilibru.
a) Prezinta comparativ receptorii pentru echilibru respectand urmatoarele criterii: numele receptorului, localizarea, și alcatuirea receptorului.
b) Enumera proprietatile fundamentale ale undelor sonore.
c) Precizeaza în ce conditii leziuni în zona segmentului central al analizatorului auditiv nu provoaca pierderea, auzului. Explica aceasta situatie.
- rezolvarea de probleme:
. Doi frati au grupele de sange A.(II), respectiv O(I). Stabileste combinatiile posibile ale grupelor de sange ale celor doi parinti. Scrie genotipurile grupelor de sange ale parintilor în cadrul combinatiilor respective.
. Calculeaza cantitatea de substante anorganice din plasma sangelui unui tanar în greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvarii. Folosește valoarea maxima a plasmei.
. Alcatuieste un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după urmatorul plan:
-numele, numărul, repartizarea pe retina și gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare;
- substanța, fotosensibila continuta de fotoreceptori;
- modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub actiunea luminii;
- mecanismele vederii cromatice.
STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUA VARIANTE:
VARIANTA I - manualele de clasa a IX a și a X a;
VARIANTA II - manualele de clasa a XI a și a XII a.
I. Itemi cu alegere multipla (alegerea unui singur răspuns corect).
- testeaza cunoasterea, înțelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale.
- testeaza abilitatea de a identifica relația existenta între perechi de elemente ca de exemplu:
- termeni, legi - definitii;
- plante sau animale - clasificari(incadrari); - structuri - descriere;
- mediul de viața; - functii;
- modul de hranire; - asocierea unor imagini cu notiuni etc.
III. Intrebari structurate (mai multe subintrebari, legate printr-un element comun).
- testeaza comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoastere, ierarhizare, descriere, alcatuire, interpretare, comparare, reprezentare schematica, aplicare, formulare de ipoteze, argumentare etc.
IV. Rezolvarea de probleme
- testeaza comportamente de nivel superior ca de exemplu: explorare, investigare, capacitatea de aplicare a cunoștințelor, capacitatea de generalizare și de transfer a tehnicilor de rezolvare etc.
- acest tip de item va fi folosit în testele alcatuite pentru varianta a II a (manualele din clasele a XI a și a XII a).
V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent în conformitate cu un set de cerințe date.
- testeaza capacitatea de a evoca, organiza și integra ideile, de a realiza interpretarea și aplicarea datelor etc.
PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice și culturale ale evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalitati și opere reprezentative
2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice și culturale ale evolutiei artistice; premise și influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura și mozaic; arta română provinciala.
3. Renasterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalitati și opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati și opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generală a scolii florentine și venetiene, personalitati aparținând diverselor scoli artistice și opere literare reprezentative
4. Renasterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalitati și opere reprezentative); sculptura (personalitati și opere reprezentative); pictura (personalitati și opere reprezentative) prefigurarea tendintelor artistice ulterioare.
5. Renasterea în tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalitati și opere reprezentative.
6. Arta bizantina. Caracteristici generale(arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitatile artistice în spatiului cultural românesc.
7. Secolul al XVII-lea în arta europeana
a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Barocul în spatiul cultural românesc.
8. Secolul al XVIII-lea în arta europeana. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).
9. Secolul al XIX-lea în arta europeana. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanti și opere.
10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)
11. Arta europeana în secolul XX. Principalele curente europene în pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.
12. Arta românească în secolele XIX și XX. Personalitati marcante care au contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului Pe pretextul unei naturi statice se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata, caracterul de echilibru static al lucrării,
2. Linia, pata valorica și relatiile între ele. Ritmuri. Linia nemodulata și pata. Linia modulara și pata. Ritmuri de linii. Ritmuri de pete. Ritmuri combinate. Liniar activ - pata pasiv. Liniar pasiv - pata activ. Liniar neutru - pata neutru. Aplicații.
3. Organizarea unei suprafete prin valoare în echilibru static.
Contraste cantitative și calitative. Echilibrarea petelor. Aplicații (fragmente ale figurii umane, mulaj gips).
4. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Construcția. Relația polanvaloare (lumini, umbra); despre pasaj. Importanță pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălțime spre alb și profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat și suprafața inconjuratoare. Relația forma - fond.
5. Construcția pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcția va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic.
6. Articulari de forme anatomice, (expresia liniei). Articulare. Cap-gat-torace.
7. Studiul construcției și valoratie aplicat la cap antic (mulaj gips). Se va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul figurii - expresivitatea liniei și valorii.
8. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuantarii expresive a liniei și valorilor.
9. Studiu de construcție a capului folosind linia modulata cu expresie a volumului. Se vor urmări cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei.
10. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor capatate la stadiul elementelor plastice, nuantarea de cald-rece a valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor.
11. Linia și pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se vor studia după model viu, figura întreaga, imbracat, asezat intr-o ambianță compusa de profesor.
12. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme și sugerarea expresiva a formelor prin linie și pata.
13. Elemente de limbaj plastic, mijloace de realizare a unui studiu de natura statica complexa: Ordonarea spatiului plastic. Respectarea legilor compozitiei.
14. Linia expresiva și valoarea aplicata la un studiu după cap de expresie
15. Linia de construcție, linia expresiva și valoarea mijlocie de realizare a studiului corpului uman.
BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE LIMBA ELINA
1. Obiective de evaluare:
Proba scrisa evalueaza urmatoarele competente:
1.1 Identificarea de elemente și structuri gramaticale în fraza /text;
1.2 Traducerea unui text la prima vedere folosind dictionarul;
1.3 Comentarea unui text studiat*);
1.4 Retroversiune cu suport lexical;
1.5 Explicarea unor elemente de cultura și civilizatie.
Notă *) Textele studiate vor fi diferite în functie de filiera (teoretic/vocational/teologic).
2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral;
2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic și pentametrul;
2.4. Literatura:- ILIADA - capodopera a literaturii universale;
- ODISEEA. - capodopera a literaturii universale;
- Tragediile lui Euripide
- HERODOT - parintele istoriei
- Conceptia istorica a lui Plutarh
- Contribuția lui Xenofon la dezvoltarea istoriografiei
- Demostene, cel mai de seama orator grec
- Sistemul filosofic al lui Platon
- Sistemul filosofic al lui Aristotel
1. Manual de limba greaca; Constant Georgescu, ed. Didactica și Pedagogica, București, 1976, 1996
2. Limba elena, manual pentru clasa a XI-a - licee clasice -; M.Nasta - C.Moldoveanu, ed. Didactica și Pedagogica, București, 1970,1974
3. Limba elena - manual pentru clasa a XII-a - 1975
4. Manual de greaca veche. Ana Felicia Stef, ed. Humanitas, București, 1996 (pentru cultura și civilizatie)
5. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul III, ed. Învățământului biblic și de misiune al B.O.R., 1993
6. Nlanual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul IV, ed.Institutului biblic și de misiune al B.O.R., 1993;
7. Istoria literaturii eline - Maria Marinescu Hinu și Adelina Piatkowski, ed. Stiintifica, București, 1972.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA CROATA
1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rdu o jeziku. (oda - opei prikaz); S.S.Kranjcevic - Iseljenikc (elegija - opei prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar)- Epika (pojam opoenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma- knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opei prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opei prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opei prikaz).
2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opei prikaz).
4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizeni komentar). Hanibal Lucie, Robinja (opci prikaz) - Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
5. Barolc (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljlcovic, Satir (opei prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opei prikaz).
7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opei prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).
8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opei prikaz).
9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (Knjizevni komentar).
10. Moderna (opcenito). A.G.Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz)- Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza(zivot i knjizevni rad), Bika kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opei prikaz), Ivo Andrie, Ex ponto (opei prikaz). Țin Ujevic (Zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad). Jama (knijizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opei prikaz). Ranko Marinkovic (zeivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opei prikaz).
Literatura: udzbenici koji koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.
Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvratskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 de 100 bodova a ispit traje 3 sata.
LIMBA SI LITERATURA LATINA
La sfârșitul ciclului liceal, elevul trebuie să aiba competența de a opera cu informatia lingvistica specifica limbii latine, cu informatia culturala circumscrisa culturii greco-române, sa-și formeze un univers afectiv și atitudinal bazat pe valorile esentiale și viabile ale Antichitatii.
Elevii care sustin proba scrisa la limba și literatura latina (proba E sau proba F) trebuie:
- sa demonstreze competente de traducere din și în limba latina;
- sa interiorizeze modelele și regulile care structureaza subsistemele limbii latine (lexical, morfologic și sintactic);
- sa foloseasca limbile latina și greaca, inclusiv limbile romanice drept instrumente indispensabile unei exprimari în limba română, corecte, nuantate, neologice;
- sa utilizeze corect și pertinent informații literare, istorice, stiintifice din cultura greco-latina;
- sa stabileasca conexiuni între diferite spatii culturale pentru a comunică idei, opinii, sentimente;
- sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a scandarii (schema metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretarii;
- sa utilizeze adecvat instrumente de lucru; dictionarul latin-român.
A. Fonetica, morfologia și sintaxa propozitiei și a frazei, studiate în clasele a IX-a și a X-a, integral.
B. Reprezentanti ai prozei și poeziei latine din secolul I până în secolul V p. Chr. și operele lor (prezentarea generală a autorului și a operei acestuia).
C. Traducerea și comentariul (ideatic și stilistic) textelor studiate, conform programelor valabile în anul scolar 1998/1999 (clasa a XI-a) și în anul 1999/2000 (clasa a XII-a), după cum urmeaza:
1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O lupta cu helvetii, Predarea lui Vercingetorix);
2. Marcus Tullius Cicero, În Catilinam (Exordium ex abrupto, Prosopopeea patriei), De amicitia (Utilitatea prieteniei);
3. Caius Sallustius Crispus, De coniuratione Catilinae (Portretul lui Catilina, inceputurile Romei), De bello Iugurthino (Evolutia republicii române);
4. Titus Livius, Ab Urbe condita (Vae victis) Batalia de la Zama I);
5. Lucius Annaeus Seneca, De tranquillitate animi (Indatoririle cetățenești și umane);
6. Publius Cornelius Tcitus, De vita et moribus Iulii Agicolae liber (Elogiul libertatii), Historiae (Cauzalitatea istorica) Annales (Sine ira et studio);
7. Titus Lucretius Carus, De rerum natura (Invocatie, Bucuria creatiei);
8. Caius Valerius Catullus, Carmina (Fagaduinte, Prima indoiala, Introspectie lucida, (Indarjire);
9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii în cetate, Pribegie, Vanatoarea. Tara Primitoare, Viteaza);
10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Arta poetica);
11. Publicus Ovidius Naso, Amores (Lauda poeziei), Metamorphoses (Echo e metamorfozata în ecou), Tristia (Iarna la Tomis).
1. Limba latina, clasa a IX-a, autori: I. Fischer, Maria Morogan, Margareta. Nasta, editia revazuta 1996 și urmatoarele;
2. Limba latina, clasa a X-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, Mariana Ivan, editia 1996 și urmatoarele;
3. Limba latina, clasa a XI-a, autori: Eugen Cizek, Viorica Balaianu, Margareta Nasta, editie revazuta și adăugată de Eugen Cizek, Ilies Campeanu, Aurel Lupu, 1996, 1997, 1998;
4. Limba latina, clasa a XII-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, EDP, București, editiile 1996, 1997, 1998.
PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA
În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolventii tuturor claselor liceale vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la, una dintre limbile moderne. Pot alege, de asemenea, o limbă străină la probele optionale.
Pentru limba italiana, probele oral (obligatoriu) sau scris (proba la alegere) vor fi structurate în functie de numărul de ore saptamanal după cum urmeaza: 5 -7 ore; 3-4 ore; 1-2 ore, limba optionala și minoritati.
A) Proba orala urmareste sa evalueze capacitatea de intelegere și exprimare orala. Candidatii vor fi solicitati:
. sa citeasca corect un text studiat sau la prima vedere, respectand regulile de pronuntie, intonatie și accentul
. sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin selectarea și rezumarea informatiei, prin exprimarea unui punct de vedere personal și argumentarea acestuia
. sa traduca textul, redand corect în limba română structurile gramaticale și lexicale din italiana
. sa sustina o conversatie în cadrul careia: să se prezinte
să prezinte propriile hobby-uri
să prezinte o situatie din viața cotidiana
sa relateze fluent o intamplare
. sa faca o descriere sau o naratiune
. sa dovedeasca competența de a realiza o retroversiune, folosind structurile gramaticale lexicale și semantice din limba italiana
B) Proba scrisa - urmareste sa evalueze capacitatea de comunicare în scris prin:
- înțelegerea unui text studiat sau la prima vedere, cu un grad de dificultate conform cu numărul de ore saptamanal și nivelul de studiu. Candidaților li se va solicita:
. sa dovedeasca cunoasterea structurilor gramaticale, lexicale și semantice din limba italiana prin traducerea textului
. să se exprime corect și coerent
. sa rezume textul, selectand ideile relevante
. sa completeze spatiile goale dintr-un text
. sa construiasca un dialog pe un act de limbaj dat
. sa redacteze un subiect sub forma unor tipuri de discurs (scrisoare, articol de presa, descriere, povestire, caracterizare)
. a analizeze și sa interpreteze textul dat
. să efectueze o retroversiune
Elemente și constructii gramaticale
a. - Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv; cazurile de folosire și omisiune ale articolului
b. - Substantivul: genul, numărul, declinarea
c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și santo, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotarate. Adjectivul posesiv de politete.
d. - Pronumele: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat.
e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor.
f. - Verbul: modul indicativ, conditional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activa, pasiva și reflexiva, constructii verbale perifrastice, concordanta timpurilor la indicativ și conjunctiv.
g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmatie, de negatie) gradele de comparatie
h. - Particulele: NE și CI (VI)
i. - Prepozitia, conjunctia, interjectia
j. - Tipuri de propozitii: afirmativa, negativa, interogativa, exclamativa, imperativa;
l. - Vorbirea directa și indirecta
Capitolul privind "Elementele și constructiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate nivelele
1-2 ore/saptamanal, minoritati și optional
- Momenti della storia, della civilta e della cultura italiana
- Universo quotidiano e rapporti interumani
Manuale: Manual pentru clasa a IX-a, editiile 1991-1997, autori: Ileana Bogdanet Tanase, Rodica Locusteanu, Valentina Negritescu
Manual pentru clasa a X-a, editiile 1997-1998, autori: Haritina Gherman Madelina Chelemen, Rodica Sarbu (manualele sunt orientative pentru pregătirea tematicii menționate)
5-7 ore/saptamanal, intensiv, 3-4 ore/saptamanal
- Luigi Pirandello - Îl treno ha fischiato
- Alberto Moravia - Agostino
- Giuseppe Ungaretti - San Martino del Carso
- Eugenio Montale - Meriggiare pallido e assorto
Manual pentru clasa a XI-a, editia 1998, și editiile ulterioare, autor: Florica Duta
- Gabriele D'Annunzio - La pioggia nel pineto
- Giovanni Pascoli - La mia sera
- Giovanni Verga - La roba
- Alessandro Manzoni - "I promessi sposi"
- Giacomo Leopardi - L'infirnito
- Carlo Goldoni - La locandiera
- Giovanni Boccaccio - II "Decameron", Frate Cipolla e la penna dell'arcangelo Gabriele
- Francesco Petrarca - II "Canzoniere", Erano i capei d'oro a l'aura sparsi
- Dante Alighieri - La "Divina Commedia", Ulisse,
- "Vita Nova", Tanto gentile e tanto onesta pare - Manual pentru clasa a XII-a, editia 1998, și editiile ulterioare, autori: Rodica Locusteanu, Florica Duta
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LOGICA
În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Logica are statut de disciplina optionala. Logica poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil și specializare. Proba de examen la Logica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
2. evalueze corectitudinea logica a unei definitii, clasificari sau rationament;
3. utilizeze regulile construirii unei definitii, clasificari, argumentari etc.;
4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definitii, clasificari, argumentari etc.;
5. identifice erorile logice dintr-un enunt;
6. opereze corect cu formule logice;
7. construiasca scheme de inferenta (de rationare);
8. construiasca enunturi prin care să ilustreze principii, reguli de rationare;
9. opereze trecerea unui enunt din limbaj formal în limbaj natural și invers.
2. Notiunea - forma logica fundamentala
2.2. Raporturi între notiuni
3. Definitia și clasificarea
3.1. Structura definitiei
3.4. Structura clasificarii
3.5. Regulile clasificarii
3.6. Tipuri de clasificare
4.1. Structura propozitiilor categorice
4.2. Clasificarea propozitiilor categorice
5. Conversiunea și obversiunea propozitiilor categorice
5.1. Caracterizare generală
5.2. Distribuirea termenilor
5.3. Tipuri de inferente imediate
5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii
6.1. Structura silogismului
6.2. Figuri și moduri silogistice
6.3. Legile generale ale silogismului
6.4. Metode de probare a validitatii silogismelor
7.1. Propozitii compuse și functii de adevar
7.2. Definițiile principalelor functii de adevar (operatori propozitionali)
7.3. Proprietatile principalilor operatori propozitionali
7.4. Raportul dintre conjunctie și disjunctie
7.5. Simplificarea în logica propozitiilor compuse
7.6. Tipuri de inferente deductive cu propozitii compuse
7.7. Metode de probare a validitatii inferentelor cu propozitii compuse
. Manualul recomandat: LOGICA, manual pentru clasa a IX - a, licee și clasa a XI-a, scoli normale E.D.P., București, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu.
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncta din oficiu.
. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
. În cazul utilizarii de simboluri (litere) pentru a desemna termeni sau propozitii, se va specifica termenul, respectiv, propozitia corespunzătoare fiecarui simbol.
I. A. Enumerati cele trei tipuri de raporturi de concordanta care pot exista între doua notiuni în functie de sferele lor. - 6 puncte
B. Precizati în ce constau cele doua raporturi de opozitie care pot exista între doua notiuni în functie de sferele lor. - 6 puncte
C. Dati cate doua exemple de notiuni care au sfere identice, dar continuturi diferite. - 6 puncte
II. Toate legile de rationare - cu exceptia a patru dintre ele, cunoscute sub numele de principii logice - ar putea fi gandite drept cazuri speciale (aplicații) ale principiilor logice.
