Articolul 1
Legea cetateniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. După alineatul 1 al articolului 10 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Dispozițiile alin. 1 se aplică și foștilor cetățeni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetățenia română din diferite motive, precum și celor cărora li s-a ridicat cetățenia română fără voia lor sau din alte motive neimputabile lor și descendenților acestora."
2. După alineatul 2 al articolului 18 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Împotriva comunicării ministrului justiției persoana nemultumita se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, în termen de 15 zile de la primirea acesteia."
3. După alineatul 2 al articolului 20 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Nedepunerea jurământului de credința față de România în termenul prevăzut la art. 19 alin. 1, din vina persoanei căreia i s-a acordat cetățenia română, conduce la încetarea efectelor hotărârii Guvernului de acordare a cetateniei române față de persoana în cauza."
4. Articolul 35 se abroga.
5. Alineatul 2 al articolului 36 va avea următorul cuprins:
"Prin derogare de la prevederile alin. 1, redobandirea cetateniei române potrivit art. 10 alin. 2 este scutită de plată taxelor prevăzute de lege."