privind asigurarea durabilitatii, siguranței în exploatare, functionalitatii și calității construcțiilor
Dezvoltarea economico-socială a tarii în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și inaintare a României spre comunism impune înfăptuirea unor ample programe de investiții.
Realizarea acestor programe face necesară dezvoltarea în ritm susținut a construcțiilor industriale, de locuințe și clădiri social-culturale, construcții hidrotehnice, agrozootehnice și altele care să asigure crearea unor condiții mai bune de muncă și viața tuturor cetățenilor, folosirea cu maxima eficienta a capacităților de producție și a celorlalte fonduri fixe și creșterea productivitatii muncii.
În condițiile revoluției științifice și tehnice contemporane este necesar ca, odată cu înfăptuirea amplului program de investiții, să se asigure realizarea de construcții durabile, cu o înaltă siguranța în exploatare și o buna funcționalitate, precum și îmbunătățirea permanenta a calității construcțiilor, în stricta concordanta cu nevoile generale ale dezvoltării societății noastre socialiste.
Pentru stabilirea obligațiilor și raspunderilor ce revin în acest domeniu ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, centralelor industriale, întreprinderilor și celorlalte unități economice, precum și personalului care activează în domeniul construcțiilor,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Capitolul 1 — Principii și norme de baza ↑ Cuprins
În Republica Socialistă România îmbunătățirea continua a conceptiei de proiectare, a tehnologiilor de execuție, a calității materialelor, introducerea de noi tehnici și soluții constructive, precum și respectarea riguroasă a normelor de exploatare a construcțiilor, constituie o obligație de baza pentru ministere, celelalte organe centrale și locale, pentru colectivele de oameni ai muncii din unitățile de proiectare, cercetare, execuție și producătoare de materiale, precum și pentru toți beneficiarii de construcții.
Statul asigură, prin planul național unic, condițiile și resursele necesare pentru realizarea construcțiilor în concordanta cu cele mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice contemporane, cu cerințele dezvoltării economice și sociale a tarii.
Proiectarea și executarea construcțiilor de toate categoriile se realizează în conformitate cu schițele și detaliile de sistematizare, cu respectarea stricta a prescripțiilor tehnice, care să le asigure rezistenta, stabilitate durabilitate și siguranța în exploatare, o buna funcționalitate, aspect arhitectural corespunzător, un înalt grad de utilitate economică și socială.
Construcțiile trebuie să creeze condiții normale de muncă și de viața pentru cei care le folosesc, sa răspundă pe deplin scopului pentru care au fost realizate.
Totodată, construcțiile trebuie astfel proiectate și executate încît să se evite supradimensionarile, să se reducă la strictul necesar suprafețele și volumele construite, să se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale și de forta de muncă în execuție.
Caracteristicile tehnice de baza și nivelul calitativ al construcțiilor se stabilesc în mod unitar prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, care se aproba de organele prevăzute de lege și sînt obligatorii pentru toate unitățile care participa la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor.
Prin standarde, norme tehnice și caiete de sarcini trebuie să se asigure soluții și metode constructive noi, tehnici de execuție de înaltă productivitate, utilizarea de materiale și elemente de construcții rezistente și ușoare, care să confere construcțiilor o buna comportare în timp, precum și o eficienta economică superioară.
Pentru protecția împotriva cutremurelor și siguranța în exploatare, toate proiectele de execuție vor fi întocmite cu asigurarea construcțiilor la gradul de seismicitate stabilit potrivit zonarii prevăzute de lege. De asemenea la proiectarea și execuția construcțiilor se vor respecta normele de prevenire a incendiilor.
Unitățile de proiectare și execuție sînt obligate sa menționeze în proiectul de execuție și în cartea tehnica a construcției gradul de seismicitate și gradul de rezistenta la foc pentru care construcția a fost proiectata și executată.
Pentru toate categoriile de clădiri se vor prevedea, prin norme tehnice, proiectarea și realizarea de soluții constructive care să evite folosirea elementelor grele pentru acoperisuri și planșee.
Se interzice, la proiectare și execuție, inglobarea instalațiilor de orice fel în stîlpi, în grinzi și în imbinarile dintre elementele prefabricate ale clădirilor.