A. Precizati care sunt cele patru principii logice. - 4 puncte
B. Menționați principala cerința impusa de unul dintre cele patru principii logice (la alegere). - 3 puncte
III. Se dau urmatoarele propozitii:
1. Toate automobilele pe care le-am vazut sunt modele noi.
2. Relativ mulți muncitori sunt în greva.
3. Unii pictori nu sunt cunoscuti.
4. Nimeni nu este perfect.
A. Derivati conversa, în limbaj formal și în limbaj natural. - 8 puncte
B. Derivati obversa, în limbaj formal și în limbaj natural. - 8 puncte
C. a) Pornind de la propozitia 3., construiti în limbaj natural o conversiune nevalida
b) Argumentati de ce propozitia astfel obtinuta nu este valida. - 4 puncte
IV. Verificand explicit respectarea fiecareia din legile generale ale silogismului, demonstrati că nu exista silogism valid cu majoră particular afirmativa și minora universal negativa. - 12 puncte
V. Pentru fiecare din cele doua formule de mai jos, construiti tabela de adevar sau utilizati oricare alta metoda cunoscuta pentru a verifica și decide ce tip de formula este:
VI. A. Construiti schema logica a unui silogism valid din figura a III-a. - 3 puncte
B. Elaborati în limbaj natural un silogism corespunzător schemei logice construite la punctul A. - 3 puncte
C. Menționați explicit corespondenta dintre termenii limbajului natural și cei ai limbajului formal/logic din exemplul construit. - 6 puncte
D. Demonstrati, prin una din metodele cunoscute, validitatea silogismului construit. - 5 puncte
Barem de corectare și notare la Logica
. Nu se acordă fractiuni de punctaj.
I. A. cate 2 puncte pentru menționarea fiecaruia dintre cele trei tipuri 3 x 2p = 6 puncte
B. cate 3 puncte pentru precizarea continutului fiecaruia dintre cele doua raporturi 2 x 3p = 6 puncte
C. cate 3 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cele doua exemple 2 x 3p= 6 puncte)
II. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre cele patru principii 4 x 1p = 4 puncte
B. menționarea cerinței 3 puncte
III. A. cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele trei conversiuni în limbaj formal 3 x 1p = 3 puncte
- cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele teri conversiuni în limbaj natural 3 x 1p = 3 puncte
- menționarea faptului ca propozitiile particular-negative nu se convertesc 2 puncte
În situatia în care candidatul, fără sa motiveze, nu aplica operatia de conversiune asupra propozitiei particular-negative se acordă 2 puncte.
B. - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele patru obversiuni în limbaj formal 4 x 1p = 4 puncte
- cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele patru obversiuni în limbaj natural 4 x 1p = 4 puncte
C. a) construirea conversiunii 2 puncte
b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte
IV. - cate 1 punct pentru verificarea fiecareia dintre cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8 puncte
- cate 1 punct pentru analizarea fiecareia dintre cele patru figuri silogistice 4 x 1p = 4 puncte
V. 1 - construirea tabelului de adevar (cu urmatoarele valori ale operatorului principal: 0,1,1,1,1,1,1,1 corespunzătoare ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinatii) sau oricare alta metoda de verificare construita corect
- precizarea deciziei: formula contingenta
2 - construirea tabelului de adevar sau oricare alta metoda de verificare construita corect
- precizarea deciziei: lege logica 4 puncte
Notă: Nu este necesară respectarea ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinatii.
VI. A. construirea schemei silogismului 3 puncte
B. elaborarea silogismului 3 puncte
C. cate 2 puncte pentru menționarea fiecareia dintre cele trei corespondente
D. verificarea validitatii 5 puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.
PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA
pentru Examenul de Bacalaureat din anul 2002
I. Ervenyes tantervek - tankonyvek (a heti oraszamtol fuggetlenul)
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
- Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
IX. osztaly - 1992, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998;
X. osztaly - 1991, 1994, 1996, 1997, 1998,
XI. osztaly - 1992, 1994, 1996, 1997, 1998,
XII. osztaly - 1993, 1996, 1997, 1998.
II. Alapveto kovetelmenyek (irodalom) - a tantervi kovetelmenyek kozul kiemelt kovetelmenyek:
- muerto, muelemzo, myertelmezo keszseg (szoveg alapjan: lirai, dramai es epilcai alkotasok teljes, ill. kivonatolt szovege)
- irodalomtorteneti, irodalomelmeleti, mufajtorteneti alapismeretek funkcionalis ismerete, alkalmazasa
- kulonbozo stilusjegyek felismerese (adott szoveg alapjan)
- osszefuggesek (azonossagok es kulonbsegek) felfedezese, a magyar irodalomtortenet alapveto ertekeinek ismerete
- A reneszansz - Janus Pannonius humanista koltoi vilaga (Bucsu Varadtol, Pannonia dicserete). Balassi Balint, a renesizansz kolto (Egy katonaenek, Hogy Juliara talala ...)
- A barokk ejosz - Zrinyi Miklos: Szigeti veszedelem
- A rokoko - Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek. Csokonai Vitez Mihaly stilusszintezise (klasszicista, szentimentalis, rokoko es nepies jegyek; Az estve; A remenyhez; Szegeny Zsuzsi, a taborozaskor)
- A reformkor es a romantika Elso magyar nemzeti dramank - Katona Jozsef: Bank ban Vorosmarty Mihaly koltoi vilaga (Csongor es Tunde, A Guttenberg albumba, Gondolatok a konyvtarban, Szozat, Eloszo, A ven cigany, Abrand)
- A reformkor es a nepiesseg
Petofi Sandor kolteszete (Egy este otthon, A puszta telen, Szeptember vegen, A XIX. szazad koltoi, Nemzeti dal, Az apostol)
Arany Janos kolteszete (Toldi, Leteszem a lantot, Agnes asszony, V. Laszlo, Tengeri-hantas, Hid-avatas, Epilogus)
- Vajda Janos, a modern magyar lira uttoroje (Nadas tavon, Husz ev mulva)
- Madach Imre: Az ember tragediaja.
- Jokai Mor, a romantikus regenyiro (Egy magyar nabob, Az aranyember)
- Romantika es realizmus Mikszah Kalman elbeszeleseiben es regenyeiben (az a pogany Filcsik, Szent Peter esernyoje, A Noszty fiu esete Toth Marival)
- Ady Endre kolteszete (Uj Vizeken jarok, A magyar Ugaron, Heja-nasz az avaron, Uj s uj lovat, Emlekezes egy nyar-ejszakara, Orizem a szemed)
- A XX. szazadi tarsadalom ujszeru, realista lattatasmodja Moricz Zsigmond muveiben (Tragedia, Sararany, Rokonok, Barbarok)
- Az impresszionizmus - Toth Arpad es Juhasz Gyula impresszionista koltoi vilaga (Koruti hajnal, Milyen volt)
- A koltoi felelossegtudat Babits Mihaly Jonas konyve cimu muveben
- Lelekelemzes Kosztolanyi Dezso Edes Anna cimu muveben
- Targyiassag es intellektualizmus Jozsef Attila kolteszeteben (Elegia, A Dunanal, Levegot, Ringato)
- A transzilvanizmus. Az Erdelyi Helikon.
- A helytallas motivumai a Helikon lirikusainal (Aprily Lajos: Teton, Az irisorai szarvas; Tompa Laszlo: Lofurosztes). Dsida Jeno koltoi vilaga (Nagycsutortok)
- Hagyomany es korszeruseg Kanyadi Sandor lirajaban (Fatol faig)
- Letertelmezes Szilagyi Domokos kolteszeteben (Bartok Amerikaban)
- Kos Karoly: Budai Nagy Antal historiaja
- Tamasi Aron (Abel a rengetegben)
- Kuncz Aladar: Fekete kolostor
- Suto Andras dramai (Egy locsiszar viragvasarnapja)
2. Magyar nyelvtan (a nyelvtanoraval rendelkezo szak0k szamara)
A hangkepzes sajatossagai. Hang - fonema - betu. A beszedhangok kifejezo erteke. A hangkapcsolatoke szabalyszerusegei. A hangsulyozas es hanglejtes sajatossagai.
b. Lexikologiai es szemankai ismeretek
Szojelentestan. Jelentestani szocsoportok. A szohanhulat. A szavak expresszivitasa. A szokeszlet.
c. Szotani es alaktani ismeretek
A szofajok. A szo szerkezeti felepitese.
A mondatreszk. Az egyszeru es az osszetett mondat. A mondatok abrazolasa.
A beszed mint kozlesi folyamat. Beszedhelyzet es kozles kapcsolata.
Notă *) Megjegyzas: a tanulok csak az irasbeli vizsgan kapnak nyelvtani teleleket!
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL
pentru profilurile: matematica-fizica, informatica, metrologie
Manualele valabile-editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu)
Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S.Popa).
Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu)
Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita).
Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica)
Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udriște, V. Tomuleanu, G. Vernic).
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) o problemă de algebra
o problemă de analiza matematica
o problemă de geometrie analitica
II. (20 p) o problemă de algebra
o problemă de analiza matematica
III. (20 p) 1-2 probleme de algebra
IV. (20 p) 1-2 probleme de analiza matematica
NOTĂ: Toate capitolele cuprinse în aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoarea grupei A(5 ore saptamanal).
Multimi. Functii. Puteri și radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare.
Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala și functia logaritmica.
Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
Permutari. Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare.
Legi de compozitie. Grupuri. Inele și corpuri.
Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile. Aplicații ale derivatelor.
Primitive. Functii integrabile. Aplicații ale integralei definite.
ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL
pentru profilurile: economic, fizica-chimie, chimie-biologie, militar-real,
industrial, agricol, silvic, sportiv-real
Manualele valabile-editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu)
Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S.Popa).
Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu)
Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita).
Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica)
Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara).
Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udriște, V. Tomuleanu, G. Vernic).
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) o problemă de algebra
o problemă de analiza matematica
o problemă de geometrie analitica
II. (20 p) o problemă de algebra
o problemă de analiza matematica
III. (20 p) 1-2 probleme de algebra
IV. (20 p) 1-2 probleme de analiza matematica
NOTĂ: Toate capitolele cuprinse în aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoarea grupei B(4 ore saptamanal).
Multimi. Functii. Puteri și radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare.
Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala și functia logaritmica.
Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
Permutari. Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare.
Legi de compozitie. Grupuri. Inele și corpuri.
Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile. Aplicații ale derivatelor.
Primitive. Functii integrabile. Aplicații ale integralei definite.
ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL
Manualele valabile-editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu)
Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S.Popa).
Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu)
Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita).
Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica)
Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara).
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) o problemă de algebra
o problemă de analiza matematica
II. (20 p) o problemă de algebra
o problemă de analiza matematica
III. (20 p) 1-2 probleme de analiza matematică
IV. (20 p) 1-2 probleme de algebra
NOTĂ: Toate capitolele cuprinse în aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoarea grupei C(2-3 ore saptamanal).
Multimi. Functii. Puteri și radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare.
Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala și functia logaritmica.
Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
Matrice. Determinanti. Sisteme de ecuatii liniare.
Legi de compozitie. Grupuri. Inele și corpuri.
Numere reale. Functii reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii derivabile. Aplicații ale derivatelor.
Primitive. Functii integrabile. Aplicații ale integralei definite.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL
(invatatori-educatoare, invatatori)
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
I. (30 p) Trei probleme de aritmetica
II. (20 p) Doua probleme de algebra
III. (20 p) O problema de algebra
IV. (20 p) 1-2 probleme de geometrie plana și în spatiu
Enunt, propozitie, valoarea de adevar, predicat. Propozitii universale și propozitii existentiale. Operatii logice elementare: negatia, conjunctia, disjunctia, implicatia și echivalenta.
Notiunea de multime. Apartenenta, incluziune. Submultime. Multimi egale. Operatii cu multimi: reuniunea, intersectia, diferența, complementara, produs cartezian (definiție, proprietăți de baza). Multimi de numere: N, Z, Q, R. Operatii, proprietăți ale operațiilor. Ordinea operațiilor.
Notiunea de functie, modalități de a defini o functie. Egalitatea a doua functii. Graficul unei functii. Compunerea functiilor. Functia de gradul I: definiție, grafic. Ecuatia atasata. Semnul functiei de gradul I inecuatii și sisteme de inecuatii de gradul I cu o necunoscuta. Functia de gradul al II ca definiție.
Ecuatia atasata: formula de rezolvare, relatii între radacini și coeficienti. Graficul functiei de gradul al doilea. Semnul functiei de gradul al II-lea. Inecuatii de gradul al II-lea cu o necunoscuta.
Puteri cu exponent intreg. Radicali de ordinul n (n=2, n=3). Proprietăți, operatii cu puteri și radicali. Rationalizarea. Ecuatii irationale simple.
Sisteme de doua ecuatii de gradul I cu doua necunoscute. Sisteme de doua ecuatii cu doua necunoscute formate dintr-o ecuatie de gradul I și una de gradul al II-lea.
Multimea numerelor complexe.
Forma algebrica. Egalitatea a două numere complexe. Operatii cu numere complexe. Modul. Nume complexe conjugate. Reprezentarea geometrica a numerelor complexe. Rezolvarea în multimea numerelor complexe a ecuatiei de gradul al doilea.
Functia exponentiala și functia logaritmica
Functia exponentiala, reprezentare grafica. Logaritmi. Definiție, proprietăți. Functia logaritmica reprezentare grafica. Ecuatii și inecuatii exponentiale și logaritmice.
Inductia magnetica. Combinatorica.
Metoda inductiei matematice. Aplicații. Permutari. Aranjamente. Combinari. Aplicații. Binomul lui Newton. Aplicații. Progresii aritmetice și geometrice: definiție, calculul termenului general, suma primilor n termeni.
Polinoame cu coeficienti complecsi.
Multimea polinoamelor cu coeficienti complecsi: forma algebrica a polinoamelor, gradul unui polinom. Adunarea și înmulțirea polinoamelor. Valoarea unui polinom, functie polinomiala.
Impartirea polinoamelor. Teorema de impartire cu rest, impartirea la X-a, schema lui Horne. Divizibilitatea polinoamelor.
Radacinile polinoamelor. Teorema lui Bezout. Radacini multiple. Relatiile lui Viete.
Rezolvarea ecuatiilor bipatrate și a ecuatiilor reciproce de grad 3 și 4. Radacini complexe ale unui polinom cu coeficienti reali. Radacini intregi și rationale ale unui polinom cu coeficienti intregi.
Definiție, operatii. Proprietăți.
Determinanti de ordinul 2 și 3: definiție, calcul.
Definitia rangului unei matrice. Exemple de calcul. Matrice inversabila.
Calculul inversei unei matrice inversabile.
Sisteme de ecuatii liniare.
Notiuni generale. Regula lui Cramer. Teoremele Kronecker-Capelli și Rouche. Sisteme de ecuatii liniare.
Definiție. Exemple. Parte stabila și lege de compozitie indusa. Tabla unei legi de compozitie. Asociativitate. Comutativitate. Element neutru. Elemente simetrizabile.
Monoid. Grup. Definiție, proprietăți. Grupuri aditive și multiplicative. Reguli de calcul intr-un grup.
(izomorfisme) de grupuri.
Definitia inelului, reguli de calcul. Inelul Z al intregilor, Z[i] al intregilor lui Gauss, inelele (Q, +, ●), (R, +, ●), (C, +, ●), inelul claselor de resturi modulo n, inelul matricelor patratice. Corp: definiție, proprietăți. Corpurile (Q, +, ●), (R, +, ●), (C, +, ●). Corpul Z(p) al claselor de resturi modulo p (număr prim). Polinoame cu coeficienti untr-un inel (corp) comutativ. Operatii. Teorema de impartire cu rest. Teorema lui Bezout. Polinoame ireductibile. Descompunerea polinoamelor în produs de factori ireductibili.
Recapitularea notiunilor de geometrie din gimnaziu
Notiuni geometrice fundamentale. Triunghiul. Congruenta triunghiurilor. Linii importante în triunghi.
Suma masurilor unghiurilor unui triunghi. Linia mijlocie. Teorema lui Thales. Asemanarea triunghiurilor.
Relatii matrice în triunghiul dreptunghic.
Cercul. Coarde. Arce. Discul. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc Unghi la centru. Unghi inscris. Patrulater inscris în cerc. Patrulater inscriptibil. Lungimea cercului.
Arii pentru dreptunghi, patrat, triunghi, paralelogram, romb, trapez, disc.
Pozitiile relative ale elementelor fundamentale.
Pozitiile a doua drepte în spatiu. Pozitiile unei drepte fata de plan. Pozitiile a doua (trei) plane.
Perpendicularitate în spatiu
Drepte perpendiculare. Dreapta perpendiculara pe un plan. Teorema celor trei perpendiculare.
Prisma. Arii. Volum. Piramida. Arii. Volum. Trunchiul de piramida. Arii. Volum.
Cilindrul circular drept. Arii. Volum. Conul circular drept. Arii. Volum. Trunchiul de con circular drept.
Arii. Volum. Sfera. Arie. Volum.
Numărul natural. Sisteme de numeratie. Baze de numeratie. Trecerea de la o baza oarecare la baza 10 invers. Operatii în N. Proprietăți. Divizibilitatea numerelor naturale. Definitii. Teoreme de baza asupra divizibilitatii. Criterii de divizibilitate. Numere prime. Descompunerea numerelor în factori prin Divizori comuni. C.m.m.d.c. Multipli comuni. C.m.m.m.c.
Numere rationale pozitive.
Fractii. Definitii. Relatiile de egalitate și de ordine. Operatii cu fractii. Fractii zecimale: definitii proprietăți, operatii. Transformarea fractiilor în fractii zecimale scrise cu ajutorul virgulei și invers.
Multimea numerelor rationale.
Rapoarte. Proportii. Sir de rapoarte egale. Marimi direct proportionale. Descompunerea unui numar părți direct/invers proportionale cu mai multe numere date. Procente. Definitii. Probleme tipice cu procente. Alte probleme cu procente (cresteri, descresteri cu p%; procente succesive; mai multe procente din acelasi numar).
Masurarea marimilor. Marimi fundamentale. Marimi derivate. Unități de măsura (lungime, arie, volum masa, timp, monetare). Transformari ale unităților de măsura.
Metode de rezolvare a problemelor. Metoda figurativa (grafica). Aflarea a doua numere când se da suma (diferența) și raportul lor. Alte categorii de probleme care se pot rezolva cu metoda figurativa.
Metoda comparatiei. Eliminarea unei marimi prin scadere. Eliminarea unei necunoscute prin inlocuirea ei.
Metoda falsei ipoteze. Metoda mersului invers. Marimi proportionale. Regula de trei simpla. Regula de trei compusa. Impartirea unui numar în părți proportionale cu numere date.
Probleme de miscare. Distanta, viteza, timp. Mobile care se deplaseaza în acelasi sens sau în sens contrar.
Pentru liceele pedagogice (educatoare )
Sunt valabile programele și manualele de algebra și geometrie prevăzute pentru scolile normale (invatatori). Programa de aritmetica se inlocuieste cu cea de Activități cu continut matematic.
