ORDONANȚĂ nr. 66 din 17 august 2000 (*republicată*)

Notă Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 331/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare. Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 17 octombrie 2002.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Profesia de consilier în proprietate industrială este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă, în condițiile prezentei ordonanțe.

(2) Activitatea de consilier în proprietate industrială constă în acordarea de asistență de specialitate în domeniul proprietății industriale și reprezentarea persoanelor fizice și juridice române sau străine interesate în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, precum și față de terți în procedurile reglementate.

(3) Domeniul proprietății industriale are ca obiect brevetele de invenție, desenele și modelele industriale, mărcile de comerț și de serviciu, numele comerciale, indicațiile de proveniență, geografice sau denumirile de origine, topografiile de circuite integrate, precum și combaterea concurenței neloiale.

Articolul 2

Consilierul în proprietate industrială este persoana fizică atestată în condițiile prezentei ordonanțe și înscrisă în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială.

Articolul 3

În scopul reprezentării și ocrotirii la nivel național și internațional a intereselor consilierilor în proprietate industrială se înființează Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, denumită în continuare Camera.

Articolul 4

Profesia de consilier în proprietate industrială poate fi practicată numai de persoana fizică înscrisă în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială și care este membră a Camerei.

Capitolul II — Dobândirea calității de consilier în proprietate industrială ↑ Cuprins

Articolul 5

Calitatea de consilier în proprietate industrială poate fi dobândită, în urma promovării unui examen susținut în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, în condițiile specificate de prezenta ordonanță, de către persoana care face dovada îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:

a) abrogată;

(la 25-09-2025, Litera a) , Articolul 5 , Capitolul II a fost abrogată de Punctul 1. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 18 septembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 25 septembrie 2025 )

b) are domiciliul, reședința sau sediul profesional în România;

c) are deplină capacitate de exercițiu;

d) are studii superioare tehnice, științifice sau juridice;

e) are o practică de cel puțin 3 ani în domeniul pregătirii profesionale de bază și de cel puțin 3 ani în domeniul proprietății industriale. Cele două perioade pot fi suprapuse total sau parțial;

f) nu a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală care o face nedemnă de a fi consilier în proprietate industrială.

Articolul 6

În cazul specialiștilor în domeniul proprietății industriale care au avut calitatea de salariat al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci o perioadă de cel puțin 5 ani, precum și al cadrelor didactice care fac dovada că au predat disciplina proprietății industriale în facultăți de drept acreditate sau autorizate cel puțin 5 ani înainte de dobândirea calității de consilier în proprietate industrială, nu este necesară susținerea examenului pentru domeniul de proprietate industrială în care și-au desfășurat activitatea.

Articolul 7

(1) Examenul pentru atestarea în profesia de consilier în proprietate industrială se desfășoară pentru următoarele obiecte ale dreptului de proprietate industrială:

a) brevete de invenție;

b) mărci și indicații geografice;

c) desene și modele industriale;

d) topografii de circuite integrate.

(2) Condițiile privind organizarea și promovarea examenului de atestare sunt stabilite în instrucțiuni aprobate de directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, la propunerea președintelui Camerei.

Articolul 8

(1) Persoana care a dobândit calificarea de consilier în proprietate industrială într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European ori într-un alt stat care a aderat la Codul OCDE de liberalizare a mișcărilor de capital sau la Codul OCDE de liberalizare a operațiunilor curente invizibile, în vederea practicării profesiei în România, va solicita înscrierea în Cameră pe baza calificării profesionale de consilier în proprietate industrială, recunoscută în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, cu legislația și recomandările internaționale în materie.

(2) Dacă în urma examinării de către Cameră a diplomelor prevăzute la alin. (1) se constată că abilitățile și cunoștințele atestate de titlul de calificare obținut în statele prevăzute la alin. (1) corespund numai parțial cerințelor de calificare și cunoștințelor prevăzute de prezenta ordonanță, aceasta informează persoana prevăzută la alin. (1) cu privire la neconcordanțele constatate.

(3) Diplomele eliberate de către instituțiile competente din statele care au aderat la Codul OCDE de liberalizare a mișcărilor de capital sau la Codul OCDE de liberalizare a operațiunilor curente invizibile sunt recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării conform Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.