Prin norme tehnice se va prevedea ca depozitele, arhivele, instalațiile și obiectele grele să fie amplasate numai la subsolul și parterul clădirilor. În cazul construcțiilor care urmează sa îndeplinească funcțiuni specifice, normele tehnice vor prevedea măsuri speciale ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru amplasarea acestora la etajele clădirilor.
De asemenea, prin norme tehnice se vor stabili condițiile în care pot fi amplasate la etajele clădirilor industriale mașinile, utilajele și instalațiile tehnologice.
Pentru toate construcțiile, indiferent de natura lor, unitățile beneficiare sînt obligate sa întocmească, împreună cu unitățile de proiectare și de execuție, cartea tehnica a construcției, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu proiectul de execuție, orice completări ulterioare ale acestuia, aprobate potrivit legii, precum și normele tehnice de exploatare și întreținere.
După recepția definitivă, cartea tehnica a construcției se păstrează la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal al localității unde este amplasata construcția și la unitatea beneficiara.
Controlul calității construcțiilor se efectuează pe faze, în cursul proiectării și execuției, și prin verificări periodice ale elementelor prevăzute în cartea tehnica, în cursul exploatării construcțiilor.
Proiectantul și constructorul sînt obligați sa verifice exigent prin autocontrol toate operațiile pe care le executa și răspund de respectarea riguroasă a normelor tehnice în realizarea fiecărei lucrări.
Organele care exercită controlul tehnic al calității și unitățile beneficiare răspund de verificarea soluțiilor constructive, a calității execuției, materialelor utilizate, a modului în care se exploatează construcția.
Este obligatorie efectuarea distinctă a controlului și recepției cu privire la calitatea fundației și a structurii de rezistenta și verificarea prin laboratoare și stații mobile, a calității betonului și a celorlalte materiale componente.
Organele de control sînt obligate sa oprească executarea și sa dispună refacerea tuturor lucrărilor care nu respecta prescripțiile tehnice, luînd măsuri de recuperare a pagubelor și de tragere la răspundere a persoanelor vinovate.
Proiectele pentru construcțiile unicate cu tehnicitate ridicată și de importanța deosebită, toate proiectele tip și cele pentru construcțiile la care se aplică metode noi de proiectare și calcul se analizează și se expertizeaza în mod obligatoriu sau, după caz, se incearca pe model de către Institutul central de cercetare, proiectare și directivare în construcții.
Institutul central de cercetare, proiectare și directivare în construcții este obligat ca, împreună cu organele de proiectare, execuție și control, sa verifice execuția lucrărilor la aceste construcții, pînă la recepția finala. În cazul construcțiilor unicate de importanța deosebită și al celor la care s-au aplicat metode noi de calcul și proiectare, institutul central este obligat sa ateste în cartea tehnica a construcției ca acestea îndeplinesc condițiile de rezistenta, stabilitate și funcționalitate prevăzute de lege.
În vederea exercitării controlului statului în domeniul calității construcțiilor se instituie un sistem unitar al inspecției de stat în construcții.
Inspecția de stat în construcții se organizează în cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții.
Inspecția de stat în construcții este subordonata și Consiliului de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale.
În fiecare județ se organizează inspecții de specialitate pentru construcții care funcționează în cadrul consiliilor județene de control muncitoresc al activității economice și sociale.
Organizarea, atribuțiile și răspunderile inspecției de stat în construcții se stabilesc prin lege.
Construcțiile de orice fel vor fi folosite numai în scopul pentru care au fost proiectate, cu respectarea stricta a condițiilor de exploatare prevăzute în proiecte și în caietele de sarcini.
Schimbarea destinației, supraetajarea sau executarea oricăror modificări care ar putea afecta rezistenta construcțiilor sînt interzise și se sancționează potrivit legii.
Se interzice amplasarea la etajele superioare ale clădirilor a depozitelor de orice fel, a bibliotecilor, a arhivelor, caselor de fier, a dulapurilor metalice grele, a instalațiilor centrelor de calcul și a altor obiecte grele cu excepția cazurilor în care clădirile îndeplinesc functionalitati specifice și au fost proiectate special pentru acest scop.