Relație binara. Tipuri de relatii (relația de echivalenta, relația de ordine).
Multimea numelor naturale
Multimi finite. Multimi infinite. Relația de ordine. Operatii în N.
Multimea numerelor rationale pozitive
Notiunea de numar rational. Fractie. Fractii echivalente. Proprietăți.
Marimi. Masurarea marimilor. Unități de măsura. Transformari.
Metode de rezolvare a problemelor
Metoda figurativa. Metoda comparatiei. Metoda mersului invers.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
Licee de muzica și coregrafie
1. Programa pentru istoria muzicii
A. Istoria muzicii universale
1. Antichitatea greco-română: semnificație privind evolutia ideilor estetice în cadrul spiritualitatii europene.
2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanță acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu, creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
3. Renasterea muzicala (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova"; școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanță). Aparitia operei. Camerata florentina și Monteverdi.
4. Stilul instrumental concertant în creatia secolului al XVII-lea și inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatii etc.). J.S. Bach - creatia instrumentala, importanță temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificație) evolutia simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonica și de opera (W. A. Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L.van Beethoven).
6. Romantismul: incadrarea în epoca, trasaturi generale, forme și genuri predilecte, evolutia și perfectionarea instrumentelor, importanță pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale naționale: compozitori reprezentativi (cu precadere Fr-Schubert, R.Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Barhms, P. I.Ceaikovski, G.Verdi, R. Vagner).
7. Diversitatea stilistica la sfârșitul sec. al XIX-lea și inceputul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școala vieneza).
Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messaiaen, K. Stochausen, Boulez, Y. Xenakis, Cage s.a.).
B. Istoria muzicii romanesti
1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului
2. Creatori români în perioada interbelica (M. Jora, P.Constantinescu s.a.)
3. Direcții și semnificatii în creatia muzicala românească din a doua jumătate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah. A. Vieru, W. Berger s.a.)
2. Programa pentru istoria baletului
1. Dansul în Grecia Antica:
- dansul alaturi de muzica și poezie
- felurile dansului antic grecesc
2. Nasterea și fundamentarea baletului
- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.
3. J.G.Noverre - reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete".
4. Baletul în epoca romantica
- climatul romantic; F.Taglioni, "Silfida". Caracterele artei noi. F.Elsser, "C.Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evolutia baletului.
- J.Perrot, J.Marsilie, A. de Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantica până la sfârșitul sec. XIX în Franta, Italia, Danemarca.
- A.Bournonville. Baletul în Rusia. Înființarea scolilor imperiale și regale de dans. Coregrafi.
- P.I.Ceaikovski și noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci".
- Marius Petipa, personalitate artistica și creatoare.
5. Precursorii modernismului
Lois Fuller, Isadora Duncan, E.Dalecose
6. S.Diaghilev și "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreți, baletele.
7. Perioada experimentala în baletul contemporan.
- suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar și neoclasicismul.
8. Expresionismul german și sinteza anglo-americana.
- baletul în Germania, Anglia, America.
9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
- tehnica, expresie în baletul american, olandez, alte încercări, coregrafi, interpreți, festivaluri.
- evolutie, coregrafi, compozitori, interpreți
- Floria Capsali - fondator de școala națională
3. Programa pentru proba practica
- A) un studiu - cel puțin la nivelul clasei a XII-a;
- B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - cel puțin din programa clasei a XII-a;
- C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, la nivelul clasei a XII-a.
Proba C) se va desfășura astfel:
În ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare instrument subiectele vor fi de acelasi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
- 2 intervale compuse (până la cvintadecima inclusiv)
- 2 trisonuri în pozitia stransa
- 2 trisonuri în pozitia larga
B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol și fa, în tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.
1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate și continut similare celor de la proba de solfegiu;
2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi și note intregi.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
A.) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied și o piesa românească;
B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa intr-o tonalitate cu 1 sau 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, intr-una din masurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.
A) trei lucrari cuprinzand o doina/balada și 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului.
B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa intr-o tonalitate cu 1 sau 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, intr-una din masurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A.B.C.
4. Programa pentru proba practica
A) Dans clasic - studiu la sala.
B) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea, acesteia în spectacolul din care face parte.
P.I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I
L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
J. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
L. Minkus: "Don Quijote"- actul III
R. Drigo: "Corsarul" - actul II
P.I. Ceaicovsky "Lacul lebedelor" - actul III
Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A. B.
Notele acordate la probele A.B.C. (respectiv A, B pentru coregrafie) precum și nota finala a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricatie corespunzătoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice.
Nota finala de la proba practica va fi consemnata de asemenea în fisa individuala a candidatului.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU PSIHOLOGIE
În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Psihologia are statut de disciplina optionala. Psihologia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil și specializare.
Proba de examen la Psihologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca termeni psihologici, concepte și procese psihice;
2. caracterizeze și sa analizeze procese psihice și componente ale sistemului de personalitate;
3. stabileasca și sa analizeze relatii între diferite procese psihice și între componentele sistemului de personalitate;
4. compare diferite procese psihice;
5. exemplifice adecvat modul de manifestare a diferitelor procese psihice în situatii concrete;
6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat;
7. elaboreze enunturi/text cu caracter psihologic, pornind de la concepte date;
8. utilizeze corect limbajul de specialitate.
1.1. Definirea și caracterizarea generală a senzatiilor
1.2. Legile generale ale sensibilitatii
2.1. Perceptia ca proces și ca imagine primara obiectuala
2.3. Observatia și spiritul de observatie*
3.1. Reprezentarea ca proces și ca imagine mintala secundara
3.2. Calitatile reprezentarilor*
3.3. Rolul reprezentarilor în activitatea mintala
4.1. Gandirea ca proces psihic central
4.2. Algoritmica și euristica
4.3. Notiunile și formarea lor*
4.5. Rezolvarea problemelor*
5.1. Comunicare și cunoastere*
5.2. Functiile limbajului
6.1. Definire și caracterizare generală*
6.2. Procesele și formele memoriei
6.3. Diferentele individuale și calitatile memoriei*
7.1. Caracterizarea procesului imaginativ
8.1. Definitia și functiile motivatiei*
8.3. Motivatie și performanta. Optimum motivational
9.1. Definirea și specificul proceselor afective
9.2. Proprietatile proceselor afective*
9.3. Clasificarea trairilor afective
11.1. Locul și rolul deprinderilor în structura activității
11.2. Felurile deprinderilor
11.3. Etapele formarii deprinderilor și curba exercitiului*
11.4. Priceperi și obisnuinte*
12.1. Caracterizarea și definirea atentiei
12.2. Formele atentiei și interactiunea lor*
12.3. Insusirile atentiei și educarea lor
13.1. Omul ca personalitate
13.2. Individ, persoana, personalitate*
14.1. Latura dinamico-energetica a personalitatii
14.2. Tipurile de activitate nervoasa superioara
14.3. Locul temperamentului în sistemul de personalitate*
14.4. Particularitati psihologice ale temperamentelor*
15.1. Latura instrumental-operationala a personalitatii
15.2. Clasificarea aptitudinilor
16.1. Latura relational-valorica a personalitatii
16.2. Sistemul de atitudini; structuri caracteriale
- Temele fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat psihologia 1 ora pe săptămâna, cat și a celor care au studiat 2 ore pe săptămâna.
- Temele marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au studiat psihologia 2 ore pe săptămâna.
- Manualul recomandat: PSIHOLOGIE, manual pentru clasa a X-a scoli normale și licee, E.D.P., București, 1996; autori: Paul Popescu Neveanu, Mielu Zlate, Tinca Cretu.
Structura probei de examen poate include subiecte concepute după modelul itemilor de tip pereche (asociere); itemi cu răspuns scurt; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee sau enunt cu caracter psihologic) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiecte și barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Psihologie
▄ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
▄ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
I. În coloana A sunt enumerate categorii de aptitudini, iar în coloana B sunt numerotate enunturi adevarate referitoare la acestea. Scrieti pe foaia de examen asocierile dintre fiecare litera din coloana A și cifra/cifrele corespunzătoare din coloa B.
II. Atentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin energetic activitatea.
A. Definiti atentia. 3 puncte
B. Menționați caracteristicile atentiei. 6 puncte
C. Precizati formele atentiei și criteriile după care acestea se clasifica.
D. Fie urmatorii trei termeni: stare de veghe, stare de vigilenta, atentie. Elaborati un text, de aproximativ o jumătate de pagina, în care să evidentiati legaturile dintre acesti termeni, utilizandu-i în sensul specific psihologiei.
III. Precizati în ce consta rolul mecanismelor verbale în activitatea observativa, construind și un exemplu adecvat pentru a-i ilustra.
IV. Analizati interactiunea imaginatiei cu memoria, gandirea și limbajul.
V. Pornind de la definitia deprinderilor, explicati de ce acestea sunt considerate conditii importante pentru desfășurarea activităților complexe.
Barem de corectare și notare
I. Cate 3 puncte pentru fiecare asociere corecta, după cum urmeaza:
II. A. - definitia atentiei; 3 puncte
B. - menționarea caracteristicilor atentiei: orientarea spre ceva anume; selectivitatea; concentrarea optima etc.;
C. - precizarea formelor atentiei (5 forme x 1 p.) și a criteriilor după care acestea se clasifica (2 criterii x 1p.);
D. - cate 2 puncte pentru fiecare termen corect utilizat în sensul specific psihologiei;
- evidentierea explicita a relatiei dintre termeni; 2 puncte
- calitatea stiintifica a textului elaborat (limbaj, corectitudine, coerenta);
- incadrarea în limita de spatiu. 1 punct
III. - precizarea celor cinci roluri ale mecanismelor verbale în activitatea observativa;
- exemplificare adecvata, conform cerinței. 5 puncte
IV. Evidentierea în analiza a urmatoarelor idei:
- spre deosebire de memorie, care are un caracter reproductiv, imaginatia este cu atât mai valoroasa cu cat rezultatele sale sunt mai diferite, deosebite fata de experienta subiectului sau a societatii;
- memoria ofera imaginatiei material pentru combinarile sale, imaginatia neputand exista fără memorie;
- spre deosebire de gandire, prin care omul cunoaste și înțelege ceea ce este esential, general, ipotetic posibil, logic, imaginatia exploreaza nelimitat necunoscutul, posibilul, viitorul;
- gandirea, inteligenta ghideaza producția imaginativa, iar imaginatia participa la elaborarea ipotezelor și la gasirea strategiilor de rezolvare a problemelor;
- dezvoltarea imaginatiei este dependenta, intr-o anumita măsura, de nivelul limbajului;
- imaginatia implica în toate formele ei de manifestare mecanismele limbajului.
Se puncteaza orice formulare având acelasi sens cu ideile menționate.
V. - definitia deprinderilor;
Evidentierea în explicatie a urmatoarelor idei:
- se automatizeaza acele componente ale activității care se executa intotdeauna la fel, se repeta frecvent și se exerseaza mult;
- reducerea la minimum a efortului voluntar și a controlului constient, analitic;
- actiunea se schematizeaza și se prescurteaza; 2 puncte
- deprinderile dobândesc operativitate; 2 puncte
- se desfășoară involuntar pentru ca sunt postvoluntare, dar pot fi trecute usor sub control constient și voluntar;
- deprinderile nu funcționează izolat, ci integrate în activități complexe care se desfășoară intentionat și constient;
Se puncteaza orice formulare având acelasi sens cu ideile menționate.
Total test: 9O de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu.
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
PEDAGOGIE PRESCOLARA SI SCOLARA
ELEMENTE DE PSIHOLOGIA COPILULUI
- invatatori-educatoare - dubla specializare -
a. Obiective vizand planul cunoasterii
1. Asimilarea conceptelor fundamentale ale pedagogiei și psihologiei.
2. Dezvoltarea capacităților de utilizare a conceptelor și a normelor pentru analiza critica a unor conceptii, orientari, situatii, procese, stari și evenimente; formarea gandirii pedagogice și psihologice evaluativ critice, interpretative.
b. Obiective vizand planul capacităților
3. Dezvoltarea capacităților de proiectare, conducere și evaluare a proceselor de instruire.
4. Dezvoltarea creativitatii pedagogice și psihologice în conceperea și realizarea procesului didactic, promovarea inovatiilor în învățământul prescolar și primar.
c. Obiective vizand planul atitudinilor
5. Dezvoltarea motivatiei pozitive și formarea unei atitudini favorabile fata de profesiunea de cadru didactic, a receptivitatii și responsabilitatii fata de schimbările inovatoare din educatie.
6. Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de evolutia personalitatii elevului, a asigurarii sanselor de acces, de reusita scolara și sociala pentru toți copiii.
B. TEMATICA. ARII DE CONTINUT
1. DIDACTICA PRESCOLARA SI SCOLARA
Cap. I. Procesul de invatamant - obiect de studiu al didacticii
1.1 Definirea procesului de invatamant
1.2 Procesul de invatamant ca relație predare-invatare-evaluare
1.3 Procesul de invatamant ca act de comunicare
1.4 Analiza sistemica a procesului de invatamant
1.5 Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant
Cap. II. Obiectivele procesului de invatamant din grădinița și învățământul primar
2.1 Definirea conceptului de obiectiv educational și analiza functiilor sale pedagogice
2.2 Organizarea pe niveluri a obiectivelor educationale; sisteme de clasificare
2.3 Operationalizarea obiectivelor educationale în grădinița și învățământul primar
2.4 Aplicații. Elaborarea unor seturi de obiective operationale pentru continuturi specifice învățământului prescolar și primar
Cap. III. Principiile procesului de invatamant. Particularitati ale aplicarii acestora în învățământul prescolar și primar
3.1 Suportul științific al principiilor și normelor didactice
3.2 Sistemul principiilor didactice
- Principiul participării constiente și active a prescolarilor și scolarilor în procesul de invatamant
- Principiul caracterului intuitiv al învățământului (principiul intuitiei)
- Principiul legarii teoriei de practica
- Principiul învățământului sistematic și continuu
- Principiul insusirii temeinice a cunoștințelor și deprinderilor
- Principiul accesibilitatii și individualizarii învățământului
- Principiul asigurarii conexiunii inverse (retroactiunii) în procesul de invatamant
Cap. IV. Conținutul învățământului prescolar și primar
4.1 Notiunea de continut al învățământului
4.2 Surse și criterii de selecție a continutului învățământului
4.3 Organizarea pedagogica a continutului învățământului prescolar și primar (planul de invatamant, programa scolara manualul scolar)
Cap. V. Metode și mijloace de invatamant folosite grădinița și învățământul primar
5.1 Notiunea de metoda de predare-invatare. Functii și insemnatate
5.2 Notiunea de metode activ-participative
5.3 Sistemul metodelor utilizate în învățământul prescolar/primar; caracteristici, reguli de utilizare, valoarea fiecarei metode de invatamant
5.4 Sistemul mijloacelor de invatamant și functiile acestora
5.6 Stiluri de activitate didactica
5.7 Aplicații: proiectarea ansamblului de metode, procedee și mijloace de invatamant necesare predarii unei activități/lectii
Cap. VI. Relatiile invatator-elevi
6.1 Interrelatiile invatator-elevi; semnificatii pedagogice
6.2 Caracteristici ale relatiilor invatator-elevi
6.3 Tipuri de relatii invatator-elevi
Cap. VII. Moduri și forme de organizare a procesului de invatamant în grădinița și învățământul primar
7.1 Notiuni generale privind organizarea procesului de invatamant
7.2 Formele de organizare a activității instructiv-educative din grădinița
7.3 Organizarea procesului de invatamant pe clase și lectii
7.4 Probleme psihopedagogice ale organizarii procesului de invatamant pe clase și lectii
7.5 Tipuri fundamentale de lectii
Cap. VIII. Evaluarea în procesul de invatamant
8.1 Evaluarea - componenta a procesului de invatamant
8.2 Functiile evaluării în procesul didactic
8.3 Operatiile principale ale evaluării
8.4 Modalități de integrare a acțiunilor evaluative în procesul de invatamant
8.5 Tipuri de rezultate scolare supuse evaluării
8.6 Metode de verificare a rezultatelor scolare în grădinița și învățământul primar
8.7 Aprecierea rezultatelor scolare
8.8 Educarea capacității de autoevaluare la elevi
8.9 Aplicații: elaborarea unor probe de evaluare
Cap. IX. Îmbunătățirea rezultatelor scolare și combaterea insuccesului scolar
9.1 Definirea conceptului de "succes scolar"
9.2 Factori determinanti ai reusitei scolare
9.3 Prevenirea și înlăturarea esecului scolar
9.4 Diferentierea și individualizarea invatarii în grădinița și învățământul primar
Cap. X. Proiectarea activității didactice în învățământul prescolar/primar
10.1 Proiectarea-conditie a unei activități didactice reusite; cerințe ale proiectarii didactice
10.2 Conținutul și structura proiectarii procesului de invatamant
10.3 Etape (niveluri) ale proiectarii procesului de invatamant
10.4 Aplicații: proiectarea unor tipuri de lectii/activități.
Manuale: Pedagogie prescolara. Didactica, Mateias A., Popescu E., Rafaila E., Serbu F. și Didactica, Cerghit I., Radu I.T., Vlasceanu FI. (manual - editiile după care au studiat elevii).
Notă: În pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat la temele: conținutul învățământului, evaluarea în procesul de invatamant, proiectarea activității didactice, profesorii de pedagogie vor avea în vedere notiunile nou introduse prin Planul-cadru de invatamant la clasele I-IV și prin Metodologia evaluării rezultatelor scolare prin calificative în învățământul primar, în perspectiva structurii semestriale a anului scolar și aplicarii noului Plan-cadru de invatamant la clasele I-IV, începând cu anul scolar 1998-1999 .
Cap. I. Caracterizarea cresterii și dezvoltării psihice a copilului prescolar (3 ani-6/7 ani)
1.1 Caracterizare generală
1.2 Coordonate ale dezvoltării psihice
1.3 Formele de activitate ale prescolarului: jocul, creatia
1.4 Formarea și dezvoltarea personalitatii prescolarului
Cap. II. Caracterizarea cresterii și dezvoltării scolarului mic (6/7 ani - 10/11 ani)
2.1 Dezvoltarea proceselor și capacităților cognitive la vârsta scolara mica și modalități de cultivare
2.2 Restructurari în plan instrumental-operational la vârsta scolara mica
2.3 Restructurari în plan afectiv-motivational
2.4 Voința și atentia la vârsta scolara mica
2.5 Invatarea la vârsta scolara mica
2.5 Personalitatea scolarului mic și modelarea ei prin factori psihosociali
Manual: Psihologia copilului. Golu P., Zlate M., Verza E.