(4) În situația prevăzută la alin. (2), Camera solicită persoanei interesate să dovedească faptul că îndeplinește cerințele prevăzute la art. 5 lit. d)-f), la alegerea sa, prin realizarea unui stagiu de adaptare care să nu depășească 3 ani sau prin susținerea unei probe de aptitudine prevăzute la alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Persoana prevăzută la alin. (1) va face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 5 lit. d)-f) cu documentele eliberate de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență, recunoscute în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și cetățenilor români care au obținut calificarea într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European ori într-un alt stat care a aderat la Codul OCDE de liberalizare a mișcărilor de capital sau la Codul OCDE de liberalizare a operațiunilor curente invizibile.

(7) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.

(la 25-09-2025, Articolul 8 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 18 septembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 25 septembrie 2025 )

Capitolul III — Înscrierea în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială ↑ Cuprins

Articolul 9

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci este depozitarul Registrului național al consilierilor în proprietate industrială, care conține:

a) lista consilierilor în proprietate industrială stabiliți în România;

b) lista consilierilor în proprietate industrială care prestează temporar servicii de proprietate industrială în România.

Articolul 10

(1) În vederea dobândirii calității de consilier în proprietate industrială Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci organizează examenul de atestare care se susține în fața unei comisii a cărei componență nominală se stabilește prin ordin al directorului general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

(2) Comisia este formată din 3-7 membri pentru fiecare obiect al dreptului de proprietate industrială pentru care se organizează examenul.

(3) Componența Comisiei este următoarea:

a) președinte, ales dintre persoanele din structura de conducere a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, cu atribuții în domeniul protecției proprietății industriale;

b) membri, care sunt persoane cu pregătire tehnică și/sau juridică și au experiență în domeniul proprietății industriale: specialiști cu vechime de minimum 5 ani în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, cadre didactice din învățământul superior care au predat dreptul proprietății industriale, precum și un membru al Camerei, consilier în proprietate industrială, propus de președintele Camerei.

Articolul 11

Rezultatele examenului pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare și sunt reanalizate de o comisie constituită în acest scop, al cărei președinte este directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci sau împuternicitul acestuia.

Articolul 12

Deciziile comisiei prevăzute la art. 11, de admitere sau de respingere a contestației, se comunică în scris candidatului în termen de 30 de zile de la înregistrarea contestației la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Articolul 13

Înscrierea consilierilor atestați în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială se face de drept, nominal, și trebuie să fie însoțită de menționarea profesiei de bază, conform diplomei de absolvire a unei instituții de învățământ superior, a domeniului de proprietate industrială în care au fost atestați, respectiv: invenții, mărci și indicații geografice, desene și modele industriale, topografii de circuite integrate, precum și a altor date relevante cu privire la activitatea consilierului.

Articolul 14

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială listele cuprinzând consilierii în proprietate industrială înregistrați în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială și care sunt membri ai Camerei, pe baza datelor comunicate de către aceasta.

Capitolul IV — Drepturile și îndatoririle consilierilor în proprietate industrială ↑ Cuprins

Articolul 15

(1) Consilierul în proprietate industrială cu liberă practică, înscris în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială și care este membru al Camerei, are dreptul să asiste și să reprezinte în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, precum și față de terți orice persoană fizică și juridică română sau străină, în temeiul unei procuri de reprezentare însușite în scris de ambele părți.

(2) Consilierul în proprietate industrială, salariat specializat înscris în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială și care este membru al Camerei, are dreptul să asiste și să reprezinte în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, precum și față de terți doar unitatea sau societatea comercială la care este salariat.

Articolul 16

Consilierul în proprietate industrială cu liberă practică își desfășoară activitatea pe bază de contract și are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.

Articolul 17

Consilierul în proprietate industrială este obligat să nu divulge datele și informațiile primite de la clientul său sau referitoare la acesta decât în limitele mandatului și în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 18

Consilierul în proprietate industrială este obligat să acționeze cu bună-credință și probitate profesională și numai în limitele mandatului.

Articolul 19

Consilierul în proprietate industrială, membru al Camerei, are dreptul la libera aderare la alte forme de asociere profesională compatibile cu profesia sa.

Capitolul V — Exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială ↑ Cuprins

Articolul 20

(1) Consilierii în proprietate industrială cu liberă practică își desfășoară activitatea în cabinete individuale autorizate, cabinete individuale asociate pe bază de contract, societăți civile profesionale persoane juridice sau în societăți comerciale având ca unic obiect activitățile în domeniul proprietății industriale.