Orice lucrare de întreținere și reparatie a construcțiilor trebuie realizată în asa fel încît să se mențină rezistenta și stabilitatea proiectata, precum și ceilalți parametri tehnico-funcționali.
Se interzice proiectarea sau executarea oricărei modificări care slabeste rezistenta construcției.
Modificările care nu diminuează rezistenta construcției se pot face numai pe baza unui proiect special, aprobat în condițiile prezentei legi.
Ministerele, celelalte organe centrale și locale, unitățile de cercetare și proiectare, centralele și întreprinderile constructoare sau producătoare de materiale de construcții, unitățile beneficiare răspund, corespunzător atribuțiilor ce le revin, de asigurarea calității construcțiilor și de menținerea acestora în buna stare în tot cursul exploatării.
Organele și organizațiile prevăzute la alineatul precedent sînt obligate sa întocmească anual programe pentru îmbunătățirea calității construcțiilor, să asigure introducerea de noi soluții constructive, sa generalizeze procedeele tehnologice moderne în execuție, sa diversifice și sa dezvolte producția de materiale și elemente de construcții, sa stabilească măsuri pentru reducerea continua a consumurilor de materiale.
Consiliile tehnico-economice din întreprinderi, centrale, institute de proiectare, ministere, celelalte organe centrale și din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare au obligația sa analizeze conceptia de ansamblu și soluțiile constructive din documentațiile tehnico-economice, sa propună măsuri care să conducă la asigurarea rezistentei și bunei functionalitati a construcției, dimensionarii judicioase a elementelor sale componente, utilizării unor materiale ușoare, eficiente, obținute cu precădere din surse locale, ocupării unor suprafețe minime de teren, precum și a menținerii în timp a caracteristicilor tehnice ale construcțiilor cu cheltuieli minime de exploatare.
Muncitorii, maistrii, tehnicienii și inginerii din unitățile de proiectare și execuție răspund de respectarea stricta a prescripțiilor tehnice de proiectare și execuție și sînt obligați să efectueze un control riguros al lucrărilor pe care le executa și sa înlăture orice deficienta produsă.
Construcțiile de orice fel pot fi date în exploatare numai după receptionarea lor, potrivit legii.
Comisiile de recepție și fiecare membru al acestora sînt obligate sa verifice în mod riguros îndeplinirea condițiilor de calitate, prevăzute în prescripțiile tehnice, în notele de comanda și în proiectele de execuție și răspund, corespunzător atribuțiilor ce le revin, de calitatea construcțiilor recepționate.
Personalul unităților de proiectare, de construcții-montaj, producătoare de materiale, elemente de construcții și instalații, al unităților beneficiare, precum și membrii comisiilor de recepție și ai organelor de control, răspund potrivit legii, material, civil, disciplinar, contraventional ori penal, pentru orice defectiune de calitate produsă din culpa lor, în perioada de garanție și durata de serviciu normata.
În scopul asigurării unei discipline stricte în întreaga activitate de construcții, prin lege se va aproba statutul disciplinar al personalului din construcții.
Organizațiile sindicale, celelalte organizații de masa și obștești, consiliile oamenilor muncii și comisiile de control al calității din întreprinderi și unități economice au datoria sa acționeze permanent în vederea mobilizării muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor, inginerilor, a întregului personal din unitățile de proiectare și construcții-montaj, din întreprinderile producătoare de materiale și elemente de construcții și instalații, pentru respectarea riguroasă a prescripțiilor tehnice, verificarea exigenta a fiecărei lucrări și ridicarea continua a nivelului calitativ al construcțiilor.
Totodată, vor stabili măsuri care să conducă la crearea în rindurile personalului din organizațiile de construcții-montaj și de proiectare a unei largi opinii de masa pentru practicarea autocontrolului exigent al lucrărilor proprii.