(manual - editia după care au studiat elevii).
┌───────────────────────┬─────────────┬────────────┬────────────┬─────┬───────┐ │ Obiective│ Cunoastere │Capacitati │ Atitudini │Total│Punctaj│ │Continut ├─────────────┼────────────┼────────────┤ │ din │ │Discipline │O(1) și O(2) │O(3) și O(4)│O(5) și O(6)│ │oficiu │ ├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼─────┼───────┤ │Pedagogie prescolara și│ 25% │ 35% │ 5% │ 65% │ 5% │ │scolara │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼─────┼───────┤ │Elemente de psihologia │ 7% │ 15% │ 3% │ 25% │ 5% │ │copilului │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼─────┼───────┤ │ Total* │ 32% │ 50% │ 8% │ 90% │ 10% │ └───────────────────────┴─────────────┴────────────┴────────────┴─────┴───────┘
* Totalul este de 100 puncte (100%). Procentele din casete reprezinta ponderile care revin celor două discipline de examen și tipurilor de obiective în evaluarea finala a candidaților din totalul de 100 puncte (100%)
D. PROBA DE EVALUARE (Exemplu)
I. 1. Stabiliti corespondentele adecvate între domeniile de clasificare a obiectivelor educationale menționate în coloana A și tipurile de obiective specificate în coloana B, trecand în parantezele din coloana A literele corespunzătoare din coloana B.
2. Construiti cate un exemplu de obiectiv operational pentru disciplinele limba română și matematica, respectand cele trei conditii ale operationalizarii complete.
3. Caracterizati metoda conversatiei, precizand conditiile de utilizare, valoarea și limitele acesteia.
4. Enuntati și comentati succint functiile evaluării rezultatelor scolare.
5. Construiti trei itemi (cu răspuns deschis, corect/greșit și cu alegere multipla) pentru verificarea cunoștințelor elevilor din clasa a IV-a referitoare la substantiv,
6. Formulati și sustineti propriul punct de vedere ("pro" și/sau "contra") cu privire la urmatorul enunt: "Stilul este o formă de exprimare a originalitatii cadrului didactic și o sursa generatoare, în acelasi timp, de noi practici didactice",.
II. Analizati succint caracteristicile dezvoltării intelectuale la copilul prescolar sau de vârsta scolara mica și demonstrati implicatiile ei educationale.
NOTĂ: a) Nu se acordă fractiuni de punct
b) Se acorda 10 puncte din oficiu
c) Nota se calculeaza prin impartirea, punctajului obținut la 10
Autori: Prof. univ. dr. Dan Potolea
Prof. univ. dr. Ion T. Radu
Prof. univ. dr. Ioan Neacsu
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002
La sfârșitul ciclului liceal, potrivit prevederilor actualei Legi a învățământului elevii vor trebui sa stapaneasca sistemele, fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse, precum și elemente de cultura și civilizatie rusa, pentru a fi capabili sa recepteze și sa umita mesaje în situatii reale de comunicare.
Pentru evaluarea competentelor de comunicare ale candidaților, acestia vor fi solicitati:
1. sa sustina un dialog * situational (cu sau fără suport vizual), în cadrul caruia sa produca - în limita mijloacelor lingvistice disponibile urmatoarele acte de limbaj:
- a se prezenta/a prezenta pe cineva cuiva;
- a exprima satisfactia/bucuria/regretul în legătură cu ceva;
- a exprima, formal/informal, o rugaminte/un ordin/un indemn etc.;
- a exprima indoiala/intentia/imposibilitatea realizării unei acțiuni;
- a exprima o stare fizica/psihica;
- a solicita/a da informații despre: un itinerar, mijloacele de deplasare, scopul unei acțiuni etc.;
2. sa relateze clar, fluent și corect o intamplare reala sau imaginara/o situatie/o experienta personala, în limita mijloacelor lingvistice puse la dispoziție de manualele scolare parcurse;
3. sa valorifice informațiile extrase, dintr-un material studiat la prima vedere (nu mai dificil decat textele studiate).
Absolventii liceului vor sustine examenul de limba rusa ca proba obligatorie (de limba moderna) sau optionala.
Se păstrează aceeasi structura de până acum (5-7 ore, 3-4 ore, 1-2 ore/săptămâna și minoritati).
CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI GRAMATICALE
Acestea cuprind probleme de flexiune nominala și verbala, elemente de construcție (adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia), vorbirea directa și indirecta, precum și probleme de sintaxa a propozitiei și a frazei (notiuni generale privind coordonarea și subordonarea).
CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI LEXICALE, TEME
Adolescentul despre sine (portretul fizic și moral; aspiratii; timp liber).
Adolescentul în interactiune sociala (în familie, în cercul de prieteni, în oras/sat, la școala; servicii; institutii socio-culturale și de loisir).
Adolescentul și natura (spatiul, timpul; protectia mediului înconjurător).
Adolescentul și spatiul de cultura și civilizatie rusa:
- istorie, geografie, zone geografice (Siberia, Baikalul, Volga);
- mari orașe, obiective turistice (Moscova, SanKt-Petersburg);
- literatura (A. S. Puskin, M.T.Lermontov, L.N.Tolstoi, S.A. Esenin);
- muzica (P.I.Ceaikovski);
- pictura (I.E.Repin, I.I.Levitan)
TEXTE (PENTRU L1, AVANSATI)
Anul V de studiu "București", "Noi calatorim, calatorim, calatorim ..."
Romantismul. A.S.Puskin. M.T.Lermontov (clasa a IX-a)
Anul VI de studiu: Excursie prin Moscova, Teatrul Academic de Arta din Moscova. Prin Galeriile Tretiakov, I.S.Turgheniev (clasa a X-a)
Anul VII de studiu: Sa cunoastem "Inelul de Aur al Rusiei". Despre profesie, Sankt-Petersburg I, II; A.P.Cehov (clasa a XI-a)
Anul VIII de studiu: A.S.Puskin, Lev Nikolaevici Tolstoi, F.M. Dostoevski, Serghei Esenin (clasa a XII-a)
Se recomanda urmatoarele manuale:
Clasa a IX-a autori: Lelia Musat, Dana Cojocaru, editia 1995 și urmatoarele
Clasa a X-a autori: Diana Tetean, editia 1997 și urmatoarele
Clasa a XI-a autori: Onufrie Vinteler și Odarca Ardelean, editia 1997 și urmatoarele
Clasa a XII-a autori: Lelia Musat și Antoaneta Olteanu, editia 1998 și urmatoarele
Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 - avansati - se recomanda ca elevii să se pregateasca după urmatoarele manuale:
Clasa a IX-a autori: A. Safta, E. Rodor, editia 1995 și urmatoarele
Clasa a X-a autori: Dudnicov, O. Tudor, editia 1995 și urmatoarele
Clasa a XI-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 și urmatoarele
Clasa a XII-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 și urmatoarele
TEXTE PENTRU L1, AVANSATI
Anul V de studiu: Bunicul meu, Transportul urban, M.I. Lermonotov "Panza" (clasa a IX-a)
Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele din Sankt-Petersburg, Capitala, inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a)
Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei". Baikalul (clasa a XI-a)
Anul VIII de studiu: Serghei Esenin, "Orasul - muzeu de pe Neva", A.S.Puskin, F.M. Dostoievski (clasa a XII-a).
TEXTE PENTRU L2, INCEPATORI
Anul IV de studiu: Tara, Oamenii, Natura, Scrisoare de la Constanta, La magazinul universal, "Panza" (clasa a VIII-a)
Anul V de studiu: Mihai Viteazul, Transportul Urban, A. S. Puskin "O dimineata de iarna" și M.I.Lermontov - "Panza" (clasa a IX-a)
Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele din Sankt-Petersburg, Capitala, inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a)
Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei", Baikalul (clasa a XI-a).
Continuturile, elementele și structurile lexico-gramaticale sunt incluse în urmatoarele manuale pentru clasele VIII-XII (anii IV-VII de studiu).
Clasa a X-a autori: Ecaterina Fodor, Aneta Safta, editia 1995 și urmatoarele (anul V de studiu)
Clasa a XI-a autori: L.Dudnikov, Ortansa Tudor, editia 1995 și urmatoarele (anul VI de studiu)
Clasa a XII-a autori: L. Rarcas, O.Tudor, editia 1995 și urmatoarele (anul VII de studiu)
Pentru minoritati se va folosi manualul de anul IV (clasa a VIII-a):
Clasa a VIII-a autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Vileciu, Elena Proca, editia 1995 și urmatoarele (anul IV de studiu).
1. Atât la proba orala, cat și la proba scrisa, candidatii care au studiat limba rusa ca limba moderna 5-7 ore și, respectiv, 3-4 ore saptamanal vor fi solicitati sa demonstreze capacitatea de intelegere a unui text necunoscut, sa formuleze aprecieri, sa faca referiri la alti autori sau la opere având o tema comuna sau apropiata.
2. Pentru elevii care au studiat 1-2 ore saptamanal și pentru minoritati obiectivele, continuturile și tipurile de itemi rămân aceleasi de până acum.
3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:
- să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri literare și neliterare;
- sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut;
- sa-și imbogateasca vocabularul;
- sa-și imbogateasca cunoștințele legate de cultura și civilizatia rusa;
- sa-și insuseasca structuri gramaticale noi și sa și le consolideze pe cele vechi;
- sa invete sa analizeze și sa interpreteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale;
- sa comunice mai bine oral și scris.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA SARBA
I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti
1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).
Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).
Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).
Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
Pripovetke. (U. cara Trojana kozje uși, Ero i Turcin).
2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.
3. Knjizevnost: doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic, Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih omotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza. Kostic (Santa Maria. della Salute knjizevni komentar);
4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm -knjizevni komentar); Radoe Domanovie (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu knjizevni komentar);
5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prilcaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).
6 Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska verba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar)
7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar).
Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred: Recnik.Sintaksa. Morfoloska analiza.
Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
- primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;
- raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;
- raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;
- poznavanje imena knjizevnih likova, njinovog mesta i uloge u knjizevnim delima;
- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
- elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih lilcova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;
- argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.
- Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990
- Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990
- Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996
- Srpska knjizevnost - XII. razred -1995
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA SLOVACA
Pre realny a humanitny smer lycef s vyucovacim jazykom slovenskym.
1. L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'.
2. Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad).
3. Hugolin Gavlovic: Valaska skola, mravov stodola (vseobecny prehl'ad).
4. Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad).
5. Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky român (vseobecny prehl'ad).
6. Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor),
7. Jan Holly: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor).
8. Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura.
9. Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor).
10. Janko Kral': Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor).
11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine: Marina a Detvan (literarny rozbor).
12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor).
13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch Kral'ov (literarny rozbor).
14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor).
15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny rozbor).
16. Jan Khalupka: Kocurkovo (literarny rozbor).
17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenic alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literarny rozbor).
18. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela.
19. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor).
20. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).
21. Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny prehl'ad).
22. Martin Kukucin: Dom v strani.(literarny rozbor).
23. Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor).
24. Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor).
25. Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor).
26. Jozef Gregor Tajovsky: Statky- zmatky (literarny rozbor).
27. Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor).
28. Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor).
29. Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor).
30. Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor).
31. Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor) .
32. Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor).
33. Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor).
34. Marghita Figuli: Tri gastanove kone ( literarny rozbor).
35. Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor).
36. Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les.(literarny rozbor).
37. Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor).
38. Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor).
39. Vincent Sikula: prehl'ad diela.
40. Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad.
- pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho filozofiu zivota,
- vystihnut' esteticku stranku diela,
- rozoberat' a interpretovat' literarne dielo,
- vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav,
- urcit' typ sujetu a rozpravaca,
- zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list,
- zaradit' dielo druhovo, zanrovo,
- urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.
Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.
SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer
Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova.
Stylistika: Styly. Charakcteristiky stylov.
- aplicovat' vedomosti z lexilcologie,
- utrcit' stylisticke crty textu,
- zostavit' text patriaci do urciteho stylu,
- zaradit' texty do funkcnych strylov
- uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rozne kategorie slov: slova, vety, kratke texty,
- tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov.
SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer
System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabikca. Rozdel'ovanie slov na slabiky.
Ryt-micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortograjfiou.
Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyna, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.).
Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa).
Kategorie ohtybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia.
Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, pirslovkcove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad^ovacie (druhy viet).
Slovosled, vetosled. Interpunkcia.
5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly.
- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,
- aplilcovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach,
- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vycodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovami,
- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,
- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a suvetia.
Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycei s vyucovacim jazylcom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).
Skuska je ustna a piomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'., esej na danu temu.
Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU SOCIOLOGIE
În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Sociologia are statut de disciplina optionala.
Sociologia poate fi aleasa doar la proba E, în functie de filiera, profil și specializare.
Proba de examen la Sociologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. defineasca termeni sociologici, concepte și procese sociale;
2. caracterizeze fapte/fenomene/concepte/procese sociale;
3. identifice concepte pe baza unei definitii date;
4. enumere caracteristici;
5. analizeze specificul unui fenomen/proces social;
6. construiasca exemple prin care să ilustreze caracteristici/tendinte/forme de manifestare ale unui fapt/fenomen/proces social;
7. construiasca argumente pentru at sustine un punct de vedere dat;
8. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
9. caracterizeze conceptii, teorii sociologice;
10. utilizeze corect limbajul de specialitate.
1. Notiunea de sociologie
1.1. Definirea sociologiei
1.2. Locul sociologiei în sistemul stiintelor socio-umane
2.1. Conceptele de baza și problematica sociologiei
3. Istoricul aparitiei și dezvoltării sociologiei ca stiinta
3.1. Intemeietorii sociologiei ca stiinta și stadiile ei evolutive
3.2. Surse și origini în dezvoltarea sociologiei romanesti
4.1. Societate și structura
4.2. Concepte ale analizei structurii sociale
4.3. Structura și relatiile sociale
5. Cultura în sistemul factorilor și conditiilor vietii sociale
5.1. Sistemul culturii naționale
5.2. Structura interna a culturii
5.3. Relația cultura, personalitate, societate; socializarea
6. Sociologia colectivitatilor umane
6.1. Clasificarea grupurilor sociale
7. Comunitati umane teritoriale
7.1. Coordonate definitorii
7.2. Clasificarea comunitatilor umane
7.3. Urbanizarea și consecintele sale sociale
8. Fapte și procese sociale
8.1. Delimitari conceptuale
8.2. Formele dinamicii sociale
9. Metode de cercetare în sociologie
9.1. Precizări conceptuale
9.2. Cerințe metodologice fundamentale în cercetarea sociologica
9.3. Clasificarea principalelor metode de cercetare în sociologie
9.4. Tehnici și procedee de cercetare
- Manualul recomandat: SOCIOLOGIE, manual pentru clasa a X-a, istorie-stiinte sociale, E.D.P., București, 1997; autori: Virgiliu Constantinescu, Paula Stoleru, Pompiliu Grigorescu.
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter sociologic sau de la un numar dat de notiuni specifice sociologiei) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Sociologie
. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. A. Precizati care sunt cei șase pasi pe care îi presupune intocmirea proiectului de desfășurare a unei cercetari sociologice. 6 puncte
B. Dati un exemplu concret de tema a unui proiect de cercetare sociologica pe care o considerati necesară în tara noastra în anul 2001. 4 puncte
II. Procesele sociale sunt considerate componente fundamentale ale desfășurării vietii sociale.
A. Numiti cele doua mari categorii de procese sociale care, în opinia sociologului Leopold von Wise, se desfășoară în cadrul grupurilor umane. 8 puncte
B. Precizati numele unui sociolog care a realizat o tipologie/clasificare a proceselor sociale (altul decat cel mentionat la punctul A.). 4 puncte
C. Explicati în ce consta criteriul "continutului complex", pe baza caruia se pot clasifica procesele sociale. 4 puncte
III. Analizati conținutul stadiilor legice pe care le identifica Auguste Comte în evolutia spiritului uman, precum și al legii celor trei stadii (stari).
IV. Fie urmatoarele notiuni: climat social, grup, coeziune.
Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text de aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor sociologic.
"Fără indoiala ca e bine sa pastram numele de morfologie pentru faptele sociale care privesc substratul social, dar cu conditia de a nu pierde din vedere ca ele sunt de aceeasi natura ca și celelalte. Definitia noastra va cuprinde deci tot ce este definit, dacă spunem: Este fapt social orice fel de a face, fixat sau nu, capabil sa exercite asupra individului o constrangere exterioara; sau care este general pentru o întreaga societate data, având totusi o existenta proprie, independenta de manifestarile sale individuale. (...) Categoriile sunt reprezentari esentialmente colective, pentru ca ele traduc, înainte de orce, stari ale colectivitatii; ele depind de maniera în care este constituita și organizata, de morfologia sa, de instituțiile sale religioase, morale, economice etc. Exista deci între aceste doua specii de reprezentari o întreaga distanta care separa individualul de social, astfel încât nu se pot deduce din cele dintai cele din urma, tot asa cum nu se poate deduce societatea din individ, intregul din parte, complexul din simplu."
(Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice)
A. Precizati problema la care se referă textul. 5 puncte
B. Menționați cinci concepte de baza specifice sociologiei existente în text.
C. Prezentati succint conceptia sociologica a lui Emile Durkheim. 16 puncte
Barem de corectare și notare la Sociologie
Nu se acordă fractiuni de punctaj.
I. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre cei șase pasi
B. precizarea temei proiectului de cercetare 4 puncte
II. A. cate 4 puncte pentru menționarea fiecareia dintre cele două categorii
B. precizarea ceruta 4 puncte
C. precizarea continutului criteriului 4 puncte
III. - cate 5 puncte pentru analizarea fiecaruia dintre cele trei stadii
- analizarea legii celor trei stadii (stari) 5 puncte
IV. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre cele trei notiuni în sens specific sociologiei 3x1p=3 puncte
- corelatia climat social - grup 2 puncte
- corelatia grup - coeziune 2 puncte
- corelatia climat social - coeziune 2 puncte
- calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta)
- incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct
V. A. precizarea problemei 5 puncte
B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cele cinci concepte
C. - precizarea faptului ca E. Durkheim este cel care a elaborat cadrul conceptual al sociologiei și principiile ei metodologice 2 puncte
- prezentarea conceptiei potrivit careia sociologia trebuie să aiba un caracter profund aplicativ 3 puncte
- explicarea conceptului de realitate sociala 1 punct
- explicarea teoriei faptului social 3 puncte
- menționarea principalei lucrari elaborate de E. Durkheim 1 punct
- definirea conceptului de morfologie sociala 2 puncte
- explicarea conceptului de reprezentare: colectiva și individuala
- precizarea faptului ca sistemul sociologic al lui E. Durkheim are un caracter abstract
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
Licee de muzica, coregrafie și arta teatrala
1. Antichitatea greaca:- tragedia, la alegere o opera:
- comedia - Aristofan - "Broastele"
2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" și "Soldatul fanfaron" - la alegere
3. Teatrul medieval - Misterele
5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" și "Cainele gradinarului" - la alegere
6. William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
- comedia fantastica "Visul unei nopti de vara"
7. Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"
- Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere
8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux: - o piesa
9. C. Goldoni - "Hangita" și "Sluga la doi stapani" - la alegere
10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"
11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul"
12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul"
13. Strindberg - "Dansul Mortii" și "Domnisoara Julia", la alegere
a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"
b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cantareata cheala"
c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"
B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC
1. Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea
- Vasile Alecsandri - "Chirita în provintie"
2. B.P.Hasdeu - "Razvan și Vidra"
3. Al.Davila - "Vlaicu-Voda"
4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta"
5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare"
6. T. Maiorescu - "Titanic Vals"
7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere
8. L.Blaga - "Mesterul Manole"
9. M. Sebastian - "Steaua fără nume"
10. M. Sorescu - "Raceala"
11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna"
Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
Istoria culturii și civilizatiei - Ovidiu Dramba
Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala
Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. Meridiane
Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
Istoria, teatrului românesc - Mihai Vasiliu
Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP
Istoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, 1995, București
Teatrul românesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
Istoria literaturii dramatice romanesti și a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP, 1979, București
*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate
2. Programa pentru proba practica
TABEL 1Nr Proba Perf. Nota Nota la forta Nota la rezis. + forta Media finala 1. 2. Alergare de rezistenta 800 m Flotari 3 min. 45 sec 7 6 7 6,75 Extensii trunchi din culcat facial 35 8 7,5O 7,87 3. Structura tehnico-tactica la volei 9 ANEXA 2Nr. Probe de examen Cui se adreseaza proba Optiunea Rezultat Nota 1 Mentinut din atarnat la bara fixa F 2 Flotari F 3 Tractiuni din atarnat la bara fixa B 4 Flotari cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastica B 5 Ridicarea picioarelor intinse din atarnat la scara fixa F - B 6 Ridicarea trunchiului din asezat pe banca de gimnastica F 7 Ridicarea simultana a trunchiului și picioarelor intinse din culcat dorsal B 8 Extensia trunchiului din culcat facial F - B 9 Extensii ale trunchiului din culcat facial cu bazinul pe banca de gimnastica F 10 Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastica B 11 Saritura în lungime de pe loc F - B 12 Impingere pe un picior sprijinit în scara fixa F 13 Triplu salt de pe loc B 14 Alergarea de rezistenta 800 m fetele - 1000 m baietii F - B RAMURI/PROBE SPORTIVE 15 Alergare de viteza 50 m cu start de jos F - B 16 Saritura în lungime cu elan F - B 17 Saritura în înălțime F - B 18 Aruncarea greutatii 4 kg fete; 7,257 kg baieti F - B 19 Gimnastica acrobatica F - B 20 Baschet F - B 21 Fotbal B 22 Handbal F - B 23 Volei F - B
A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare în functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte și o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese din numărul de obiecte fixate de comisie.
C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
Proba A. și B. se va desfășura astfel:
În ziua probei, comisia elaboreaza/fixeaza/pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufleteasca care le vor însoți. Subiectele vor fi de acelasi nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
LA DISCIPLINA LIMBA TURCA
(PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)
- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
- Metin icinde cumleyi taniyabilme,
- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
- Bir siirin sekil ve anlam ozellilklerini kavrayabilme,
- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek:,
- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer,zaman,olay ve kisiler)
- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek:,
- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,
- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem...)
- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
- Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.
A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM
- Dogru ve duzgun konusabilmek,
- Turke derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
- Bir tartismaya katilabilmek,
- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip,yazabilmek,
- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayalmek,
- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
- Ozel mektup, is mektubu,dilekce ve telegraf yazabilmek,
- Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,
- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Okuduklarindan notlar alabilmek,
- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
- Bir fikir yazisi yazabilmek.
III. DIL BILGISI(GRAMER) KONULARI
- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
- Seslerin birlesmesini,hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.
- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
isimler ve isimlerin yapilari,
sifatlar ve sifatlarin yapilari,
zamirler ve zamirlerin yapilari,
zarflar ve zarflarin yapilari,
fiiller ve fiillerin yapilari,
fiillerde kip,zaman ve kisi,
- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.
- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
Kelimelerin gercek anlami,
Kelimelerin mecaz anlami,
Kelimelerin terim anlami,
Kelimelerin deyim anlami,
Cekim ekleri(isim ve fiil cekim ekleri)
- Yazi turlerini kavrayabllmek.
- Edebiyatinin tanimi ve konusu
- Turk edebiyatri'nin devirleri
- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
- Siirle ilgili bilgiler,
Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub...
- Halk edebiyati ve ozellikleri,
- Halk edebiyati nazim sekilleri
- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri
- Yabanci kelimelerin imlasi,
NOT 1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.
Mehmet KIRMIZIGUL Cuma DUMALI
Profesor de Limba Turca Profesor de Limba Turca
Programa pentru susținerea probei care corespunde ariei Tehnologii
1. Candidatii trebuie să fie capabili sa recunoasca o rezolvare corecta pentru o problemă data
2. Candidatii trebuie să fie capabili sa analizeze o problemă și sa aleaga metoda potrivita pentru rezolvarea ei
3. Candidatii trebuie să fie capabili sa reprezinte algoritmi de rezolvarea ai problemelor
4. Candidatii trebuie să fie capabili sa foloseasca corect elementele unui limbaj de programare
5. Candidatii trebuie să fie capabili sa transpuna pasii unui algoritm în structuri de control specifice unui limbaj
6. Candidatii trebuie să fie capabili sa organizeze informațiile în diferite structuri de date
7. Candidatii trebuie să fie capabili sa scrie sub forma modularizata programele
8. Candidatii trebuie să fie capabili sa utilizeze datele stocate pe suport extern
9. Candidatii trebuie să fie capabili sa foloseasca metode de programare adecvate rezolvarii unor probleme de generare (tip backtracking).
10. Candidatii trebuie să fie capabili sa folosească structurile dinamice de date în rezolvarea problemelor
1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici
1.2. Obiectele cu care lucreaza algoritmii (date, variabile, expresii, operatii)
2. Principiile programarii structurate
- structurile liniara, alternativa și repetitiva
- descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice și în pseudocod;
3. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal*1) sau C)
3.1. Vocabularul limbajului
3.3. Notiunea de tip de data
3.4. Variabile; declararea variabilelor
3.5. Definirea constantelor
3.7. Citirea/scrierea datelor
4.1. Structura liniara; instrucțiunile de atribuire și compusa
4.2. Structura alternativa;
4.3. Structura repetitiva;
5. Algoritmi simpli (care nu necesita utilizarea datelor structurate)
Reprezentare în pseudocod și/sau scheme logice
5.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar
5.2. Divizibilitate. Numere prime
5.3. Algoritmul lui Euclid
5.4. Sirul lui Fibonacci (fără array)
6. Tipuri structurate de date
6.2. Tipul sir de caractere
7. Aplicații cu tipuri de date structurate
7.1.1. Determinare minim/maxim
7.1.2. Ordonare (o metoda de ordonare: bulelor, insertie, selecție, numărare)
7.1.5. Prelucrari de siruri de caractere
8.1. Domeniul de vizibilitate al identificatorilor
8.2. Dezvoltare ascendenta și dezvoltare descendenta a programelor
8.3.2. Parametri formali și parametri efectivi
8.3.3. Parametri transmisi prin valoare și parametri transmisi prin referința
8.4. Functii; declarare și apel
8.5. Proceduri și functii predefinite
9. Aplicații care necesita utilizarea subprogramelor
9.1. Scrierea, modularizata a programelor
9.2. Programe ce evidentiaza rolul parametrilor
9.3. Programe care utilizeaza functii și proceduri predefinite
10.1. Notiunea de fisier. Validare date
11.1. Prezentare generală
11.2.1. Exemple la recursivitatea directa prin comparare cu metoda iterativa
- cel mai mare divizor comun
11.3. Proceduri recursive
- inversarea elementelor dintr-un sir
- determinarea maximului și minimului unui sir
12. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)
12.1. Prezentare generală
12.1.1. Problema celor opt regine
12.1.2. Generarea partitiilor unui numar natural
12.1.3. Plata unei sume cu bancnote de valori date
12.1.5. Algoritm de acoperire a tablei de sah prin saritura calului
12.1-6. Orice aplicatie asemanatoare celor de mai sus
13. Probleme de combinatorica
13.1. Generarea produsului cartezian
13.2. Generari de submultimi
13.3. Generarea aranjamentelor
13.4. Generarea permutarilor
14. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)
14.2. Notiunea de variabila dinamica
14.3. Structuri de date inlantuite
- operatii elementare: inserare, cautare, eliminare element
- stive, cozi, liste dublu inlantuite, liste circulare; operatii specifice
*1) Exemplele concrete și implementarile algoritmilor se vor putea realiza în Pascal sau C.
Recomandari bibliografice
1. Rancea, Doina- Limbajul PASCAL, Editura Libris, Cluj, 1993-1996
2. Tudor, Sorin- Algoritmi și limbaje de programare, Editura L amp;S, București, 199
3. Tudor, Sorin- Tehnici de programare, Editura TEORA, București, 1995
4. Tudor, Sorin- Bazele programarii în C++, Editura L amp;S, București
5. Niculescu, Stelian și Eftene, Sorin - Algoritmi și limbaje de programare Editura Didactica și Pedagogica, București, 1995, 1997
6. Patrut, Bogdan- Invatati limbajul "PASCAL în 12 lectii, Editura TEORA, București, 1997
7. Patrut Bogdan- Algoritmi și limbaje de programare, Editura Teora, București, 1998
8. Ivasc Cornelia și Pruna Mona- Bazele informaticii clasa a X-a, Editura Petrion, București, 1996
9. Ivasc Cornelia și Pruna Mona- Bazele informaticii, Caiet de laborator, Editura Petrion, București, 1997
10. Daniela Sarbu- Algoritmi și limbaje de programare, E.D.P, București, 1998
11. Stoilescu Dorian- Manual de C/C++ pentru licee, Editura Radial Galați
12. Atanasiu Adrian, Pintea Rodica-Culegere de probleme Pascal, Editura Petrion, București, 1996
13. S. Niculescu, E. Cerchez, D.Lica, M.Serban, D. Manz, D.Popescu, A.Voicu, E.Onea- Bacalaureat și atestat la informatica, Editura L amp;S, București 1999
14. D. Oprescu, C.Balanescu, R.Pintea, D.Grigoriu, A. Voicu-Teste de sinteza în programare, Editura L amp;S, București 1999, 2000
15. *** - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998
16. Gazeta de informatica, Editura Computer Libris Agora, Cluj
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANA
În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu, vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, candidatii pot alege o limbă străină la probele optionale.
Atât pentru proba orala ca proba obligatorie, cat și pentru proba scrisa candidatii tuturor profilurilor, inclusiv minoritatile (L3) vor fi evaluați pe baza unor texte la prima vedere
Pentru toate profilurile accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau scrisa și nu pe conținutul textelor din manuale.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
- sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent și expresiv (deprinderea de a citi);
- sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viața pentru 5-7 ore saptamanal și 3-4 ore saptamanal și sa redea conținutul textului pentru 1-2 ore saptamanal și minoritati (L3);
- sa demonstreze capacitatea de a folosi corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum și prin rezolvarea itemilor care au drept ținta acest lucru: sinonimie, antonimie, formare de propozitii pornind de la un cuvant sau de la o expresie subliniate în textul dat, sau traducerea unei fraze.
- sa descrie, sa nareze, sa argumenteze pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) astfel încât sa dovedeasca capacitatea de a vorbi convingator, logic și coerent (monolog).
Candidatii se pot referi la textele cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta de viața.
Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris:
- candidatii vor avea de completat un text lacunar necunoscut (text cu spatii goale), fără cuvinte date pentru profilurile 5-7, 3-4 și 1-2 ore saptamanal și cu cuvinte date pentru minoritati (L3).
- candidatii care au studiat 5-7, 3-4 și 1-2 ore saptamanal vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip adevarat/fals iar minoritatile (L3) vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip alegere multipla;
- toți candidatii vor fi solicitati sa faca retroversiunea (din limba română în limba germana) a unui set de 5-7 fraze cu una, doua sau mai multe subordonate, prin care se va evalua capacitatea de a face un transfer lingvistic.
- Indiferent de numărul de ore studiate pe săptămâna, candidatii vor fi solicitati sa scrie un eseu pe baza unui proverb cunoscut pentru 5-7 și 3-4 ore saptamanal și pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) pentru 1-2 ore saptamanal și minoritati (L3).
Se va urmarii capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat structurile lexicale, morfologige, sintactice și semantice studiate conform programei de limba germana.
Textele selectate nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba germana. Aceste texte vor fi extrase din cărți literare/neliterare, ziare și reviste germanofone.
3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA
Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta umana în general: elemente de cultura și civilizatie, datini, obiceiuri, relatii în familie, locuinta, moda, mancaruri, bauturi, descoperiri, inventii, viața spirituala, profesiuni, automobile, sport, mediu ambiant, problemele vietii cotidiene, droguri, vicii (alcool, fumat), AIDS (virusul HIV)..., conflicte între generatii, trecutul și prezentul, razboi și pace, viața personalitatilor culturii germane, mass media, presa, bunele maniere.
a) proba orala: 15-20 de minute pentru pregătirea subiectelor,
10-15 minute pentru, prezentare;
2. Textele necunoscute folosite pentru, cele doua probe de examen, orala și scrisa, nu exclud studierea textelor din manuale, ba dimpotriva. Textele din manuale sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
- să se familiarizeze cu diferite genuri și stiluri literare/neliterare
- sa abordeze orice text nou din manual ca pe un text necunoscut, care ofera posibilitatea formarii și dezvoltării deprinderilor de comunicare orala și scrisa;
- sa-și imbogateasca vocabularul, sa-și insuseasca structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechii;
- sa invete sa analizeze și sa interpreteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale;
- sa comunice mai bine oral și scris.
STRUCTURA PROBEI SCRISE LA DISCIPLINA - LIMBA GERMANA
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate) .
Itemi de completare (text lacunar)
II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)
Itemi de tip adevarat/fals
Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5-7 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb .
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)
Itemi de completare (text lacunar)
II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)
Itemi de tip adevarat/fals
Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5-7 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb.
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate).
Itemi de completare (text lacunar)
II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate)
Itemi de tip adevarat/fals
Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare.
I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depășește ca dificultate textele studiate).
Itemi de completare (text lacunar - cu cuvinte date)
II. Aplicarea unor cunoștințe de gramatica.
Itemi de tip alegere multipla
Traducerea din limba română în limba germana a unui numar de 5 fraze.
IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare.
PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002
LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA
Richtlinien fur die aBITURPRUFUNG 2002
deutsche Sprache und Literatur
Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.
Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:
- Wissen, selbostandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;
- Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Grebiet im gelernten Zusammenehang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang.
- Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte
- Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.
- Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen.
- Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortem.
- Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen.
- Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen.
- Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen
- Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usW.) zu beweisen.
- Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.
- Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand cines Werkes.
- Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).
- Romantik: Lebensgefuhl Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.
- Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.
- Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner. B.Brecht.
- Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungs-elemente anhand eines Werkes.
- Lirik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.
b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
Phonetik, Morphologie, Sintax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, inklusive grammatikalische Analyse).
c. Kinderliteratur: (nur fur padagogisches Profil)
- Die Definition der Kinder- und Jugendliteratur.
- Das Bilderbuch. Begriffsbestimmung.
- Die Einteilung der Bilderbucher nach dem Verhaltnis Bild-Text.
- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach padagogischem Gesichtspunkt.
- Die Beurteilung eines Bilderbuches nach psychologischem Gesichtspunkt.
- Die Beurteilung eines Bilderbucnes nach literarisch-asthetischem Gesichtspunkt.
- W. Busch: Max und Moritz.
- H. Hoffmann: Struwwelpeter.
- Die thematische Vielfalt und die Arten des Kinderverses.
- Das Volksmarchen. Begriffserklarung.
- Marcheninterpretation: Die Bremer Stadtmusikanten.
- Marcheninterpretation: Hansel und Gretel.
- Marcheninterpretation: Rotkappchen.
- Marcheninterpretation: SchneeweiBchen und Rosenrot.
- Marcheninterpretation: Schneewittchen.
- Marcheninterpretation: Rumpelstielzchen.
- Marcheninterpretation: Der blonde Eckbert von L. Tieck.
- Marcheninterpretation: Aschenputtel.
- Marcheninterpretation: Frau Holle.
- Beurteilungskriterien der Gute - Nacht - Geschichten.
- Die Rolle der Marchen în der Entwicklung des Kindes.
- Literaturgeschichtliche Entwicklung der Kinderliteratur.
- Die Bedeutung der Lyrik fur die Entwicklung der Personlichkeit des Kindes.
- Vergleich anstellen zwischen dem Kunstmarchen und dem Volksmarchen.
- Interpretation eines Gedichtes von H. von Fallersleben.
- Interpretation eines Gedichtes von V. Bluthgen.
- Interpretation eines Gedichtes von Ch. Morgenstern.
- Interpretation eines Gedichtes von J. Ringelnatz.
- Interpretation eines Gedichtes von E. Kastner.
- Interpretation eines Gedichtes von J. Kruss.
- Interpretation eines Gedichtes von J. Guggenmos.
- Interpretation eines Gedichtes von P. Hacks.
3. Die schriftliche Prufung
Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlicht. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.
În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet.
Absolventen des padagogischen und philologischen Profils haben auch ein gesondertes sprachliches bzw.
Grammatikthema zu bewaltigen.
Die Aufgabenarten în Literatur werden gema dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte
Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen konnen.
- angemessene Behandlung des Themas
- structurierte und differenzierte Argumentation
- Beachtung der sprachlichen Normen
- zwechmabige Gliederung der Arbeit
- ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho syntaktische Analyse (nur fur padagogisches und philologisches Profil)
Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird den Pruflingen mitgeteilt.
Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
În der mundlichen Prufung haben die Absolventen des padagogischen Profils auch ein Thema aus der Kinderliteratur zu bewaltigen.
- zusammenhangende Auberung zu einem gegebenen Thema;
- Prufungsgesprach uber grobere fachliche Zusammenhange;
- inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;
- sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben.
