ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 150 din 31 octombrie 2002 (*actualizată*)

(1) Sunt asigurați, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, toți cetățenii români cu domiciliul în țara, precum și cetățenii străini și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România și fac dovada plății contribuției la fond, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reședința în România.

(3) Documentele justificative privind dobândirea calității de asigurat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea CNAS.

(1) Calitatea de asigurat se dovedește cu un document justificativ - adeverinta sau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei la care este înscris asiguratul. Aceste documente justificative vor fi înlocuite cu cardul electronic de asigurat, care se suporta din fond.

(2) Metodologia și modalitățile de gestionare și de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de către CNAS.

(3) Datele minime care vor fi înregistrate și accesate pe cardul de asigurat sunt:

a) datele de identitate și codul numeric personal;

b) dovada achitării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate;

c) înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului;

d) diagnostice medicale cu risc vital;

e) consimțământul referitor la donarea de tesuturi și organe;

f) grupa sanguina și Rh.

(1) Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției:

a) toți copiii până la vârsta de 18 ani, ținerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din munca;

b) soțul, sotia și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;

c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, precum și persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi, precum și cele provenite din pensii;

d) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca, pensie sau alte surse și se afla în îngrijirea familiei;

e) pensionării de asigurări sociale, pensionării militari, pensionării I.O.V.R. și alte categorii de pensionari, numai pentru veniturile obținute din pensii;

f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din munca, pensie sau din alte resurse;

g) femeile însărcinate sau lauzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe țara;

h) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

i) persoanele care se afla în executarea măsurilor prevăzute în art. 105, 113 și 114 din Codul penal; persoanele care se afla în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.

(2) Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situații, pe durata acesteia, cu plata contribuției din alte surse, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență:

a) satisfac serviciul militar în termen;

b) se afla în concediu medical, în concediu medical pentru sarcina și lauzie, în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani sau în concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

c) executa o pedeapsă privativă de libertate sau se afla în arest preventiv;

d) persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alocație de sprijin.

e) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane și se afla în timpul procedurilor necesare stabilirii identității.

(1) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ai altor state cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale cu prevederi în domeniul sănătății beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de acordurile, înțelegerile, convențiile sau protocoalele încheiate între România și țara respectiva.

(2) Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (1):

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;

b) cetățenii străini și apatrizii care se afla temporar în țara;

c) cetățenii români cu domiciliul în străinătate care se afla temporar în țara.

(1) Obligația virarii contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.

(2) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și persoanelor care exercită profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfășoare activități independente.

(1) Asigurații au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale.

(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaborează de CNAS pe baza consultării Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiului Farmacistilor din România, denumit în continuare CFR, și Ordinului Asistentilor Medicali din România, denumit în continuare OAMR, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul se avizează de Ministerul Sănătății, cu consultarea obligatorie a ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, și se aproba prin hotărâre a Guvernului. În cazul nefinalizarii elaborării contractului-cadru în termenul prevăzut, Ministerul Sănătății elaborează și supune spre aprobare Guvernului proiectul contractului-cadru până la data de 30 noiembrie.

(3) Contractul-cadru reglementează, în principal, condițiile acordării asistenței medicale cu privire la:

a) pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

b) lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și a altor servicii pentru asigurați aferente pachetului de servicii de baza prevăzut la lit. a);

c) criteriile și standardele calității pachetului de servicii;

d) alocarea resurselor și controlul costurilor sistemului de asigurări sociale de sănătate în vederea realizării echilibrului financiar al fondului;

e) tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare și actele necesare în acest scop;

f) internarea și externarea bolnavilor;

g) criteriile de internare în spital;

h) asigurarea tratamentului spitalicesc, măsuri de îngrijire la domiciliu sau de recuperare;

i) condițiile generale de acordare a tratamentului ambulatoriu;

j) prescrierea și eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor și a ortezelor, a dispozitivelor de mers și de autoservire;

k) modul de informare a asiguraților;

l) coplata pentru unele servicii medicale.

(4) Ministerul Sănătății împreună cu CNAS sunt abilitate sa organizeze licitații numai în vederea derulării programelor naționale.

(5) Abrogat.

(6) CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR și OAMR, până la 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, care se aproba prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS.

(7) În cazul nefinalizarii normelor metodologice, Ministerul Sănătății le va elabora și le va aproba prin ordin în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6).

(8) Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului vor elabora, cu avizul CNAS, norme proprii de aplicare a contractului-cadru, adaptate la specificul organizării asistenței medicale, care se aproba prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrilor și conducătorilor instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii.

(1) Asigurații beneficiază de pachetul de servicii de baza în caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență.