(2) Societatea civilă profesională se poate constitui din 2 sau mai mulți consilieri în proprietate industrială, atestați. În societatea civilă profesională respectivă își pot exercita profesia consilieri în proprietate industrială, experți sau alți specialiști, colaboratori sau salariați. Societatea civilă profesională și consilierii în proprietate industrială care profesează în cadrul acesteia nu pot acorda asistență persoanelor cu interese contrare.

(3) Consilierul în proprietate industrială își poate exercita profesia și ca salariat specializat în domeniul protecției proprietății industriale în cadrul unei unități sau societăți comerciale cu alt obiect de activitate decât proprietatea industrială.

Articolul 21

(1) Consilierii în proprietate industrială, salariați specializați în domeniul protecției proprietății industriale, își vor exercita profesia pentru unitățile sau societățile comerciale la care sunt încadrați și nominalizați în statele de funcții, în limitele de competență atribuite funcției respective.

(2) Consilierii în proprietate industrială prevăzuți la alin. (1) pot desfășura, pe bază de contract și procură de reprezentare, activități specifice profesiei și pentru alte persoane, cu respectarea următoarelor condiții:

a) să aibă aprobarea organelor de conducere ale unității la care își desfășoară activitatea;

b) să respecte Codul deontologiei profesionale;

c) să facă dovada înregistrării fiscale legale pentru desfășurarea activității.

Articolul 22

Consilierul în proprietate industrială nu poate asista sau reprezenta mandanți cu interese contrare în aceeași speță sau în spețe conexe și nu poate acționa împotriva unui mandant căruia i-a acordat consultanță în legătură cu speța respectivă.

Articolul 23

(1) Consilierul în proprietate industrială, membru al Camerei, nu-și poate exercita profesia de consilier în proprietate industrială atât timp cât este salariat al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

(2) Dacă fostul salariat al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și-a desfășurat activitatea în unul dintre următoarele domenii ale proprietății industriale: mărci, desene și modele industriale, topografii de circuite integrate, atunci reprezentarea mandanților pentru cererile de obținere a protecției în domeniile menționate se face numai pentru cererile depuse la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, după ce salariatul și-a încetat activitatea în cadrul instituției.

(3) Dacă fostul salariat al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și-a desfășurat activitatea în domeniul brevetelor de invenție, atunci prevederile alin. (2) se aplică în mod similar, dacă invențiile care fac obiectul acestor cereri sunt în domeniul tehnic de bază în care fostul salariat și-a desfășurat activitatea.

Articolul 24

Consilierul în proprietate industrială, care își retrage serviciile în termen de 3 zile lucrătoare de la împuternicirea sa de către client prin procură, va informa clientul în legătură cu aceasta, va lua măsurile necesare care să permită clientului să evite să fie prejudiciat și va informa Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și Camera despre aceasta.

Articolul 25

Exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială este incompatibilă cu:

a) ocupații care lezează demnitatea, bunele moravuri și independența profesiei de consilier în proprietate industrială;

b) desfășurarea de activități care generează concurență neloială;

c) exercitarea nemijlocită de acte de comerț în domeniul proprietății industriale;

d) calitatea de salariat al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Articolul 26

(1) Prin excepție de la prevederile cap. II, persoana care a dobândit calificarea de consilier în proprietate industrială într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European ori într-un alt stat care a aderat la Codul OCDE de liberalizare a mișcărilor de capital sau la Codul OCDE de liberalizare a operațiunilor curente invizibile, stabilită în unul dintre aceste state în scopul exercitării profesiei de consilier în proprietate industrială, poate desfășura activități specifice acestei profesii pe teritoriul României în mod ocazional sau temporar, prin depunerea la Cameră a unei declarații.

(2) Declarația prevăzută la alin. (1) va cuprinde: numele și prenumele persoanei, titlul profesional din statul de stabilire sau, în lipsa acestuia, titlul academic, titulatura și adresa autorității competente din statul de stabilire, dacă profesia este supusă autorizării în acel stat, sediul din statul de stabilire, dacă este cazul, registrul în care este înregistrată în statul de stabilire, numărul de înregistrare sau alt mijloc de identificare echivalent, locul desfășurării activității în România, adresa de corespondență.