Die Abiturprufung în der Spezialabteilung des "Hermann - Oberth" Lyzeums în Bukarest verlauft gemab der genehmigten Prufungsordnung.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
Geografia generală sau Geografia României au, în cursul examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2001/2002, statutul de disciplina optionala, la alegere cu alte discipline.
Proba de examen este scrisa și se va desfășura pe o durată de 3 ore.
- Proba "d" va viza Geografia României.
- Proba "e" va viza Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a).
- Proba "f" va viza Geografia României la alegere cu Geografia generală.
Absolventii de liceu, care vor sustine proba de geografie în cadrul examenului de bacalaureat, trebuie să demonstreze ca sunt capabili sa atinga urmatoarele obiective:
1. Cunoasterea și utilizarea corecta a terminologiei specifice.
1.1 Sa defineasca termenii geografici de baza.
1.2 Sa identifice termenii geografici și numele proprii principale în texte și materiale grafice și cartografice.
1.3 Sa elaboreze texte cu continut geografic, folosind termeni specifici.
2. Interpretarea corecta a informațiilor inscrise pe un suport cartografic.
2.1 Sa identifice și sa localizeze fapte și date pe suporturi grafice și cartografice cunoscute.
2.2 Sa identifice și sa localizeze fapte și date pe suporturi grafice și cartografice noi sau fără suport intuitiv.
2.3 Sa stabileasca raporturile dintre obiectele și fenomenele reprezentate pe harta prin semne convenționale și să le explice.
2.4 Sa transfere informații geografice de pe un suport grafic sau cartografic intr-un text.
3. Înțelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic.
3.1 Sa analizeze informații vizand caracterizarea unui teritoriu pentru identificarea relatiilor dintre componentele geografice.
3.2 Sa explice conexiunile dintre componentele geografice.
4. Explicarea și argumentarea faptelor geografice.
4.1 Sa explice fapte geografice.
4.2 Sa evidentieze asemanarile și deosebirile prin studiul comparativ a doua teritorii/regiuni geografice.
4.3 Sa demonstreze fapte geografice și deosebiri teritoriale.
5. Elaborarea unui text coerent după un algoritm dat.
5.1 Sa analizeze geografic componentele unui teritoriu.
5.2 Sa sintetizeze elementele geografice specifice unui teritoriu intr-un text coerent.
GEOGRAFIE FIZICA GENERALA
Capitolul 3. Dinamica litosferei și relieful:
- Structura interna a Pamantului
- Placile tectonice și dinamica scoartei terestre
- Procese și fenomene asociate dinamicii scoartei terestre
- Relieful major al Terrei
- Relieful creat de agentii externi - tipuri de relief create de agentii externi:
- a) relieful fluvial (valea, eroziunea fluviala, lunca și terasele)
- b) relieful climatic (relieful desertic, ghetarii și relieful glaciar)
- c) relieful litoral (delte, estuare, limanuri, lagune și tipuri de tarmuri)
Capitolul 4. Elemente de meteorologie și clima:
- Factorii genetici ai climei
- Principalele elemente și fenomene climatice ale Terrei
- Clima și tipurile de clima
Capitolul 5. Oceanul planetar și apele continentale.
● Capitolul 6. Vegetatia și fauna.
● Zonele biogeografice terestre
GEOGRAFIA UMANA SI ECONOMICA A LUMII
● Capitolul I. Harta politica a lumii
● Capitolul II. Geografia umana
● Raspandirea geografica și densitatea populatiei
● Evolutia în teritoriu a orașelor
● Capitolul III. Geografia economica a lumii
- a) culturile temporare și permanente
- b) cresterea animalelor
- a) resursele energetice și industria energiei electrice
- c) raspandirea teritoriala a industriei
● Geografia transporturilor
GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR
● 2. Tipurile de medii geografice
● Tipuri de medii din zona calda
● Tipuri de medii din zona temperata
● Tipuri de medii din zona rece
● 4. Domenii prioritare ale protectiei și conservarii mediului
● Protectia și conservarea covorului vegetal
● Protectia și conservarea egalitatii aerului
● Protectia și conservarea calității apelor
● Protectia și conservarea calității solului
Sunt recomandate manualele:
● Geografie fizica generală, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica și Pedagogica R. A. editiile 1996, 1997,1998, autori: Grigore Posea, Octavian Mandrut
● Geografia umana și economica a lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica și Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: V. Tufescu, Gr. Posea, V. Cucu, I. Velcea, O. Mandrut.
● Geografia mediului înconjurător, manual pentru clasa a XI-a,Editura Didactica și Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: Victor Tufescu, Grigore Posea, Aurel Ardelean.
I. Unitatea și armonia teritoriului României
III. Populatia și asezarile umane
IV. Agricultura și prelucrarea industriala a produselor agricole
IX. Caracteristicile regionale ale României și impartirea administrativ-teritoriala
Nu sunt obligatorii continuturile hartilor de la capitolul Industria, precum și conținutul hartii cu principalele centre de prelucrare industriala a produselor agricole (pag. 73).
Este recomandat manualul: Geografia României, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica și Pedagogica București, editia 2000, autori: Victor Tufescu, Claudiu Giurcaneanu, Viorela Anastasiu.
IV. MATRICEA DE SRECIFICATII
În cadrul probei de examen, itemii vor concretiza obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente:
● Geografia fizica generală 35%
● Geografia umana și economica a lumii 35%
● Geografia mediului înconjurător 30%
● Varietatea și armonia teritoriului românesc: 5%
● Populatia și asezarile omenesti 10-15%
● Agricultura și valorificarea produselor agricole 10-15%
● Transporturile și caile de comunicatie 5-10%
● Turismul și comertul 5-10%
● Caracteristici regionale ale teritoriului României 5%
V. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
Prima parte a probei de examen va cuprinde itemi obiectivi, a doua parte va cuprinde itemi de tip eseu structurat, iar a treia parte va cuprinde itemi privind transferul de informații de pe un suport grafic și cartografic în text sau transpunerea unor date/informații pe un suport grafic și cartografic și interpretarea produselor rezultate.
STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIA ROMÂNIEI
I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multipla
II. Itemi de grupare/selecție după un criteriu
● eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la limite, relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri;
● eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la populatie, asezari, economie;
● eseu structurat - compararea a doua dintre unitatile de relief reprezentate pe harta, având în vedere anumite aspecte geografice și precizarea asemanarilor și deosebirilor esentiale;
IV. Eseu liber - explicarea unor relatii între anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului și emiterea de argumente corespunzătoare pentru susținerea explicatiei;
V. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice și cartografice
STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIE GENERALA
I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multipla
II. Itemi de grupare/selecție după un criteriu
III. Eseu structurat - compararea a doua zone biogeografice/tipuri de peisaje/tipuri de clima/regiuni industriale având în vedere anumite elemente specifice;
IV. Eseu liber - explicarea unor relatii între anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului cu argumentarea solutiei date;
V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat (caracterizarea unei zone biogeografice/tip de peisaj/tip de clima/regiune industriala dintre cele reprezentate pe harta)
VI. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice și cartografice
TIPURILE DE CAPACITATI VIZATE PRIN ITEMI:
Geografia României și Geografie generală:
1. Cunoasterea și utilizarea corecta a terminologiei și denumirilor geografice.
2. Înțelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic.
3. Explicarea și argumentarea faptelor geografice.
4. Elaborarea unui text coerent.
5. Interpretarea corecta a informațiilor inscrise pe suporturi grafice și cartografice.
SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI
Punctajul total acordat este de 100 de puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu, în dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.
În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare și notare. În cazul în care răspunsul este greșit se obtin 0 puncte.
Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare și notare.
Nu se acordă fractiuni de punct.
Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obținut la 10.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e" sau "f" în functie de filiera din profilul liceului absolvit.
● Publicarea programei de examen sub forma actuala se inscrie intr-un demers coerent și complex care priveste toate disciplinele și poate fi numit reforma evaluării și examinarii. Noul sistem național de evaluare și examinare are, printre altele, cateva caracteristici care este necesar să fie subliniate:
- cresterea transparentei examinarii;
- cresterea validitatii și fidelitatii testelor;
- asigurarea unui mod unitar de corectare și notare atât în cadrul examenelor, cat și în evaluarea curenta;
- cresterea obiectivitatii în examinare și a gradului de comparabilitate a rezultatelor obtinute (în perspectiva considerarii rezultatelor examenului de bacalaureat în cadrul admiterii în învățământul superior);
- sugerarea unor trasee de instruire și evaluare pentru elevi (sub indrumarea profesorilor), care să le maximizeze performantele și sansele în fata unor examene cu o exigenta în crestere.
● Proba scrisa pentru Examenul de Bacalaureat va evalua gradul de realizare a obiectivelor generale ale studierii Fizicii în liceu. Aceste obiective sunt:
- Insusirea conceptelor fundamentale, a principiilor și a legilor pe care se bazeaza Fizica;
- Cunoasterea marimilor fizice necesare descrierii starilor și fenomenelor fizice;
- Insusirea unor capacitati de investigatie experimentala;
- Înțelegerea modelelor care permit descrierea fenomenelor fizice;
- Identificarea fenomenelor fizice în realitatea inconjuratoare și folosirea cunoștințelor de fizica în explicarea acesteia;
- Aplicarea legilor și principiilor fizicii în situatii noi la rezolvarea problemelor.
● În contextul Examenului de Bacalaureat, în functie de conținutul programei de examen, candidatii trebuie să faca dovada urmatoarelor capacitati:
- sa enunte principiile și legile fizicii, sa scrie și sa interpreteze relatiile matematice care le descriu;
- sa defineasca marimile fizice și unitatile lor de măsura;
- sa identifice fenomenele fizice în situatii practice;
- sa explice situatii din realitatea ambianta folosind cunoștințele de fizica invatate;
- să aplice legile și principiile fizicii în rezolvarea problemelor.
PROFIL REAL (matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie)
● Conținutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de PROGRAMA DE FIZICA aprobata cu nr. 32665/1993, precum și de MANUALELE DE FIZICA după care au studiat candidatii. Au fost respectate cateva principii a caror cunoastere de către candidati este oportuna:
1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se limiteaza la capitole cu totul reprezentative ale Fizicii, care permit o evaluare a atingerii obiectivelor de mai sus în cadrul examenului;
2. Alaturi de continuturile programei de examen sunt precizate și notiuni studiate cu care acestea sunt corelate, a caror cunoastere de către candidati este necesară, chiar dacă itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la acestea.
Exemplu: Capitolul "Miscarea punctului material sub actiunea unor tipuri de forte" nu face parte din programa de examen și în consecința, subiectul de examen nu va contine itemi referitori la acest subiect. În schimb cunoasterea marimilor fizice specifice miscarilor și a legilor miscarii, fără detalii privind deducerea celor din urma, este necesară pentru rezolvarea unui item din capitolul "Principiile dinamicii" care face parte din programa de examen.
Lista notiunilor pe baza cărora candidatul trebuie să stie sa opereze, fără ca ele sa faca subiectul unor cerințe explicite din itemi este urmatoarea:
- Vector deplasare, vector de pozitie, viteza, acceleratie, compunere și descompunere a vectorilor, legi ale miscarii rectilinii uniforme și ale miscarii uniform variate, forta, de greutate, forta centripet de forta de interactiune electrica, randament mecanic, marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, centrul de greutate al unui corp omogen de forma regulata.
- Electrizarea prin influența, dependenta rezistivitatii unui conductor de temperatura, gruparea generatoarelor, reostat și potentiometru, sunt, rezistenta aditionala.
- Dualismul corpuscul - unda, conditia de stationaritate a undei asociate unei particule, relația dintre lungimea de unda, viteza de propagare și frecventa.
3. Cunoștințele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, în afara celor de aritmetica, algebra și geometrie elementara, operatii cu puteri rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane).
4. În intentia de a veni în intampinarea candidaților care se pregatesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, Testul pentru examen contine subiecte la alegere, pentru care candidatii pot opta în raport de interesele personale.
La numerotarea capitolelor s-a tinut, de regula, seama de Programa scolara.
I.A. MECANICA: clasa a IX-a.
1. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE SI TIPURI DE FORTE
1.1. Principiul inertiei. Sisteme de referință inertiale.
1.2. Principiul fundamental al dinamicii.
1.3. Principiul actiunii și reactiunii. Aplicații.
1.4. Forte de contact și forte de frecare. Legile frecarii.
1.5. Tensiunea mecanica și forta elastica.
1.6. Principiul suprapunerii fortelor.
2. ENERGIA MECANICA, LUCRUL MECANIC
2.1. Lucrul mecanic marime de proces.
2.1.1. Definitia lucrului mecanic. Interpretarea geometrica a lucrului mecanic.
2.1.2. Lucrul mecanic efectuat de forta de greutate.
2.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forta elastica.
2.1.4. Lucrul mecanic efectuat de forte de frecare.
2.2. Energia mecanica marime de stare.
2.2.2. Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material.
2.2.3. Forte conservative. Energia potentiala a unui sistem conservativ.
2.2.4. Energia mecanica. Conservarea energiei mecanice.
3.1. Impulsul mecanic. Teorema variatiei impulsului mecanic pentru punctul material. Legea conservarii impulsului mecanic pentru punctul material.
3.2. Teorema variatiei impulsului mecanic total pentru un sistem format din două puncte materiale.
Conservarea impulsului mecanic total.
3.3. Ciocnirea plastica a doua corpuri.
3.4. Ciocnirea perfect elastica a doua corpuri. Cazuri particulare.
I.B. OPTICA: clasa a XI-a.
1. Marimi și unități energetice și fotometrice.
2. Reflexia și refractia luminii. Reflexia totala.
3.1. Aproximatia gaussiana.
3.2. Lentile (fără deducerea formulelor lentilelor subtiri). Sisteme centrate de lentile subtiri.
II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA: clasa a X-a.
1. STRUCTURA SUBSTANTEI. FENOMENE TERMICE
1.1. Marimi fizice legate de structura discreta a substantei (masa atomica și masa moleculara, unitatea atomica de masa, masa atomica relativa, masa moleculara relativa, masa molara, volumul molar, numărul lui Avogadro, numărul lui Loschmidt).
2. TEORIA CINETICO - MOLECULARA
2.1. Ecuatiile de stare ale gazului ideal (ecuatia de stare termica și ecuatia de stare calorica).
2.2. Transformari simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor).
3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII
3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, marime de proces. Interpretarea geometrica.
3.2. Primul principiu al termodinamicii.
3.2.1. Lucrul mecanic intr-un proces adiabatic. Energia interna a unui sistem termodinamic, marime stare. Căldură, marime de proces.
3.2.2. Enuntul primului principiu al termodinamicii.
3.2.3. Coeficienti calorici.
3.2.4. Relația Robert Mayer.
3.2.5. Expresiile caldurii, lucrului mecanic și variatiei energiei interne în transformarile simple ale gazului ideal.
3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic al ciclului Carnot).
III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM: clasa a X-a
1.2. Intensitatea campului electric.
1.3. Potentialul campului electric.
1.4. Capacitatea electrica.
1.4.1. Capacitatea electrica a unui conductor izolat.
1.4.2. Condensatorul. Expresia capacității electrice a condensatorului plan.
1.4.3. Gruparea condensatorilor.
1.4.4. Energia campului electric dintre armaturile unui condensator plan.
2. CURENTUL ELECTRIC STATIONAR
2.1. Rezistenta. Rezistivitatea.
2.3. Teoremele lui Kirchhoff.
2.4. Gruparea rezistoarelor.
2.5. Energia și puterea electrica.
3. CAMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC
3.1. Actiunea campului magnetic asupra conductorilor parcursi de curent electric. Forta electromagnetica. Inductia magnetica.
3.3. Campul magnetic produs de anumiti curenti electrici stationari.
4. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA
4.1. Fenomenul de inductie electromagnetica.
4.2. Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz.
4.3. Legea inductiei electromagnetice.
4.4. Autoinductia. Inductanta unui circuit.
4.5. Energia campului magnetic.
IV.A. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a
1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.
2. Modelul planetar al atomului.
3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor în atom.
4. Proprietatile radiatiei Laser.
IV.B. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a
1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari.
2. Stabilitatea nucleului atomic.
2.1. Energia de legătură a nucleului.
2.2. Reactii nucleare. Legi de conservare.
3. Radioactivitatea naturala și artificială. Legile dezintegrarii radioactive.
PROFIL UMANIST (filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale)
PROFIL MILITAR (muzici militare)
PROFIL MUZICA, COREGRAFIE
Precizarile privind profilului real se mentin cu adaptari specifice. Astfel, volumul programei de examen se limiteaza doar la doua capitole studiate în clasa a XII-a, iar cunoștințele de matematica necesare examenului de Fizica privesc doar operatii elementare din aritmetica și algebra, operatii cu puteri rationale, cu logaritmi și interpretari simpla ale unor reprezentari grafice.
Exemplul următor se referă la notiuni a caror cunoastere de către candidati este necesară, chiar dacă itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la ele.
Conceptul de "Unda stationara" nu face parte din programa de examen și în consecința, subiectul de examen nu va contine cerințe referitoare la acest subiect. În schimb este necesară cunoasterea conditiei ca unda asociata electronului din atom să fie stationara pentru rezolvarea unor itemi cu privire la al doilea Postulat al lui Bohr. Lista notiunilor pe baza cărora candidatul trebuie să stie sa opereze, fără ca ele sa faca subiectul unor cerințe explicite din itemi este urmatoarea:
- Marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, forta centripeta, forta de interactiune electrica, dualism corpuscul - unda, conditie de stationaritate a undei asociate unei particule, relația dintre lungime de unda, viteza de propagare și frecventa.
I. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a
1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.
2. Modelul planetar al atomului.
3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor în atom.
II. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a
1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari.
2. Stabilitatea nucleului atomic.
2.1. Energia de legătură a nucleului.
2.2. Energia de legătură pe nucleon. Procese de dezintegrare. Fisiunea și fuziunea.
3. Radioactivitatea naturala și artificiala. Legile dezintegrarii radioactive.
D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisa va cuprinde patru subiecte, structurate astfel:
Sub. I: La alegere: I.A. MECANICA SAU I.B. OPTICA
Sub. II: II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA
Sub. III: III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM
Sub. VI: La alegere: IV.A. FIZICA ATOMICA SAU IV.B. FIZICA NUCLEARA
1. Un corp mic cu masa m = 100 g a pornit din repaus sub actiunea unei forte orizontale F a carei marime variaza în timp ca în figura alaturata. Corpul se misca fără frecare și F este singura forta care acționează asupra sa pe directia miscarii. Exprimati matematic teorema de variatie a impulsului unui punct material și calculati viteza corpului imediat după încetarea actiunii forței.