(2) Asigurații au următoarele drepturi:

a) sa aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitaliceasca ce le va acorda servicii medicale, precum și casa de sănătate la care se asigura;

b) să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicita, dacă îndeplinesc toate condițiile prezentei ordonanțe de urgență, suportand cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din alta localitate;

c) să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii;

e) sa li se efectueze cel puțin un control profilactic în fiecare an, în funcție de sex și de grupa de vârsta căreia îi aparțin;

f) sa beneficieze de servicii de asistența medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și spitale acreditate;

h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

i) sa beneficieze de unele servicii de asistența stomatologica;

j) sa beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;

k) sa beneficieze de dispozitive medicale și alte materiale specifice;

l) sa beneficieze de servicii și îngrijiri medicale la domiciliu;

m) sa beneficieze de asistența medicală în mod prioritar în cazul gravidelor și lauzelor.

a) să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii;

b) sa anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;

c) să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru;

d) sa anunțe în termen de 15 zile medicul de familie și casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați;

e) să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;

f) să aibă o conduita civilizata față de personalul medico-sanitar;

g) sa achite contribuția datorată fondului și suma reprezentând diferența dintre tarifele acceptate la plata de sistemul de asigurări sociale de sănătate și cele practicate pe piața, denumita în continuare coplata, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;

h) să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta calitatea de asigurat.

(1) În scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii și al păstrării sănătății, asigurații vor fi informati permanent de către casele de asigurări asupra mijloacelor de păstrare a sănătății, de reducere și de evitare a cauzelor de imbolnavire și asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool și tutun.

(2) Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt următoarele:

a) monitorizarea evoluției sarcinii și a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;

b) urmărirea dezvoltării fizice și psihomotorii a sugarului și a copilului;

c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecințe majore în morbiditate și mortalitate;

d) servicii medicale din cadrul programului național de imunizari;

e) servicii de planificare familială, indiferent de statutul de asigurat al femeii.

(3) Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (2) și modalitățile de acordare se stabilesc în contractul-cadru.

a) trimestrial, pentru copiii până la vârsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la grădinița, fie la instituțiile de învățământ preuniversitar;

b) de doua ori pe an, pentru ținerii în vârsta de la 18 ani până la 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din munca.

(1) Asigurații în vârsta de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecințe majore în morbiditate și mortalitate, stabilite prin contractul-cadru.

(2) Neefectuarea în mod nejustificat de către asigurați a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligația de a suporta, după caz, unele costuri ale tratamentului curativ și de recuperare pentru afectiunea nedepistata în timp. Prin contractul-cadru vor fi prevăzute situațiile în care aceste costuri se suporta de asigurați, precum și stimulentele pentru asigurații care efectuează controalele medicale periodice preventive.

(1) Asigurații au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel puțin pentru ameliorarea suferintei, după caz.

(2) Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenți medicali și de alt personal sanitar acreditat, la indicația și sub supravegherea medicului.

(1) Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond sunt:

a) serviciile medicale de urgenta;

b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene paraclinice și de laborator;

c) tratamentul medical, chirurgical și unele proceduri de recuperare;

d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicațiile privind regimul de viața și munca, precum și igieno-dietetic.

(2) Asigurații beneficiază de activități de suport constând în acordarea de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă sau îngrijirea copilului bolnav.

(3) Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (1) și modalitățile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru.

(1) Asigurații au dreptul la asistența medicală primara și de specialitate ambulatorie, la indicația medicului de familie.

(2) Asigurații primesc asistența medicală de specialitate în spitale acreditate.

(3) Serviciile spitalicești se acordă prin spitalizare integrală sau parțială și cuprind: consultații, investigații, stabilirea diagnosticului, tratament medical și/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente și materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare și masa.

(4) Asistența medicală de recuperare se acordă pentru o perioadă și după un ritm stabilite de medicul curant în unități sanitare acreditate.

(5) Servicii și îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de personal acreditat.

(1) Tratamentele stomatologice se suporta din fond în condițiile stabilite prin contractul-cadru.

(2) În cazul copiilor în vârsta de până la 18 ani tratamentele stomatologice se suporta din fond în condițiile stabilite în contractul-cadru.

(1) Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează anual de către Ministerul Sănătății și CNAS, cu consultarea CFR, și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(2) În lista se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman.

(1) Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și g) se suporta din fond, la nivelul prețului de referința sau al prețului de decontare.

(2) Valoarea medicamentelor prevăzute la art. 25 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor care beneficiază de asistența medicală gratuita, în cazul categoriilor de persoane prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c) și d) se suporta din fond, la nivelul prețului de referința.

(3) Asigurații au dreptul la materiale sanitare și dispozitive medicale pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor și la alte materiale de specialitate, în scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioadă determinata sau nedeterminată, pe baza prescripțiilor medicale, cu sau fără contribuție personală, în condițiile prevăzute în contractulcadru.

(4) Asigurații beneficiază de tratamente fizioterapeutice, pe baza prescripțiilor medicale, cu sau fără contribuție personală, în condițiile prevăzute în contractul-cadru.

(5) Asigurații beneficiază de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de alte mijloace terapeutice prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.