(3) Împreună cu declarația prevăzută la alin. (1), solicitantul va depune și următoarele:

a) un document care atestă că este stabilit legal într-un stat din cadrul celor prevăzute la alin. (1), în care exercită profesia, și că la momentul depunerii declarației nu îi este interzisă, fie și temporar, exercitarea profesiei;

b) dovada de calificare profesională sau, dacă în statul de stabilire profesia de consilier în proprietate industrială nu este reglementată, dovada eliberată de autoritățile competente ale acestui stat, care atestă că a exercitat activitățile specifice profesiei cel puțin un an în ultimii 10 ani.

(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.

(la 25-09-2025, Articolul 26 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 18 septembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 25 septembrie 2025 )

Capitolul VI — Reprezentarea ↑ Cuprins

Articolul 27

(1) Reprezentarea solicitanților, a titularilor de drepturi de proprietate industrială sau a persoanelor interesate în toate procedurile în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci de către consilierul în proprietate industrială se face pe baza unei procuri cu caracter general sau a unei procuri pentru fiecare solicitare.

(2) În cazul procurii generale se va depune la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci un exemplar al acesteia, cu condiția ca mandatarul să indice în fiecare cerere procura în baza căreia acționează.

(3) În procedurile în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci consilierul în proprietate industrială nu poate reprezenta un client decât pentru domeniul de proprietate industrială în care a fost atestat.

(4) În cazul reprezentării, retragerea, abandonarea cererilor de solicitare a protecției sau transmiterea drepturilor se poate efectua numai pe baza unei procuri care să conțină mențiuni exprese cu privire la aceste acte.

Articolul 28

(1) Pentru soluționarea contestațiilor și, după caz, a cererilor de revocare solicitantul sau titularul poate fi reprezentat și de un avocat sau consilier juridic.

(2) Reprezentarea în fața instanțelor judecătorești a solicitanților, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiționată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic.

Capitolul VII — Suspendarea și încetarea exercitării profesiei de consilier în proprietate industrială ↑ Cuprins

Articolul 29

Dreptul la exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială se suspendă:

a) în caz de incompatibilitate;

b) în cazul neîndeplinirii obligației de plată a cotizației față de Cameră timp de un an calendaristic;

c) pe perioada interdicției exercitării dreptului de a profesa, dispusă prin sancțiune disciplinară menținută prin efectul unei hotărâri judecătorești.

Articolul 30

Dreptul la exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercitarea profesiei, depusă la Cameră;

b) în cazul pierderii sau renunțării la cetățenia română;

c) în cazul în care nu mai are domiciliul, reședința sau sediul profesional în România;

d) abrogată;

(la 25-09-2025, Litera d) , Articolul 30 , Capitolul VII a fost abrogată de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 18 septembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 880 din 25 septembrie 2025 )

e) dacă împotriva consilierului în proprietate industrială s-a luat măsura interdicției definitive a dreptului de a profesa;

f) în cazul în care nu mai are capacitate de exercițiu;

g) în cazul în care consilierul în proprietate industrială a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi consilier în proprietate industrială;

h) prin deces.

Capitolul VIII — Răspunderea disciplinară ↑ Cuprins

Articolul 31

Sancțiunile disciplinare care se aplică consilierilor în proprietate industrială sunt:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) interdicția exercitării dreptului de a profesa pe o perioadă de 3-12 luni;

d) interdicția definitivă a exercitării dreptului de a profesa.

Articolul 32

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 31 lit. a)-d) se aplică de comisia de disciplină care funcționează în cadrul Camerei. Procedura soluționării sesizărilor cu privire la încălcări ale Codului deontologiei profesionale și ale obligațiilor profesionale este prevăzută în Statutul Camerei.

Articolul 33

(1) Comisia de disciplină a Camerei este alcătuită din 7 membri, consilieri în proprietate industrială cu minimum 5 ani vechime, dintre care se aleg un președinte și un secretar.

(2) Niciunul dintre membrii comisiei de disciplină nu poate fi membru al consiliului de conducere al Camerei.

(3) Hotărârile comisiei de disciplină se iau cu votul majorității membrilor acesteia.

Articolul 34

(1) Împotriva hotărârii comisiei de disciplină a Camerei prin care s-a aplicat o sancțiune prevăzută la art. 31 lit. c) și d) se poate formula contestație la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

(2) Competența de judecată aparține instanței de contencios administrativ. Procedura prealabilă nu este obligatorie.

(3) Hotărârile comisiei de disciplină a Camerei împotriva cărora nu s-au formulat contestațiile respective în termenul prevăzut la alin. (1) se vor comunică Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci imediat după scurgerea acestor termene.