2. Definiti iluminarea unei suprafete elementare. O incapere este iluminata doar de o aplica fixata chiar în mijlocul tavanului. Unde este mai mare iluminarea podelei: în colturile sau în centrul ei? Justificati răspunsul.
3. Transcrieti expresiile de mai jos în care semnificatia simbolurilor este cea precizata în manual. Precizati între parantezele atasate denumirea și unitatea de măsura în S.I. corespunzătoare constantei sau marimii fizice indicate prin relația respectiva.
4. Un circuit electric de curent continuu format dintr-o bobina, fără miez magnetic și un rezistor cu rezistenta R = 30 Ω, conectate în serie, este alimentat de o sursa cu t.e.m. E = 120 V și rezistenta interioara r = 10 Ω. Bateria debiteaza un curent cu intensitatea I = 2A.
a) Desenati schema circuitului electric și figurati sensul curentului electric prin rezistor. Calculati, de asemenea tensiunea la bornele rezistorului și tensiunea la bornele bobinei și definiti voltul.
b) Scrieti expresia modulului inductiei campului magnetic B(spira) în centrul unei spire circulare cu raza a = 10 cm, situata în aer și parcursa de un curent electric cu intensitatea I'= 10 A și calculati numărul de spire pe unitatea de lungime a bobinei din enunt, n, astfel încât inductia campului magnetic pe axa bobinei să aibă aceeasi valoare cu B(spira).
5. Un atom de hidrogen, descris de modelul Bohr se afla initial intr-o stare stationara cu energia totala E(k). În urma unei tranzitii, el ajunge intr-o alta stare stationara cu energia totala E(n) (n < k). Se cunosc viteza luminii în vid c și constanta Planck h. Scrieti:
a) expresia matematica a postulatului al doilea Bohr și exprimati lungimea de unda a radiatiei emise de atomul de hidrogen în urma acestei tranzitii;
b) expresia matematica a legii Moseley și exprimati raportul dintre frecventa radiatiei emise de atomul de hidrogen, în urma tranzitiei considerate și cea care ar fi emisa de anticatodul unui tub de raze X, datorita rearanjarii electronilor săi între aceleasi nivele k și n. Se cunosc în plus numărul atomic al elementului emitator, Z și constanta sa de ecran, 'f3.
PENTRU PROFILURILE UMANIST etc., testul pentru proba scrisa va cuprinde patru subiecte, din care doua referitoare la cunoștințe de Fizica Atomica și doua referitoare la cunoștințele de Fizica Nucleara.
Testul propriu zis va fi alcătuit din mai multe tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) care vor fi concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe ilustratii.
1. Rescrieti enuntul următor, completand cuvintele lipsa (marcate prin ..................):
"Analiza spectrala ......................... permite determinarea concentratiei atomilor elementelor dintr-o proba, iar analiza spectrala ..................... permite identificarea elementului respectiv".
2. Prezentati semnificatia relatiei mvr = n x ---
în teoria Bohr despre atomul de hidrogen și a simbolurilor m, v, r și h.
3. Explicati pe scurt procesul de ionizare al unui atom de hidrogen și scrieti relația dintre energia E(foton) a unui foton absorbit de un atom de hidrogen cu energia de legătură E(leg) și energia cinetica E(cin) a electronului eliberat prin ionizarea atomului respectiv [E(foton) > E(leg)].
4. Definiti energia de legătură a sistemului electron-nucleu și precizati valoarea numarului cuantic pentru care aceasta are cea mai mare valoare.
E: SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI
Punctajul total acordat este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste, din oficiu, 10 puncte.
Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, aceasta fiind precizat pentru fiecare item.
Baremul de corectare va fi suficient de analitic, astfel ca punctajul nu se fractioneaza.
Sunt acceptate eventualele solutii corecte, ai caror pasi spre rezolvare nu coincid integral cu cei prevăzuți în baremul de corectare.
Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obținut la 10.
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FILOSOFIE
În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Filosofia are statut de disciplina optionala.
Filosofia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil și specializare.
Proba de examen la Filosofia este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
1. enunte notele definitorii ale unui concept dat;
2. identifice filosoful caruia îi aparține un punct de vedere dat;
3. identifice problema filosofica abordata intr-un text;
4. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text filosofic:;
5. identifice structura argumentativa a unui punct de vedere filosofic;
6. elaboreze argumente pentru susținerea unui punct de vedere personal;
7. analizeze puncte de vedere, conceptii, curente filosofice;
8. interpreteze un text filosofic; pe baza unei structuri de idei data;
9. utilizeze adecvat limbajul filosofic:;
10. identifice filosofi pe baza unor caracteristici date (problematica abordata; curentul în care se încadrează; perioada istorica; titluri de lucrari s.a.m.d.).
1.1. Ce este omul? (B.Pascal, R.Descartes, H.Bergson, L.Blaga, Pico della Mirandola)
1.2. Drepturile omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului)
2.1. Libertatea și autoritatea supranaturala (Epictet, Metodiu de Olimp, Fr.Nietzsche)
2.2. Libertatea și problema constrangerilor interioare (A.Schopenhauer, J.P.Sartre)
2.3. Libertatea și autoritatea politica (J.J.Rousseau, K.Jaspers, J.S.Mill)
3.1. Dreptate și nedreptate (Platon)
3.2. Temeiul dreptatii: sentimentul sau ratiunea? (J.J. Rousseau, I.Kant)
3.3. Tipuri de dreptate (F.A. Hayek, Aristotel)
4.1. Fericirea ca problema filosofica (B.Pascal)
4.2. Fericirea - scop sau mijloc? (Aristotel, I.Kant)
5.1. Ce este adevarul? (Platon)
5.2. Sursele adevarului (J.Locke, R.Descartes)
5.3. Adevar și eroare (R.Descartes, K.Popper)
6.1. Ce este timpul? (Augustin)
6.2. Timpul - substanța sau relație? (I.Newton, G.W.Leibniz)
6.3. Timpul - în noi sau în afara noastra? (M.Vulcanescu, I.Kant)
7.1. Ordine și unitate (Platon, Marcus Aurelius, G.W.Leibniz, L.Wittgenstein)
7.2. Ordine și predestinare (K.Popper, P.S.Laplace, D.Hume, P.Suppes)
8.1. Conceptul filosofic de Dumnezeu (Augustin, B.Spinoza)
8.2. Exista Dumnezeu? (Toma din Aquino, B,Pascal)
8.3. Etica și Dumnezeu (I.Kant, J.P.Sartre)
9.1. Ce este filosofia? (Epictet, N.Ionescu, Aristotel)
9.2. Cum se naste filosofia? (K.Jaspers, A.Schopenhauer)
9.3. Ce este o problemă filosofica? (L.Blaga)
9.4. Rosturile filosofiei (E.Cioran, M.Florian, L. Wittgenstein)
● Pentru temele indicate se vor pregati textele autorilor menționați în paranteze.
● Manualul recomandat: FILOSOFIE, manual pentru licee și scoli normale, E.D.P., București, 1998; autori: Mihaela Miroiu, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu.
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
Proba scrisa la Filosofie
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. Pentru fiecare dintre caracteristicile urmatoare, numiti cate doi filosofi care:
A. Au scris lucrari în care au abordat problema filosofica a tipurilor de dreptate. 4 puncte
B. Sunt reprezentanti ai filosofiei germane. 4 puncte
C. Au dezbatut problema filosofica a curgerii timpului. 4 puncte
II. A. Cuvantul "fericire" este folosit cu sensuri diferite.
Explicati care este sensul cuvantului "fericire" când ne referim la:
a) dorința de a avea o cariera universitara;
b) voința de autodepasire. 10 puncte
B. Construiti cate un exemplu de propozitie în care cuvantul "fericit" este folosit:
a) pentru a desemna starea de bine a unei persoane;
b) în sens de exaltare. 8 puncte
III. Una dintre teoriile actuale referitoare la conditiile pe care trebuie să le indeplineasca o societate pentru a fi considerata dreapta este teoria "statului asistential".
Expuneti succint conținutul acestei teorii.
IV. Textul următor, aparținând lui J.Locke, abordeaza o problemă filosofica fundamentala și exprima un punct de vedere în legătură cu aceasta:
"Obiectul senzatie este primul izvor al ideilor. (...) Procesele mintii noastre alcătuiesc celalalt izvor al ideilor."
Precizati problema la care se referă textul și prezentati conceptia lui Locke în legătură cu aceasta problema (în aproximativ o pagina). 20 puncte
"Libertatea înseamnă mai puțin a face ce vrem, cat a nu fi supuși altuia; ea înseamnă, totodata, a nu supune voința altuia vointei noastre. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor; nici chiar în starea de natura omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste tuturor. (...) Un popor este liber, orice formă ar avea guvernamantul sau, atunci când în cel care îl guverneaza nu vede deloc omul, ci organul legii. Intr-un cuvant, soarta libertatii este legata totdeauna de soarta legilor: ea domneste sau piere o dată cu ele." (J.J. Rousseau, Scrisori scrise de pe munte, VIII)
Comentati textul pe baza urmatoarei structuri de idei:
1. Precizarea problemei filosofice abordate în text.
2. Relevarea intentiei autorului în legătură cu problema filosofica abordata.
3. Desprinderea ideilor principale ale textului și analizarea lor.
a) a unui punct de vedere diferit de cel al autorului dat;
b) a unui punct de vedere similar cu cel al autorului dat;
c) a unui punct de vedere personal. 3O puncte
Barem de corectare și notare la Filosofie
● Nu se acordă fractiuni de punctaj.
I. cate 2 puncte pentru menționarea corecta a fiecaruia dintre cele șase nume 6x2p=12 puncte
II. A. cate 5 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele doua sensuri 2x5p=10 puncte
B. cate 4 puncte pentru construirea fiecareia dintre cele doua propozitii 2x4p= 8 puncte
III. - precizarea faptului ca statul trebuie să asigure satisfacerea nevoilor fundamentale (în functie de posibilitati) 5 puncte
- precizarea faptului ca statul nu trebuie să intervina în distribuirea bunurilor între oameni 5 puncte
IV. - precizarea problemei la care se referă textul 4 puncte
- precizarea conceptiei lui Locke cu privire la cunoasterea prin experienta 3 puncte
- analizarea relatiei cunoastere - experienta 4 puncte
- precizarea conceptiei lui Locke cu privire la cele doua izvoare ale ideilor 3 puncte
- cate 1 punct pentru menționarea fiecaruia dintre cele doua izvoare ale ideilor: senzatia; reflectia 2x1 p=2 puncte
- calitatea prezentarii (limbaj, corectitudine, coerenta)
- incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct
V. - precizarea problemei la care se referă textul 3 puncte
- precizarea conceptiei lui Rousseau cu privire la libertate
- analizarea relatiei între libertatea individuala și legile democratice 4 puncte
- prezentarea modalitatii prin care Rousseau își sustine conceptia
- menționarea concluziei sustinuta de Rousseau 2 puncte
Prezentarea fiecaruia dintre cele doua puncte de vedere: diferit, respectiv similar, se puncteaza astfel:
- cate 1 punct pentru menționarea fiecareia dintre cele doua conceptii 2x1 p=2 puncte
- cate 1 punct pentru menționarea fiecaruia dintre cei doi autori
- cate 1 punct pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua conceptii 2x1 p=2 puncte
Capacitatea de a formula și prezenta un punct de vedere personal se puncteaza astfel:
- menționarea punctului de vedere personal 3 puncte
- prezentarea punctului de vedere personal 3 puncte
- calitatea comentariului (limbaj, corectitudine, coerenta)
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.
PROGRAMA DE BACALAUREAT PENTRU ESTETICA
În cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Estetica are statut de disciplina optionala.
Estetica poate fi aleasa doar ca proba F, doar de absolventii liceelor de arta.
Proba de examen la Estetica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
II. OBIECTIVE DE EVALUARE
Candidatii vor fi capabili sa:
2. identifice notiuni în definitii date;
3. enumere caracteristici;
4. enunte notele definitorii ale unui concept dat;
5. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text specific esteticii;
6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat;
7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat;
8. interpreteze un text specific esteticii pe baza unei structuri de idei data;
9. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
10. caracterizeze conceptii/teorii;
11. utilizeze corect limbajul de specialitate.
1.4. Gustul și idealul estetic
2.1. Specificul categoriilor estetice
2.6. Categorii estetice secundare
3.1. Specificul și functiile artei
3.2. Originea și evolutia artei
3.3. Universal și național în arta
3.4. Arta și civilizatia contemporana
4.2. Continut și forma în arta
4.3. Sinteze teoretice ale artelor
5. Creatia și personalitatea artistica
5.2. Fazele procesului de creatie
5.3. Personalitate artistica
6.1. Receptarea operei de arta
6.2. Comunicarea artistica
6.3. Aprecierea operei de arta
6.4. Cultura și educatia estetica
● Manualul recomandat: ESTETICA, manual pentru clasa a XII-a, licee de arta, E.D.P., București, 1997; autori: Adrian Iorgulescu, Doina Punga, Gheorghe Stroia.
Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt specific esteticii sau de la un numar dat de notiuni ale esteticii) etc.
Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare și notare) constituie un sprijin important pentru profesori și elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum și cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.
● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
● Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. A. Definiti conceptul de categorie estetica. 6 puncte
B. Enumerati caracteristicile conceptului de categorie estetica.
II. Fie urmatoarele concepte: inovatie, simbol artistic, forme sensibile.
Evidentiati legaturile dintre aceste concepte elaborand un text coerent, în aproximativ o jumătate de pagina, în care să le utilizati în sensul lor specific esteticii. 15 puncte
III. Se da urmatorul text:
"Fantezia nu-i, cum se crede, facultatea de a deforma realitatea, ci de a vedea limpede și exact, dand fenomenului, cel puțin la inceput, o experienta halucinanta (...). Opera artistica este rezultatul luptei dintre ratiunea umana și natura, dintre premeditatie și spontaneitate. Creatia este o clarificare a unei ordini intrevazute în natura, este natura rationalizata, devenita inteligibila și exemplara (...). Fantezia e darul de a vedea concret universul." (George Calinescu, Cronicile optimistului)
A. Menționați conceptele de baza specifice esteticii existente în text. 6 puncte
B. Analizati succint problema la care se referă textul. 9 puncte
IV. Pornind de la urmatorul text, realizati, în aproximativ doua pagini, un eseu cu tema "Traditie și inovatie în arta".
"Exista o moarte a artei, mai precis a unei anumite arte sau a unui anume fel de arta. Pentru ca moartea unui fel de arta, (...) anularea lui, înseamnă nasterea unei alte arte. Moartea artei traditionale, oficiale, moartea a tot ce poate fi «academic» și constrangator atrage după sine nasterea unei alte arte. Oamenii trebuie să fie, intr-adevar, liberi de a crea ceea ce le place". (Mikel Dufrenne)
În realizarea acestui eseu veti avea în vedere urmatoarele puncte de reper:
1. Explicarea principalelor concepte pe care le implica tema.
2. Prezentarea a doua conceptii formulate în istoria esteticii cu privire la aceasta tema.
3. Prezentarea unui punct de vedere personal cu privire la aceasta tema.
4. Evidentierea importantei acestei teme în studiul artei. 30 puncte
V. Pe baza caracteristicilor lor definitorii, analizati relația dintre judecata de gust și judecata de valoare în aprecierea operei de arta. 15 puncte
Barem de corectare și notare la Estetica
● Nu se acordă fractiuni de punctaj.
I. A. definirea conceptului 6 puncte
B. cate 3 puncte pentru menționarea fiecareia dintre cele trei caracteristici 3x3p= 9 puncte
II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecaruia dintre cele trei concepte în sensul sau specific esteticii 3x1p= 3 puncte
- corelatia inovatie - simbol artistic 2 puncte
- corelatia simbol artistic - forme sensibile 2 puncte
- corelatia inovatie - forme sensibile 2 puncte
- calitatea stiintifica a textului (limbaj, corectitudine, coerenta)
- incadrarea în limita de spatiu precizata 3 puncte
III. A. - fantezia 2 puncte
- opera artistica 2 puncte
B.- precizarea problemei la care se referă textul 3 puncte
Prezentarea rolului pe care fantezia îl are de a oferi o viziune concreta a esentei unui fenomen va viza:
- prezentarea rolului fanteziei în surprinderea esentei 2 puncte
- prezentarea operei artistice ca rezultat al confruntarii între ratiune și natura 2 puncte
- menționarea acceptiunii date fanteziei de dar necesar pentru a vedea o intruchipare concreta a unor fenomene 2 puncte
IV. - cate 4 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele doua concepte: traditie, inovatie 2x4p= 8 puncte
- prezentarea relatiei traditie - inovatie în arta 5 puncte
- evidentierea importantei raportului traditie - inovatie în realizarea progresului în arta 5 puncte
- cate 3 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre cele doua conceptii formulate în istoria esteticii 2x3p= 6 puncte
- formularea unui punct de vedere personal, argumentat 4 puncte
Notă: Punctajul se acordă astfel:
- 2 puncte pentru prezentarea punctului de vedere;
- 2 puncte pentru argumentare.
- utilizarea adecvata a limbajului specific 1 punct
- incadrarea în limita de spatiu precizata 1 punct
V. - cate 2 puncte pentru definirea fiecaruia dintre cele doua concepte 2x2p= 4 puncte
- menționarea faptului ca cele doua concepte reprezinta elementele unei clasificari realizate de I.Kant 2 puncte
- analizarea diferitelor interpretari care s-au dat judecatii de gust
- analizarea diferitelor interpretari care s-au dat judecatii de valoare 3 puncte
- prezentarea relatiei dintre cele doua tipuri de judecată în aprecierea operei de arta 3 puncte
Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obținut.
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
PROGRAMA PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT
- licee (clase) cu program sportiv -
Pregatire sportiva teoretica
"Teoria și metodica pregatirii sportive de performanță"
● sa stimuleze interesul și preocuparea constanta a elevilor pentru pregătirea teoretico-metodica de specialitate;
● sa-i orienteze asupra continuturilor care fac obiectul examinarii externe în cadrul examenului de bacalaureat;
● sa-i familiarizeze cu metodologia sistemului de evaluare externa;
● sa determine adoptarea de către profesori a unor strategii didactice concordante cu sistemul de evaluare externa.
● evaluarea pregatirii teoretico-metodice de specialitate a elevilor și a capacității acestora de a opera cu sistemul de cunoștințe și metodologii insusite.