(1) Asigurații au dreptul sa primească unele servicii medicale și îngrijiri la domiciliu din partea unui medic și/sau cadru mediu sanitar, dacă este necesar și indicat de medic.

(2) Condițiile acordării serviciilor medicale și a ingrijirilor la domiciliu se stabilesc prin contractul-cadru.

a) urgente medicale;

b) cazurile prevăzute în contractul-cadru.

(1) Serviciile medicale care nu sunt decontate din fond, costul acestora fiind suportat de asigurat sau de unitățile care le solicita, după caz, sunt:

a) servicii de sănătate acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistența medicală la locul de muncă, asistența medicală a sportivilor;

b) unele servicii medicale de înaltă performanta;

c) unele servicii de asistența stomatologica;

d) servicii hoteliere cu grad înalt de confort;

e) corectîi estetice efectuate persoanelor peste 18 ani;

f) unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport;

g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoască starea de sănătate a asiguraților;

h) fertilizare în vitro;

i) transplantul de organe și tesuturi, cu excepția cazurilor prevăzute în contractul-cadru;

j) asistența medicală la cerere;

k) costul unor materiale necesare corectării vazului și auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

l) cota-parte din costul protezelor și ortezelor;

m) serviciile medicale legate de eliberarea actelor medicale solicitate de asigurat;

n) unele tratamente de recuperare și de fizioterapie.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), f), i) și n) și cota-parte prevăzută la alin. (1) lit. l) se stabilesc prin contractul-cadru.

a) acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori acreditați conform legii, precum și a medicilor, asistentilor medicali și altor categorii de personal acreditat;

b) existenta unui sistem informațional corespunzător asigurării unei evidente primare privind diagnosticul și terapia aplicată;

c) respectarea de către furnizori a criteriilor de calitate a asistenței medicale și stomatologice, elaborate de către CMR și OAMR;

d) utilizarea pentru tratamentul afectiunilor numai a medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

e) utilizarea materialelor sanitare și a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.

(1) Criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților se elaborează de comisiile de specialitate ale CMR, se negociaza cu CNAS și se referă la:

a) tratamentul medical;

b) tratamentul stomatologic;

c) acțiunile de depistare precoce a imbolnavirilor;

d) procedeele medicale de recuperare eficace;

e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și transportul bolnavilor;

f) eliberarea de certificate medicale necesare asiguraților pentru a beneficia de ajutoare de boala și de rapoarte necesare caselor de asigurări pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.

(2) Criteriile sunt obligatorii pentru toți furnizorii de servicii medicale care au încheiat contracte cu casele de asigurări.

(1) Ministerul Sănătății proiectează, implementeaza și coordonează programe naționale de sănătate în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică, cu participarea instituțiilor cu răspundere în domeniul realizării politicii sanitare a statului.

(2) Obiectivele se stabilesc în colaborare cu CNAS, CMR, CFR, cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale științifice medicale, ai clinicilor universitare, unităților de cercetare, organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, precum și cu reprezentanți ai populației.

(1) Ministerul Sănătății organizează împreună cu CNAS licitații la nivel național pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor specifice pentru consumul în spitale și în ambulatoriu, în vederea realizării programelor de sănătate, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice, inclusiv a celor referitoare la aplicarea procedurii de licitație electronică.

(2) Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor de sănătate se asigura prin farmaciile aparținând unităților sanitare prin care acestea se derulează sau prin cabinete medicale acreditate, după caz.

(3) CNAS este autorizata sa încheie și sa deruleze contracte de achiziții publice pentru medicamente și materiale sanitare, componente ale programelor naționale de sănătate, precum și servicii medicale de dializa.

(4) Ministerul Sănătății poate sprijini unitățile sanitare cu paturi din rețeaua proprie în achiziționarea unor medicamente, materiale sanitare și reactivi, altele decât cele necesare consumului pentru realizarea programelor de sănătate, precum și pentru achiziția de servicii privind reabilitarea și modernizarea echipamentelor radiologice ELTEX 400 și a instalațiilor de tip ISM.

(5) Modalitatea de implicare a Ministerului Sănătății în activitățile prevăzute la alin. (4) se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

a) elaborează criteriile privind calitatea serviciilor medicale acordate asiguraților și participa la controlul respectării acestora;

b) elaborează ghiduri și protocoale de practica medicală;

c) elaborează criteriile privind calitatea asistenței stomatologice acordate asiguraților și urmărește respectarea acestora;

d) participa la acreditarea personalului medical.

(1) Pot intră în relație contractuală cu casele de asigurări numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente, acreditați conform legii.

(2) Procesul de acreditare cuprinde cabinetele medicale, ambulatoriile de specialitate, spitalele, farmaciile, furnizorii de îngrijiri la domiciliu, furnizorii de dispozitive medicale, furnizorii de servicii medicale de urgenta prespitaliceasca și transport sanitar, precum și alte persoane fizice sau juridice autorizate în acest sens de Ministerul Sănătății.