Capitolul 2 — Condiții de baza ale calității construcțiilor ↑ Cuprins
Construcțiile de orice fel trebuie proiectate și executate ținînd seama în mod obligatoriu de următoarele condiții de baza:
a) încadrarea organică și armonioasă a ansamblului sau a obiectivului proiectat în schita și detaliile de sistematizare aprobate;
b) asigurarea unei depline stabilitati și rezistente, a durabilitatii și siguranței în exploatare a întregii construcții și a părților ei componente, la toate solicitarile stabilite, potrivit normelor;
c) satisfacerea cerințelor tehnologice ale producției, asigurarea condițiilor de viața, producție și securitate a muncii pentru cei care folosesc construcția;
d) adoptarea de soluții tehnice eficiente care să ducă la volume și suprafețe construite minime, la consumuri reduse de metal, ciment și alte materiale și la aplicarea în execuție a metodelor de înaltă productivitate;
e) obținerea unei eficiente economice sporite în exploatarea construcțiilor, prin reducerea volumului de cheltuieli și a perioadelor de timp necesare lucrărilor de întreținere și reparații;
f) organizarea rațională a terenurilor ocupate, cu evitarea scoaterii din circuit a suprafețelor agricole;
g) dezvoltarea tehnico-edilitara a localităților urbane și rurale,în strinsa corelare cu măsurile de protecție a mediului înconjurător.
La proiectarea și realizarea construcțiilor se va tine seama și de condițiile de calitate specifice diferitelor categorii de construcții, potrivit prevederilor stabilite în prezenta lege.
A. Construcțiile industriale
Construcțiile industriale vor fi proiectate și realizate în condiții de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a) integrarea în cadrul platformei industriale, în condiții care să asigure cooperarea larga cu celelalte obiective industriale și cu zonele de locuit invecinate și să permită realizarea și exploatarea în comun a surselor și rețelelor energetice, de alimentare cu apa și canalizare, a statiilor și liniilor de transport, precum și a unor dotări social-culturale;
b) comasarea secțiilor de producție, a halelor și clădirilor cu funcțiuni similare, în vederea utilizării intensive a terenului, gruparea rețelelor de instalații tehnologice și de utilități și executarea lor pe cele mai scurte trasee;
c) organizarea fluxurilor tehnologice, de materii prime și produse finite, astfel încît să se realizeze funcționarea eficienta a întregului obiectiv industrial;
d) desfășurarea în bune condiții a proceselor de producție și a activității umane;
e) dimensionarea suprafeței și inaltimii halelor, a celorlalte construcții, în stricta concordanta cu cerințele fluxului tehnologic, cu gabaritul utilajelor și natura produselor, evitindu-se deschiderile foarte mari ale elementelor structurii acoperișului și sarcinile importante pe planșee;
f) amplasarea unui volum cît mai mare de utilaje și instalații industriale în aer liber, adăpostirea acestora în clădiri numai în cazurile cînd o astfel de măsura este impusa de cerințele procesului tehnologic sau de natura utilajelor;
g) adoptarea, pentru acoperirea și închiderea laterala a halelor, a unor soluții constructive din elemente ușoare, realizate cu consumuri reduse de metal și ciment;
h) adoptarea de soluții constructive care să asigure în exploatare un consum minim de energie și combustibil;
i) folosirea elementelor de construcții și instalații și a materialelor de construcții pentru structuri și finisaje care să asigure rezistenta la efectul agenților corosivi specifici proceselor de producție și mediului înconjurător, condițiile sanitare și de igiena specifice, la nivelul stabilit de norme;
j) iluminarea naturala a spațiilor de producție, cu excepția cazurilor în care procesul tehnologic impune alte soluții;
k) realizarea ventilatiilor de regula în sistem natural, iar a instalațiilor de climatizare, numai în incinte delimitate și numai pentru aparatura și liniile tehnologice a căror funcționare impune condiții speciale de temperatura, umiditate și presiune a aerului;
l) amplasarea conductelor, cablurilor, tubulaturii de ventilație și a părților componente ale instalațiilor tehnologice astfel încît sa nu afecteze structura de rezistenta;
m) realizarea condițiilor de securitate și igiena a muncii prevăzute în norme.