(4) Hotărârile instanțelor judecătorești, definitive și irevocabile, prin care s-au aplicat sancțiuni membrilor Camerei se comunică Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, pentru a fi menționate în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială și publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Capitolul IX — Organizarea și funcționarea Camerei ↑ Cuprins

Articolul 35

(1) Camera este o organizație profesională, neguvernamentală, care își desfășoară activitatea prin autofinanțare și fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, ai cărei membri sunt consilieri în proprietate industrială, persoane fizice.

(2) Camera are sediul în municipiul București.

(3) Activitatea Camerei este finanțată din taxele de înscriere, cotizațiile anuale ale membrilor, fonduri rezultate din organizarea de simpozioane, conferințe, activități editoriale specifice, precum și din donații, sponsorizări sau din alte surse.

Articolul 36

Consilierul în proprietate industrială are dreptul să devină, la cererea sa, membru al Camerei.

Articolul 37

Camera are următoarele atribuții:

a) asigură exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, în condițiile respectării deontologiei;

b) gestionează și transmite lunar Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci evidența membrilor săi, cu menționarea, după caz, a societății comerciale sau a unității la care aceștia își desfășoară activitatea;

c) asigură apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi;

d) contribuie la perfecționarea pregătirii profesionale a membrilor săi în domeniul proprietății industriale;

e) asigură respectarea Codului deontologiei profesionale de către membrii săi;

f) colaborează pe linie națională și internațională cu organisme de profil.

Articolul 38

(1) Organele de conducere ale Camerei sunt:

a) conferința;

b) consiliul de conducere;

c) președintele Camerei.

(2) Persoanele alese în consiliul de conducere și președintele Camerei sunt reelegibile, fără a putea exercita mai mult de două mandate consecutive, iar durata mandatului este de 2 ani.

Articolul 39

(1) Conferința este formată din totalitatea membrilor Camerei și are următoarele atribuții:

a) adoptă și modifică Statutul Camerei și Codul deontologiei profesionale;

b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Camerei;

c) alege și revocă președintele și vicepreședintele Camerei;

d) alege și revocă membrii consiliului de conducere al Camerei;

e) alege membrii comisiilor de specialitate și ai comisiei de disciplină din cadrul Camerei;

f) adoptă și modifică regulamentul de funcționare a Camerei;

g) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, precum și bilanțul Camerei.

(2) Conferința este legal constituită la prima convocare în prezența majorității absolute a membrilor Camerei, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți.

(3) Dacă la prima convocare condiția de prezență nu este îndeplinită, următoarea conferință este legal constituită în prezența unei treimi din numărul membrilor Camerei și poate adopta hotărâri.

Articolul 40

Activitatea curentă a Camerei este condusă de consiliul de conducere, care este format din 7-11 membri și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi.

Articolul 41

Modul de convocare, organizare și desfășurare a reuniunilor, competența forurilor de conducere, modul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate și a comisiei de disciplină ale Camerei, drepturile și obligațiile membrilor Camerei vor fi stabilite în Statutul Camerei.

Articolul 42

Președintele Camerei are următoarele atribuții:

a) reprezintă Camera în relațiile cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate;

b) încheie convenții și contracte în numele Camerei, aprobate de consiliul de conducere;

c) este președintele consiliului de conducere;

d) convoacă și conduce ședințele consiliului de conducere;

e) ordonanțează cheltuielile Camerei;

f) alte atribuții stabilite de conferință.

Articolul 43

În cazul în care președintele este în imposibilitatea temporară de a-și exercită atribuțiile, vicepreședintele preia atribuțiile sale pe această perioadă.

Capitolul X — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Articolul 44

Persoanele fizice care au dobândit calitatea de consilier în proprietate industrială anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe vor fi înscrise de drept în Registrul național al consilierilor în proprietate industrială.

Articolul 45

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe punctele (4)-(12) din Regula 5 - Reprezentarea prin mandatar autorizat - din Hotărârea Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 aprilie 1992, precum și orice dispoziții contrare se abrogă.

Articolul 46

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe Camera va elabora Codul deontologiei profesionale și va solicita autorității în drept includerea în Clasificarea activităților din economia națională a activității de protecție a proprietății industriale.

Articolul 47

Prezenta ordonanță intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 48

Până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci va elabora instrucțiuni privind aplicarea acesteia, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

---------