(3) Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente, prevăzuți la alin. (2), se face la nivel național sau județean, cu excepția spitalelor, care vor fi acreditate conform reglementărilor prevăzute în legea proprie de organizare și funcționare.

(4) Comisiile de acreditare la nivel național sunt formate din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și CNAS, ai structurilor naționale ale CMR, CFR, Colegiului Medicilor Dentisti din România și Ordinului Asistentilor Medicali și Moașelor din România, iar la nivel județean comisiile de acreditare sunt formate din reprezentanți ai direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, ai caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București sau din reprezentanți ai direcțiilor medicale ori reprezentanți ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețele sanitare proprii și reprezentanți ai structurilor teritoriale ale CMR, CFR, Colegiului Medicilor Dentisti din România și Ordinului Asistentilor Medicali și Moașelor din România.

(5) Regulamentul de funcționare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente, prevăzuți la alin. (2), se elaborează de comisiile naționale de acreditare și se aproba de Ministerul Sănătății. Standardele de acreditare elaborate de comisiile naționale de acreditare se avizează de Ministerul Sănătății.

(6) Metodologia și nivelul de acreditare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente, prevăzuți la alin. (2), se elaborează și se stabilesc de către comisiile organizate la nivel național și se aproba prin ordin al ministrului sănătății.

(1) Fondul se formează din:

a) contribuții ale persoanelor fizice și juridice;

b) subvenții de la bugetul de stat;

c) dobânzi, donații, sponsorizări, venituri obținute din exploatarea patrimoniului CNAS și CAS, precum și alte venituri, în condițiile legii.

(2) Abrogat.

(3) În mod excepțional, în situații motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, după epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

(1) Persoana asigurata are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1).

(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor din activități desfășurate de persoane care exercită profesii libere sau autorizate potrivit legii sa desfășoare activități independente, dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe țara, lunar, dacă este singurul venit asupra căruia se calculează contribuția.

c) veniturilor din agricultura și silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b);

d) indemnizațiilor de șomaj și alocațiilor de sprijin;

e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d).

(3) În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe țara și care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuția lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de baza minim brut pe țara.

(4) Contribuțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se plătesc astfel:

a) lunar, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. a) și d);

b) trimestrial, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) și la alin. (3);

c) anual, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. e).

(1) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații au obligația sa calculeze și sa vireze casei de asigurări o contribuție de 7% datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectiva; acestea au obligația sa anunțe casei de asigurări orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor;

(2) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) au obligația plății contribuției de 7% raportat la fondul de salarii realizat. Prin fond de salarii realizat, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala. Structura acestuia pe categorii de venituri este detaliată prin normele de încasare aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație.

(3) Nerespectarea prevederilor art. 51 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de baza, potrivit prevederilor art. 13. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc după 3 luni de la ultima plata a contribuției.

(1) Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj și ai alocației de sprijin contribuția se calculează și se virează, o dată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează, de către cei care efectuează plata acestor drepturi.

(2) Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligația să își asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza declarației de asigurare, în vederea stabilirii și achitării contribuției de 6,5%. Modelul declarației de asigurare se aproba prin ordin al președintelui CNAS.

(3) Pentru persoanele care se asigura facultativ în condițiile art. 7 alin. (2) contribuția lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a doua salarii de baza minime brute pe țara pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.

(4) Persoanele care au obligația de a se asigura și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate, pentru a obține calitatea de asigurat, sa achite contribuția legală lunară pe ultimii 3 ani, începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, calculată la salariul de baza minim brut pe țara în vigoare la data plății.

(5) Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările ulterioare, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data obținerii respectivei forme de protecție.

(6) Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, una dintre formele de protecție prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările ulterioare, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România.

(1) Contribuția datorată pentru persoanele prevăzute la art. 6 se suporta astfel:

a) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a), c) și e);

b) de către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b);

c) de către bugetul asigurărilor de șomaj, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. d).

(2) Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a doua salarii de baza minime brute pe țara.

(3) Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației de șomaj sau, după caz, asupra alocației de sprijin.

(1) Angajatorii și asigurații care au obligația plății contribuției în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și care nu o respecta datorează majorări pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării debitelor către bugetul de stat.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

(4) Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, după caz, o dată cu documentația pentru plata salariilor și a altor venituri pentru salariați, documentele pentru plata contribuțiilor datorate fondului, plățile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.

(5) În cazul neachitarii în termen a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, CNAS, prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate și a dobânzilor și penalitatilor de întârziere, potrivit procedurilor instituite de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală și normelor de încasare aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație.

a) plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare și dispozitivelor medicale, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;

d) cheltuieli de administrare, funcționare și de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate;

c) fondul de rezerva în cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.

(1) Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

a) investiții pentru construirea și consolidarea de unități sanitare;

b) achiziționarea aparaturii medicale de înaltă performanta;

c) persoanele fără venituri sau cu venituri sub salariul de baza minim brut pe economie, care necesita activități de prevenire, de diagnostic, de terapie și de reabilitare în cazul afectiunilor transmisibile, prevăzute în programele naționale elaborate de Ministerul Sănătății;

d) măsuri profilactice și tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.