B. Construcțiile de locuințe
Construcțiile de locuințe se vor proiecta și realiza în condiții care să asigure în mod obligatoriu:
a) încadrarea în prevederile schitei și detaliilor de sistematizare a localităților, cu stricta respectare a normelor referitoare la densitate, regim de înălțime și distanta între clădiri și cu asigurarea legăturilor directe, atît în cadrul ansamblului, cît și în celelalte zone;
b) durabilitatea și rezistenta, precum și o înaltă siguranța în exploatare, pe baza calculelor care să țină seama de toate solicitarile, inclusiv cele seismice, în conformitate cu prevederile din norme;
c) nivelul necesar de confort și folosință prin dimensionarea judicioasă a încăperilor și adoptarea unor finisaje îmbunătățite, realizate prin utilizarea de materiale eficiente;
d) respectarea specificului arhitecturii locale și încadrarea armonioasă a ansamblului constructiv în mediul natural;
e) adoptarea de soluții arhitecturale care să conducă la structuri de rezistenta ordonate și omogene;
f) creșterea gradului de industrializare și mecanizare a execuției, precum și aplicarea de noi tehnologii moderne de execuție;
g) legături de acces între subsolurile clădirilor adiacente;
h) amplasarea de regula, a centralelor termice în afară clădirilor de locuit în toate cazurile, centralele termice vor fi astfel concepute și executate încît sa nu afecteze structura de rezistenta a clădirilor și să aibă acces direct din exterior;
i) amplasarea instalațiilor frigorifice sau a altor instalații care produc vibratii astfel încît, prin sisteme simple și ieftine de protecție, să se evite transmiterea de vibratii care pot afecta rezistenta sau buna funcționalitate a clădirii.
Se interzic proiectarea și executarea de depozite ale organizațiilor socialiste în clădirile de locuit.
Amplasarea depozitelor de combustibili se va putea face numai în afară clădirilor.
Realizarea de încăperi sau părți de încăperi scoase în consola, la nivelurile superioare ale clădirilor, în afară aliniamentului elementelor verticale de rezistenta de la parter, se va putea face numai în zonele cu seismicitate redusă, cu prevederea unor măsuri speciale pentru asigurarea deplinei stabilitati a clădirilor.
C. Construcțiile pentru activități cultural-educative
Construcțiile pentru activități cultural-educative se vor proiecta și executa astfel încît să asigure în mod obligatoriu:
a) soluții constructive și arhitecturale care să permită o buna funcționalitate, în raport cu destinația fiecărei clădiri și încadrarea organică în planul de sistematizare a localității;
b) amplasarea celor mai importante obiective în asa fel încît să se asigure valorificarea corespunzătoare a întregului ansamblu arhitectural;
c) dimensionarea încăperilor cu funcțiuni principale și auxiliare cu respectarea normelor specifice fiecărei categorii, evitarea spațiilor care nu au rol utilitar și reducerea la strictul necesar a celor afectate circulației;
d) circulatii fluente cu posibilități de evacuare rapida;
e) imbinarea în mod armonios a principiilor de estetica moderne cu elementele arhitecturii traditionale românești;
f) adoptarea de soluții arhitecturale care să excludă elementele decorative grele, care duc la încărcarea inutila a construcției.
D. Construcțiile pentru ocrotirea sănătății
Construcțiile pentru sănătate și odihnă se vor realiza cu respectarea următoarelor condiții obligatorii:
a) asigurarea cerințelor de funcționare, corespunzător profilului unității și normelor specifice de exploatare;
b) corelarea soluțiilor arhitecturale cu cele constructive, dimensionarea volumelor și suprafețelor în stricta concordanta cu capacitatea și destinația unităților;
c) stabilirea capacității obiectivelor din rețeaua sanitară cu respectarea stricta a normelor de structura și profil ale unităților și evitarea realizării de complexe spitalicești cu capacități foarte mari;
d) asigurarea evacuarii rapide prin trasee de circulație simple și cît mai scurte, prevederea de accese exterioare la subsolul clădirilor;
e) punerea deplina în valoare și protejarea factorilor naturali balneari sau climatici cu calități terapeutice și profilactice, ținînd seama de cerințele ocrotirii sănătății populației și prevederile normelor de sistematizare.