CONTINUTURI CARE VOR FI TESTATE
● Idealul, functiile și obiectivele sportului ca fenomen social;
● Conținutul antrenaMentului sportiv:
d) Pregătirea psihologica;
e) Pregătirea teoretico-metodica;
f) Pregătirea biologica pentru concurs;
● Principiile și cerințele metodice generale ale antrenamentului sportiv;
● Metodele de dezvoltare a calitatilor motrice;
● Microciclul de antrenament;
● Lectia de antrenament sportiv;
● Recuperarea și refacerea după efort;
● Accidente de prim ajutor medical;
● Structura organizatorica a miscarii sportive pe plan local și judetean.
Forma de examen: lucrare scrisa.
Numar de intrebari (subiecte): 3 (trei).
Tipuri de intrebari (subiecte):
● care solicită demonstrarea cunoasterii și intelegerii conceptelor, principiilor, metodelor, continuturilor și formelor de organizare;
● care solicită aplicarea cunoștințelor în abordarea unor proiecte (sisteme de actionare, programe de activități, programe de recuperare, de concurs etc.)
DISCIPLINA:: Maiestrie sportiva. Proba practica
- sa stimuleze interesul și preocuparea constanta a elevilor pentru perfectionare maiestriei sportive;
- sa oreinteze elevii în determinarea componentelor fundamentale ale instruirii sportive proprii;
- sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei examinari externe;
- sa determine profesorii sa adopte strategii concordante, inclusiv cu prevederile sistemului național de evaluare externa.
- sa evalueze nivelul de maiestrie sportiva dobândit de elevi la sfârșitul ciclului liceal în ramura/proba sportiva studiata.
Continuturile care vor fi testate
- Pregătirea fizica generală și specifica ramurii de sport;
- Pregătirea tehnico-tactica;
- Cunoasterea și respectarea regulamentului oficial în concurs;
- Nivelul global de performanță.
La toate probele/ramurile de sport candidatii vor fi evaluați pe baza unui test de maiestrie sportiva, care poate cuprinde una sau mai multe probe, ca de exemplu:
● proba în care s-a specializat elevul, sustinuta în conditii regulamentare de concurs (atletism, inot, haltere etc);
Se evalueaza performanta realizata.
● lupta libera, asalt, cu un adversar de aceeasi categorie, în conditii regulamentare (lupte, judo, scrima etc.);
Se evalueaza capacitatea de performanță, sub aspect fizic, tehnic, tactic și psihologic.
● joc bilateral în conditii regulamentare (tenis de camp, tenis de masa, baschet, volei etc.) și o structura tehnico-individuala.
Se evalueaza cu note separate cele doua probe,acordandu-se o nota medie finala.
● proba de testare a calitatilor motrice dominante (3000 m plat, la schi fond) și o proba tehnica în conditii simulate (schi pe iarba, schi-patinaj pe role etc.).
Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie finala.
Probele și baremele de apreciere pe ramuri de sport sunt cele stabilite de Ministerul Educatiei Naționale.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
- pentru licee de alte profiluri decat cele cu program sportiv -
● să se orienteze elevii în alegerea unei discipline optionale pentru examenul de bacalaureat;
● să se stimuleze interesul și preocuparea constanta pentru dezvoltarea capacității motrice și perfectionarea abilitatii de practicare a unei ramuri/probe sportive;
● să ofere elevilor criterii de autoevaluare prin raportare la parametri modelului reprezentat de examenul de bacalaureat;
● sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei evaluari externe.
● evaluarea nivelului de pregatire fizica și de practicare a unei probe/ramuri sportive la sfârșitul ciclului liceal;
● obiectivarea orientarii scolare sau profesionale în etapa postliceala.
● capacitatea motrica generală;
● abilitatea tehnico-tactica la o ramura/proba sportiva;
● capacitatea de a practica regulamentar o proba/ramura sportiva.
Candidatii trebuie să fie capabili sa demonstreze:
● ca au nivel corespunzător de dezvoltare a forței membrelor, abdomenului și spatelui;
● ca pot sustine eforturi cu durata prelungita;
● ca pot integra procedeele tehnice insutite în acțiuni specifice probei/ramurii de sport în care s-au instruit;
Elevul (a) care opteaza pentru proba "Educatie fizica și sport" în cadrul examenului de bacalaureat va fi evaluat(a) prin trei teste obligatorii vizand:
a) nivelul dezvoltării forței a doua mari regiuni musculare;
b) nivelul dezvoltării rezistentei la efortul de durata;
c) capacitatea de a practica în conditii regulamentare, o proba/ramura de sport sau structuri ale acestora.
Ponderea fiecarui test în nota finala este:
c) proba/ramura sportiva - 50%.
Sistemul de evaluare cuprinde:
1. alergarea de rezistenta 800 m fetele și 1000 m baietii;
2. doua probe de forta, din cele 8 (opt) propuse;
Candidatul(a) opteaza și sustine în examen un cuplu de doua probe, vizand doua regiuni musculare diferite;
● o ramura/proba sportiva, la alegere, dintre cele prevăzute în programele de educatie fizica și sport.
Probele de evaluare, baremele de performanță și echivalarea lor în note sunt cuprinse în anexa nr. 1.
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI
1. Nu pot opta pentru susținerea, examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica și sport elevii care au fost scutiti medical pe unul sau ambele semestre din ultimul an de studii.
2. Exprimarea optiunii candidaților pentru susținerea probei practice de educatie fizica în cadrul examenului de bacalaureat, se face pe fise individuale în termenul prevăzut de Regulament, care vor fi depuse la secretariatul liceului. O dată cu înscrierea candidaților la examen se va depune în mod obligatoriu avizul medical emis cu cel mult o luna inaintea începerii sustinerii probelor.
3. Corespunzător optiunilor elevilor, consemnate în fisele individuale depuse la secretariat, se vor constitui grupe formate din elevi care au optat pentru examinare la aceeasi ramura/proba sportiva. Din acestia se constituie grupe de examinare formate din 12-14 elevi, separat pe sexe, iar în cazul în care numărul este mai mic, se constituie o grupa mixta.
Ordinea de sustinere a probelor de bacalaureat ester proba/ramura sportiva, probele de forta și în final probele de rezistenta.
Dacă în ziua examenului se înregistrează temperaturi de peste +28 grade Celsius, comisia, la solicitarea elevilor, poate programa susținerea probei de rezistenta în seara zilei de examen sau a doua zi dimineata.
Candidatul care se accidenteaza pe parcursul desfășurării unei probe și nu se prezinta la celelalte probe este declarat "respins". Dacă elevul accidentat se prezinta la urmatoarele probe și începe execuția, după care abandoneaza, acesta va fi apreciat cu nota 1 (unu).
Transmiterea optiunilor elevilor la comisia Judeteana se va face pe probe și ramuri sportive.
4. Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica și sport se organizeaza și se desfășoară în liceul respectiv, în situatia când, parțial sau total, baza tehnico-materiala este improprie desfășurării examenului la proba sportiva, se solicita sprijinul comisiei judetene pentru ca aceasta să se desfășoare pe cea mai apropiata baza sportiva care indeplineste conditiile necesare.
5. Conducerea liceului va asigura amenajarea bazei sportive necesare desfășurării examenului, cat și a materialelor didactice, instalațiilor, aparatelor și a instrumentelor de masurare.
6. Unitatea scolara ai carei elevi sustin proba practica de educatie fizica și sport la examenul de bacalaureat are obligația de a asigura pe toata perioada desfășurării probelor asistență medicală autorizata. De asemenea, se vor lua masurile necesare ca pe baza sportiva, în timpul examenului, accesul persoanelor straine să fie interzis.
7. Subcomisia de examen la educatie fizica și sport este compusa din patru cadre didactice de specialitate, din care doi sunt examinatori, unul este secretar și unul care indeplineste functii organizatorice și tehnice.
● din pozitia culcat facial cu sprijin pe palme și pe varfurile picioarelor, indoirea bratelor până la apropierea pieptului de sol și revenire în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii.
2. Flotari cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastica:
● din pozitia culcat facial cu sprijinul mainilor pe sol și cu varful picioarelor pe banca de gimnastica, indoirea bratelor până la apropierea pieptului de sol și revenire în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii.
3. Tractiuni din atarnat la bara fixa:
● din pozitia atarnat la bara fixa, priza libera cu corpul intins și stabil, indoirea bratelor până când barbia depășește nivelul barei și revine în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii corecte.
4. Mentinut în atarnat la bara fixa:
● din pozitia atarnat la bara fixa, cu bratele indoite și barbia situata deasupra barei, priza libera.
● Se înregistrează timpul cat executantul menține aceasta pozitie.
5. Ridicarea picioarelor intinse din atarnat:
● din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, priza posterioara, ridicarea picioarelor intinse la orizontala și revenire la pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii corecte.
6. Ridicarea trunchiului din asezat pe banca:
● din pozitia asezat pe banca dispusa transversal, cu genunchii indoiti, talpile pe sol cu varfurile fixate sub sipca de jos a scarii fixe, cu palmele la ceafa, coborarea trunchiului sub nivelul bancii și revenire în sezand, atingand genunchii cu coatele.
● Se înregistrează numărul de executii.
7. Ridicarea simultana a trunchiului și picioarelor intinse, din culcat dorsal:
● din pozitia culcat dorsal cu bratele intinse în prelungirea corpului, ridicarea simultana a trunchiului și picioarelor intinse, atingand cu palmele varfurile picioarelor și revenire în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii.
8. Extensia trunchiului din culcat facial:
● din pozitia culcat facial cu palmele la ceafa, cu gleznele fixate pe sol, extensii ale trunchiului, capul depasind înălțimea unei bănci de gimnastica situata, ca reper, în fata executantului și revenirea în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii.
9. Extensii ale trunchiului din culcat facial cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal:
● din pozitia culcat facial, sprijinit cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal, palmele la ceafa, gleznele fixate pe sol, capul coborat la nivelul solului, extensii ample ale trunchiului și revenire în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii.
10. Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastica, cu trunchiul în afara acesteia:
● din pozitia culcat facial pe lada de gimnastica cu trunchiul inafara acesteia, indoit la 90 grade, fixat la glezne, palmele la ceafa, ridicarea trunchiului deasupra nivelului lazii și revenire în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii.
11. Saritura în lungime de pe loc:
● din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, pe un marcaj trasat pe sol. Se acorda doua încercări consecutive și se înregistrează saritura cea mai lunga.
12. Triplusalt de pe loc:
● din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe un picior, desprindere de pe acesta și aterizare pe celalalt picior, desprindere de pe acesta și aterizare pe un spatiu amenajat (groapa de sarituri, saltea etc.).
● Se înregistrează lungimea integrală a sariturii.
13. Impingeri pe un picior la scara fixa:
● din stand sprijinit pe un picior pe treapta a IV-a de sus a scarii fixe, apucand cu palmele prima sipca de sus. Indoirea piciorului de sprijin concomitent cu intinderea bratelor, piciorul liber coborand intins pe lângă scara fixa și revenire în pozitia initiala.
● Se înregistrează numărul de executii pe un picior și, după o pauza se reia execuția cu celalalt picior.
14. Alergarea de rezistenta, 800 m fete; 1000 m baieti:
● se alearga pe un teren masurat și marcat, pe grupe de cate 12-15 elevi, plutonul de alergatori fiind permanent în campul vizual al comisiei de examinare. Se înregistrează individual timpul de parcurgere a distantei. Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciaza cu nota 1 (unu).
15. Alergarea de viteza 50 m, cu start de jos:
● se alearga pe serii de cate doi candidati, pe culoare trasate, inregistrandu-se timpul realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor până la depășirea cu pieptul a liniei de sosire.
16. Saritura în lungime cu elan:
● se desfășoară la groapa de sarituri, cu nisip afanat. Bataia se realizează intr-un spatiu delimitat, trasat prin doua linii paralel situate la distanta de 0,60 m una fata de cealalta. Lungimea sariturii se masoara de la varful piciorului de bataie până la ultima urma dinspre prag, lasata pe nisip.
● Se acorda doua încercări cu pauza între ele.
17. Saritura în înălțime:
● se respecta prevederile regulamentului oficial de atletism, cu exceptia numarului de încercări la fiecare înălțime a stachetei. Se permit doua încercări la fiecare înălțime.
● se executa din cercul de aruncare sau dinapoia unei linii trasate pe sol, pe un spatiu marcat. Greutatea are 4 kg la fete și 7,257 kg la baieti. Candidatul poate executa aruncarea de pe loc sau cu elan, prin procedeul tehnic preferat.
● Se acorda doua încercări consecutive.
● candidatul efectueaza un exercitiu liber ales la sol cuprinzand obligatoriu următoarele elemente acrobatice:
a) la fete: stand pe maini rostogolire; rasturnare laterala; stand pe omoplati; podul de sus;
b) la baieti: stand pe cap; stand pe maini rostogolire, rasturnare laterala; rostogolire înainte din departat în departat.
● Structura tehnico-tactica: pasa oblic înainte către un partener, deplasare, prindere, oprire, dribling și aruncare la cos din dribling (fetele) și din saritura (baietii). Se acorda doua încercări.
● Structura tehnico-tactica: culegerea mingii de pe semicercul propriu, pasa la un partener situat lateral la linia de centru, alergare, prindere, dribling și aruncare la poarta din saritura (baietii) și prin procedeul preferat (fetele). Se acorda doua încercări.
● Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane, situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa la un partener situat lateral, alergare, preluarea balonului și tras la poarta din afara semicercului de 6 m. Se acorda doua încercări.
● Structura tehnico-tactica: serviciu, preluare din minge aruncata peste fileu, către un ridicator aflat în zona 2, lovitura de atac (procedeu la alegere) din minge ridicata de acesta, se acordă doua încercări.
Cei doi examinatori vor aprecia concomitent fiecare candidat, transmitand imediat rezultatul secretarului de examen.
La probele care se înregistrează performante intermediare celor prevăzute în tabelul din anexa nr. 1, notarea se face acordandu-se 0,50 puncte (în favoarea candidatului) pentru fiecare jumătate din intervalul cuprins între doua note intregi.
3 min. 50 sec. = nota 5,00
3 min. 49 sec. - 3 min. 47 sec. = nota 5,50
3 min. 46 sec. - 3 min. 45 sec. = nota 6,00
Candidatii sustin o proba la alegere din cele menționate în anexa nr. 1. Secretarul transforma în nota performanta realizata de candidat la proba pentru care a optat.
Candidatii sustin un exercitiu liber ales la sol.
Candidatii sustin o structura tehnico-tactica.
La gimnastica și jocuri sportive examinatorii apreciaza execuția candidaților, individual, cu note intregi, diferența între notele acordate fiind mai mica decat un punct. Nota finala este media aritmetica a notelor celor doi examinatori.
Nota finala se calculeaza după cum urmeaza: nota medie de la cele doua probe de forta se aduna cu nota de rezistenta și se imparte la 2. Nota obtinuta se aduna cu nota de la proba/ramura sportiva și se imparte la doi obtinandu-se media finala care se trece în fisa individuala (anexa nr. 2). Vezi exemplu pentru notarea unui candidat.
Din cele 20 de probe prevăzute de programa, dintre care candidatul va alege și sustine 3 probe, evaluarea nu ridica probleme la 18 dintre acestea, deoarece ele sunt masurabile, în secunde, metri și numar de executii, fiecarui rezultat obținut corespunzandu-i o nota.
Pentru probele de gimnastica acrobatica, handbal, fotbal, volei și baschet, notarea se face pe baza observarii executiei. Nota acordată de fiecare dintre cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea și/sau eficienta structurilor.
În cazul acestor probe, pentru a asigura un caracter unitar al notarii se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:
- neexecutarea unui element acrobatic obligatoriu = 1,5 p.
- execuția cu greseli a elementului acrobatic obligatoriu = 0,5 p.
- lipsa cursivitatii și expresivitatii exercitiului integral = 1,0 p.
- imprecizia pasei = 1,0 p.
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
- dribling insuficient controlat = 0,5 p.
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p.
- aruncarea în afara portii = 1,5 p.
- comiterea de pasi = 1,0 p.
- aruncare lipsita de forta = 1,5 p.
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
- ritm lent de execuție a structurii = 1,0 p.
- scaparea unui jalon la conducerea mingii printre acestea =1,0 p.
- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,5 p.
- ritm lent al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p.
- pasa imprecisa = 1,0 p.
- preluare imprecisa = 1,0 p.
- sut la poarta în afara spatiului acesteia = 1,4 p.
- forta scazuta a sutului la poarta = 1,0 p.
- discontinuitate și ritm lent de execuție a structurii = 1,0 p.
- serviciul în fileu = 1,0 p.
- serviciul în afara terenului = 1,0 p.
- preluare imprecisa = 0,5 p.
- preluare gresita = 1,5 p.
- lovitura de atac în fileu = 2,0 p.
- lovitura de atac în afara terenului = 2,0 p.
- lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p.
- imprecizia pasei = 1,0 p.
- scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
- oprire incorecta, comitere de pasi = 1,0 p.
- dribling insuficient controlat = 0,5 p.
- comiterea de dublu - dribling = 1,0 p.
- discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
- aruncare la cos din dribling precedata de oprire = 1,0 p.
- aruncare la cos din dribling cu comitere de pasi = 1,0 p.
- aruncare la cos din dribling fără a inscrie cos = 1,5 p.
- aruncare din saritura fără a realiza desprinderea de pe ambele picioare = 1,0 p.
- aruncare din saritura cu comitere de pasi = 1,0 p.
- aruncare din saritura fără a inscrie cos = 1,5 p.
La toate probele de joc sportiv:
- candidatii vor putea beneficia de doua încercări succesive, notandu-se execuția cea mai buna;
- fiecare candidat își va alege pasatorul dintre colegii de grupa, iar în lipsa acestora comisia va desemna un pasator;
- dacă execuția este stanjenita sau întreruptă din vina pasatorului, comisia va dispune reluarea acesteia fără a depuncta candidatul;
- pasatorii vor fi plasati intr-un cerc cu raza de un metru, trasat:
a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (handbal, fortbal, baschet);
b) în centrul zonei 2 la volei;
- candidatii vor începe execuția:
a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu, (baschet);
b) de pe centrul liniei semicercului de 6 m (handbal);
c) de la linia de poarta (fotbal);
d) din centru terenului, zona 6 (volei);
- probele se vor sustine:
a) la baschet, cu inele situate la înălțime regulamentara (3.05 m);
b) la handbal, cu mingi de dimensiuni specifice fetelor și baietilor;
c) la volei, cu fileele situate la inaltimi regulamentare pentru, fete și baieti;
d) pe teren de handbal, la fotbal.
● Pentru asigurarea transparentei totale a examenului și eliminarea stresarii candidaților, după flecare proba sustinuta, secretarul comisiei, la incheierea examinarii grupei respective, va comunică notele obtinute.
Optiunile elevului se marcheaza cu semnul X în dreptul probei respective.