(2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) se suporta de la bugetul de stat.

(1) Bugetul fondului se aproba de către Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.

(2) Repartizarea pe domenii de asistența se aproba conform legii.

(3) Bugetele de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări se aproba de ordonatorul principal de credite în condițiile legii și, după caz, cu avizul ministerelor și al instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii.

(1) Disponibilitățile caselor de asigurări la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se virează în contul CNAS.

(2) Sumele rămase neutilizate la nivelul caselor de asigurări la sfârșitul fiecărui an se virează în contul CNAS și se utilizează pentru destinatiile prevăzute la art. 56.

(3) Sumele rămase la nivelul CNAS la sfârșitul anului se reportează în anul următor și se utilizează potrivit art. 56.

(4) Fondul de rezerva rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeași destinație.

(5) Utilizarea fondului de rezerva se stabilește prin legile bugetare anuale.

(1) CNAS este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor și programelor Guvernului în domeniul sanitar și are sediul în municipiul București, calea Calarasi nr. 248, sectorul 3.

(2) CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționarii unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România și are în subordine casele de asigurări de sănătate județene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

(3) CNAS funcționează pe baza statutului propriu, avizat de consiliul de administrație și aprobat prin ordin al președintelui CNAS. Casele de asigurări funcționează pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru, avizat de Consiliul de administrație al CNAS și aprobat prin ordin al președintelui CNAS.

(4) Statutele prevăzute la alin. (3) trebuie să conțină prevederi referitoare la:

a) denumirea și sediul casei de asigurări respective;

b) relațiile CNAS cu alte case de asigurări și cu oficiile teritoriale, precum și cu asigurații;

c) structura, drepturile și obligațiile organelor de conducere;

d) modul de adoptare a hotărârilor în consiliul de administrație și relația dintre acesta și conducerea executivă a casei de asigurări;

e) alte prevederi.

(1) Casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.

(2) Casele de asigurări colectează contribuțiile și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.

(1) Atribuțiile CNAS sunt următoarele:

a) administrează fondul prin președintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, și prezintă Ministerului Sănătății rapoarte trimestriale și anuale privind execuția bugetară;

b) elaborează, implementeaza și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătății, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;

c) elaborează și actualizează Registrul unic de evidenta a asiguraților;

d) elaborează și publică raportul anual și planul de activitate pentru anul următor;

e) îndrumă metodologic și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele de asigurări;

f) răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății și față de asigurați;

g) elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătății spre aprobare Guvernului;

h) negociaza împreună cu CMR criteriile privind acordarea asistenței medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

i) participa anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuție personală, pe baza prescripțiilor medicale, pentru persoanele asigurate;

j) administrează și întreține bunurile imobile și baza materială din patrimoniu, în condițiile legii;

k) asigura organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților și pentru gestionarea și administrarea fondului. Indicatorii folosiți în raportarea datelor în sistemul de asigurări de sănătate sunt unitari și se stabilesc de către Ministerul Sănătății, la propunerea CNAS și CMR;

l) negociaza și contractează cu instituții abilitate de lege colectarea și prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraților, în vederea contractării și decontării acestora de către casele de asigurări;

m) acorda gratuit informații, consultanța și asistența în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale;

n) participa la licitații naționale organizate de Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente și materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate;

o) încheie și derulează contracte de achiziții publice pentru medicamente și materiale sanitare pentru derularea programelor de sănătate, precum și contracte de furnizare de servicii medicale de dializa;

p) reglementează în mod unitar sistemul de asigurări de răspundere civilă;

r) alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății.

s) inițiază, negociaza și încheie cu instituții similare documente de cooperare internationala în domeniul sau de activitate.

(2) Realizarea atribuțiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, este supusă controlului Ministerului Sănătății.

a) Abrogat;

b) sa administreze bugetele proprii;

c) sa înregistreze, sa actualizeze datele referitoare la asigurați și să le comunice CNAS;

d) sa elaboreze și sa publice raportul anual și planul de activitate pentru anul următor. Acestea se avizează de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, respectiv de direcțiile medicale ale ministerelor cu rețele sanitare proprii, după caz;

e) Abrogat;

f) sa furnizeze gratuit informații, consultanța, asistența în problemele asigurărilor sociale de sănătate și ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale;

g) sa administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;

h) sa negocieze, sa contracteze și sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în condițiile contractului-cadru;

i) să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate și nivelul tarifelor acestora;

j) sa organizeze licitații în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului-cadru;

k) alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății.

(1) CNAS are următoarele organe de conducere:

a) adunarea reprezentanților;

b) consiliul de administrație;

c) președintele;

d) 2 vicepreședinți;

e) directorul general.

(2) Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie cetățeni români și să aibă domiciliul pe teritoriul României;

b) să aibă calitatea de asigurat;

c) sa nu aibă cazier judiciar sau fiscal.

(1) Adunarea reprezentanților se constituie pe o perioadă de 4 ani și cuprinde:

a) reprezentanți ai asiguraților delegați de consiliile județene și de Consiliul General al Municipiului București în număr de unu pentru fiecare județ și doi pentru municipiul București. Desemnarea acestor reprezentanți se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

b) 29 de membri numiți astfel: 2 de către Președintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaților, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național, 5 de către organizațiile sindicale reprezentative la nivel național, 7 reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, și un reprezentant al Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.

(2) Sunt reprezentative la nivel național asociațiile patronale și organizațiile sindicale care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată.

(3) Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocării din cauze prevăzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, aleși în aceleași condiții, până la expirarea mandatului în curs.

(1) Adunarea reprezentanților se întrunește în ședința o dată pe an, la convocarea consiliului de administrație, sau în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui CNAS, a consiliului de administrație sau a unui număr de cel puțin 30 de membri ai adunării reprezentanților.

(2) Adunarea reprezentanților poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorității membrilor prezenți.

a) propune modificarea Statutului CNAS;

b) îi alege și îi revoca pe cei doi membri în consiliul de administrație;

c) analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept și recomanda ordonatorului principal de credite cu delegație luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în condițiile legii;

d) analizează modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile acordate și tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de baza și recomanda măsurile legale pentru folosirea cu eficienta a fondurilor și de respectare a drepturilor asiguraților.

(1) Consiliul de administrație al CNAS se constituie din 19 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează:

a) 5 reprezentanți ai statului, dintre care unul este numit de Președintele României și 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății, a ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, a ministrului finanțelor publice și a ministrului justiției;

b) 5 membri numiți prin consens de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național;

c) 5 membri numiți prin consens de către confederatiile sindicale reprezentative la nivel național;

d) 2 membri aleși de către adunarea reprezentanților din rândul membrilor săi.

e) 2 membri numiți de primul-ministru, cu consultarea Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.

(2) Prevederile art. 67 alin. (3) se aplică și în cazul consiliului de administrație.

(1) Președintele consiliului de administrație este președintele CNAS și are rang de secretar de stat. Președintele CNAS are dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în structura CNAS și în limita numărului de posturi prevăzut de lege pentru funcția de secretar de stat. Președintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administrație, la propunerea ministrului sănătății.

(2) Consiliul de administrație are 2 vicepreședinți aleși de consiliul de administrație prin vot secret. Vicepreședinții consiliului de administrație sunt și vicepreședinții CNAS.

(3) Președintele, vicepreședinții și directorul general al CNAS se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, pe perioada executării mandatului, cu excepția celor prevăzute la art. 75 alin. (1).

(1) Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezenta a cel puțin 13 membri.

(2) Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.

(3) Principalul rol al consiliului de administrație este de a elabora și a realiza strategia naționala în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

(1) Conducerea executivă a CNAS este asigurata de către directorul general.

(2) Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, și se numește prin ordin al președintelui CNAS.

(3) Organizarea concursului și criteriile de selecție sunt stabilite de președintele CNAS, cu avizul consiliului de administrație.

(1) Pe timpul executării mandatului președintele și vicepreședinții sunt numiți pe o perioadă de 4 ani. Aceștia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alta funcție sau demnitate publică, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(2) Membrii Consiliului de administrație al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariați ai CNAS, cu excepția președintelui și a vicepreședinților, și nu pot ocupa funcții în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceștia nu pot exercita activități la societăți comerciale sau la alte unități care se afla în relații contractuale cu casele de asigurări.

(3) Salarizarea președintelui și a vicepreședinților CNAS se stabilește după cum urmează:

a) pentru președinte, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de secretar de stat;

b) pentru vicepreședinți, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de subsecretar de stat.

(4) Indemnizația prevăzută la alin. (3) reprezintă unica forma de remunerare a activității corespunzătoare funcției respective și constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial.

(5) Salariul și celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzător prevăzut de lege pentru funcția de secretar general din minister.

(6) Membrii Consiliului de administrație al CNAS, cu excepția președintelui și vicepreședinților, beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din indemnizația președintelui CNAS, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.

(1) Consiliul de administrație al CNAS are următoarele atribuții:

a) avizează statutul propriu al CNAS și statutul-cadru al caselor de asigurări;

b) avizează propriul regulament de organizare și funcționare, care se aproba prin ordin al președintelui CNAS;

c) stabilește atribuțiile vicepreședinților, la propunerea președintelui;

d) avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea și utilizarea fondului;

e) avizează proiectul bugetului fondului și îl supune aprobării ordonatorului principal de credite cu delegație, în condițiile legii;

f) avizează, în condițiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului fondului;

g) avizează utilizarea fondului de rezerva;

h) aproba programul de investiții;

i) aproba încheierea de convenții de cooperare și finanțare de programe cu organisme internaționale;

j) analizează semestrial stadiul derulării contractelor și împrumuturilor;

k) avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de președintele CNAS, contul de încheiere a exercițiului bugetar, precum și raportul anual de activitate;

l) avizează în baza raportului Curții de Conturi bilanțul contabil și descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS și pentru casele de asigurări;

m) avizează proiectul contractului-cadru și al normelor metodologice de aplicare a acestuia;

n) avizează lista medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală;

o) avizează criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților;

p) aproba regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de acreditare și avizează criteriile de acreditare a personalului medical și a furnizorilor de servicii medicale;

q) aproba criteriile de recrutare și modalitățile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

r) aproba planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate;

s) aproba programul anual de activitate pentru realizarea programului de asigurări sociale de sănătate;

t) analizează structura și modul de funcționare ale caselor de asigurări;

u) avizează organigrama CNAS și organigramele caselor de asigurări teritoriale, care se aproba prin ordin al președintelui CNAS;

v) alte atribuții acordate prin acte normative în vigoare.

(2) Consiliul de administrație se întrunește lunar, la convocarea președintelui CNAS. Consiliul de administrație se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Consiliul de administrație al CNAS adopta hotărâri, în condițiile prevăzute la art. 72 alin. (2).

(1) Atribuțiile principale ale președintelui CNAS sunt următoarele:

a) exercita atribuțiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite cu delegație, pentru administrarea și gestionarea fondului;

b) organizează și coordonează activitatea de audit în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuțiilor specifice ale CNAS și ale caselor de asigurări;

c) participa ca invitat la ședințele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populației;

d) numește, sancționează și eliberează din funcție personalul CNAS;

e) prezidează ședințele adunării reprezentanților;

f) alte atribuții stabilite prin Statutul CNAS.

(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele CNAS emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Personalul CNAS și al caselor de asigurări este constituit din funcționari publici și personal contractual în condițiile legii.

(2) Salariul și celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile instituțiilor publice.

(1) Consiliul de administrație al caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București este alcătuit din 11 membri, desemnați după cum urmează:

a) unul de consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București;

b) unul de prefect, la propunerea direcției de sănătate publică județene, respectiv a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București;

c) 3 de asociațiile patronale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens;

d) 3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens;

e) președintele, care este directorul general al casei de asigurări.

(2) Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului este alcătuit din 5 membri, desemnați după cum urmează:

a) unul de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

b) unul din partea confederatiilor reprezentative ale sindicatelor;

c) unul din partea asociațiilor reprezentative ale patronatelor;

d) unul din partea Ministerului Sănătății;

e) președintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

(3) Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești se constituie potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 458/2001.

(4) Mandatul membrilor consiliilor de administrație ale caselor de asigurări este de 4 ani. Membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din salariul directorului general al casei de asigurări respective, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.

(5) Pe perioada mandatului membrii consiliului de administrație pot fi revocați din funcții de către cei care i-au numit, iar pe funcțiile rămase vacante sunt numiți noi membri, până la expirarea mandatului în curs.

(6) Atribuțiile consiliilor de administrație ale caselor de asigurări sunt stabilite de către CNAS, în concordanta cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.

(7) Consiliul de administrație ia hotărâri prin vot, în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor.

(8) Ședințele consiliului de administrație sunt publice, cu excepția cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfășoare cu ușile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în ședințe publice.

(1) Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiți pe bază de concurs, prin ordin al președintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, respectiv în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 458/2001. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administrație al casei de asigurări și președintele acestuia. Între CNAS și directorul general al casei de asigurări - manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management.

(2) Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condițiile legii.

(3) Directorul general se numește pentru un mandat de 4 ani, după validarea concursului, și se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) Atribuțiile principale ale directorului general sunt:

a) aplica normele de gestiune, regulamentele de organizare și de funcționare și procedurile administrative unitare;

b) organizează și coordonează activitatea de control al execuției contractelor de furnizare de servicii medicale;

c) organizează și coordonează activitatea de urmărire și control al colectării contribuțiilor la fond;

d) propune programe de acțiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii;

e) stabilește modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;

f) organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraților și propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;

g) supraveghează și controlează organizarea și funcționarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial și prezintă anual rapoarte, pe care le da publicității;

h) numește, sancționează și eliberează din funcție personalul casei de asigurări.

(1) În cadrul CNAS funcționează serviciul medical, care este condus de un medic-șef.

(2) La nivelul caselor de asigurări funcționează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraților, care este condus de un medic-șef.

(3) Funcția de medic-șef al CNAS și al caselor de asigurări se ocupa prin concurs organizat de CNAS, în condițiile legii.

(4) Funcția de medic-șef al CNAS este echivalenta cu cea de director general adjunct. Funcția de medic-șef al CNAS se salarizeaza potrivit legii.

(1) Serviciul medical al CNAS urmărește interesele asiguraților cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări.

(2) Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurați se elaborează de către serviciul medical al CNAS împreună cu CMR, se actualizează ori de câte ori este nevoie și se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii.

(3) Atribuțiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.

a) să asigure logistica funcționarii unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate;

b) sa urmărească colectarea și folosirea cu eficienta a fondului;

c) sa folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea și susținerea intereselor asiguraților pe care îi reprezintă;

d) sa acopere potrivit principiilor prezentei ordonanțe de urgență nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.

a) sa verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale;

b) sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate și prestate asiguraților, la termenele prevăzute în contractul-cadru, în caz contrar urmând a suporta penalitățile prevăzute în contract;

c) sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să țină seama și de condițiile de desfășurare a activității în zone izolate, în condiții grele și foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislației;

d) sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra condițiilor de contractare și a negocierii clauzelor contractuale;

e) sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra condițiilor de furnizare a serviciilor medicale și despre orice schimbare în modul de funcționare și de acordare a acestora, cu cel puțin 30 de zile înainte de aplicarea modificării;

f) să asigure confidențialitatea datelor în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;

g) sa verifice prescrierea și eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare;

h) sa transmită situațiile statistice și alte activități raportate de furnizorii de servicii medicale către instituțiile interesate, respectiv direcțiilor de sănătate publică și centrelor de statistica, cu respectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. k);

i) să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum și evidenta asiguraților și a documentelor justificative utilizate;

j) sa furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislației în vigoare.

a) asigura, răspunde, coordonează și controlează, după caz, organizarea activității de asistența medicală - primara, secundară și tertiara -, asistența de urgenta, curativă, de recuperare medicală, asistența medicală la domiciliu care se acordă prin unitățile sanitare publice și private;

b) stabilește principalele obiective de etapa pe termen mediu și lung în domeniul sănătății populației și al reformei în sistemul sanitar;

c) asigura supravegherea și controlul respectării legislației de către toate unitățile publice și private care au responsabilități în domeniul sănătății publice, de personalul din sistemul sanitar, inclusiv de către sistemele de asigurări sociale și private, colaborand în acest scop cu CNAS, CMR, CFR și OAMR, cu autoritățile publice locale și cu alte instituții abilitate;

d) aplica măsurile corespunzătoare în situațiile în care se constata de către organele abilitate nerespectarea prevederilor legale;

e) aproba și dispune controlul bugetelor de venituri și cheltuieli ale instituțiilor sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătății, la care plata serviciilor medicale se face pe bază de buget stabilit pe titluri, articole și alineate de cheltuieli;

f) poate institui controlul financiar preventiv exercitat prin reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate la instituțiile sanitare publice. Acest control se desfășoară suplimentar față de controlul financiar preventiv exercitat conform reglementărilor legale în domeniu..

(1) CNAS împreună cu CMR și OAMR organizează Comisia centrala de arbitraj care soluționează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări.

(2) Comisia centrala de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegați numiți de către CNAS și câte un delegat numit de CMR și OAMR.

(3) Președintele Comisiei centrale de arbitraj va fi un arbitru acceptat de părți.

(1) Arbitrii pot fi medici, juriști sau economiști, acreditați și înregistrați de Ministerul Sănătății.

(2) Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR și OAMR, și se avizează de către Ministerul Justiției.

(3) Pe lângă Comisia centrala de arbitraj funcționează un secretariat tehnic format din 4 persoane, care va fi asigurat de CNAS.

(4) Pentru activitățile desfășurate în cadrul Comisiei centrale de arbitraj, arbitrii și membrii secretariatului tehnic beneficiază de indemnizație de ședința. Indemnizația de ședința pentru arbitri este de 15%, iar pentru membrii secretariatului tehnic este de 10% din indemnizația președintelui CNAS.

(5) Totalul sumelor cuvenite lunar arbitrilor sau persoanelor din cadrul secretariatului tehnic nu poate depăși 30%, respectiv 20% din indemnizația președintelui CNAS.

(6) Cheltuielile reprezentând indemnizațiile de ședința pentru arbitri, precum și pentru membrii secretariatului tehnic se suporta din cheltuielile de administrare a fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

(7) Celelalte cheltuieli rezultate din activitatea Comisiei Centrale de Arbitraj se suporta de către părțile aflate în litigiu, potrivit Regulamentului de activitate al arbitrilor.

a) nedepunerea la termen a declarației prevăzute la art. 8 alin. (2);

b) nevirarea contribuției datorate conform art. 52 alin. (1) de către persoanele fizice și juridice angajatoare;

c) refuzul de a pune la dispoziție organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative și actele de evidenta necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond;

d) refuzul de a pune la dispoziție organelor de control ale caselor de asigurări documentele financiar-contabile justificative și actele de evidenta financiar-contabila privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond.

a) cele prevăzute la lit. a) și c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b) cele prevăzute la lit. b) și d), cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(1) Contravențiilor prevăzute la art. 96 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

(2) Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 97, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

(3) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la obligațiile față de fond se completează cu prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.