E. Construcțiile pentru comerț
Construcțiile pentru comerț vor respecta următoarele condiții obligatorii:
a) dezvoltarea rețelei comerciale corespunzător cerințelor populației, cu respectarea planurilor de sistematizare și a normelor de organizare stabilite potrivit legii;
b) asigurarea cerințelor functionale ale unei activități comerciale eficiente, potrivit specificului fiecărui obiectiv;
c) respectarea condițiilor igienico-sanitare pentru fiecare categorie de mărfuri ce face obiectul de activitate al unității;
d) corelarea soluțiilor arhitecturale cu cele constructive, realizarea spațiilor destinate circulației în magazine, fără incrucisari și cu posibilități de evacuare rapida;
e) limitarea spațiilor de depozitare la strictul necesar și amplasarea acestora în condițiile prevăzute de lege;
f) proiectarea spațiilor comerciale dispuse la nivelurile inferioare ale clădirilor de locuit numai cu respectarea sistemului constructiv adoptat pentru aceste clădiri; spațiile comerciale pentru care cerințele functionale nu permit respectarea acestei condiții se vor realiza în construcții separate, în afară clădirilor de locuit.
F. Construcțiile agrozootehnice
Construcțiile agrozootehnice vor trebui să asigure cele mai bune condiții de funcționare corespunzător destinației lor, astfel încît să permită obținerea unei producții maxime și a unor randamente sporite, în condițiile respectării normelor agrozootehnice.
La proiectarea și executarea construcțiilor agrozootehnice se vor respecta următoarele condiții obligatorii:
a) alegerea unor amplasamente care să evite scoaterea terenurilor din circuitul agricol și sa valorifice condițiile locale;
b) adoptarea de soluții constructive care să permită folosirea pe scara larga a materialelor locale;
c) dimensionarea instalațiilor la strictul necesar specificului tehnologic;
d) dimensionarea construcțiilor astfel încît să se asigure rezistenta, stabilitatea și durabilitatea corespunzător destinației lor;
e) alegerea soluțiilor constructive și functionale în conformitate cu prescripțiile sanitar-veterinare;
f) prevenirea și combaterea poluarii mediului înconjurător.
Silozurile și magaziile destinate condiționarii și depozitarii cerealelor, semințelor și altor produse vor fi proiectate și realizate astfel încît să asigure deplina protecție a produselor depozitate față de agenții atmosferici, potrivit prescripțiilor și regulilor specifice.
G. Construcțiile hidrotehnice
Construcțiile hidrotehnice și lucrările de gospodărire a apelor vor trebui să asigure o folosire complexa, în scopuri energetice, de alimentare cu apa, navigație, irigații, agrement, exploatare piscicolă și altele, în funcție de condițiile naturale, cuprinzînd și lucrările de combatere a eroziunii solului și de consolidare a versantilor.
În proiectarea și execuția construcțiilor hidrotehnice se vor respecta următoarele condiții obligatorii:
a) adoptarea soluțiilor și măsurilor care asigura evitarea oricăror deteriorări la baraje ca urmare a acțiunii apei, a solicitărilor seismice sau de alta natura, precum și evitarea colmatarii lacurilor de acumulare;
b) prevederea la baraje a aparaturii pentru urmărirea comportării lor în timp și semnalarea apariției fenomenelor care pot influența siguranța în exploatare;
c) asigurarea durabilitatii, stabilitatii și a siguranței în exploatare, a etanseitatii și rezistentei mecanice, a rezistentei la acțiunea factorilor atmosferici, la eroziune și coroziune, la eforturile specifice construcțiilor masive și la acțiunea agenților chimici și biologici ce pot aparea pe parcursul duratei de serviciu;
d) adoptarea de soluții constructive eficiente, cu consumuri reduse de metal și ciment și o larga folosire a materialelor locale și anrocamentelor;
e) încadrarea organică a lucrărilor în cadrul natural, în funcție de caracteristicile geologice, hidrologice și morfologice ale acestuia.
Construcțiile pentru irigații și desecări se vor proiecta și realiza în funcție de cerințele exploatării agricole și de condițiile naturale specifice fiecărui perimetru, în condiții de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a) valorificarea deplina și cu eficienta sporită a tuturor terenurilor din perimetrele care se amenajeaza prin sporirea continua a capacității lor de producție și prevenirea fenomenelor de degradare a solului;
b) asigurarea de condiții optime de umiditate pe toată perioada de vegetație;
c) dimensionarea lucrărilor de aductiune și evacuare din sistemele de irigații, cu adoptarea de soluții care să folosească deplin posibilitățile de distribuire gravitationala a apei și sa reducă la minimum consumul de energie electrica și pierderile de apa;
d) amplasarea canalelor, de regula pe trasee rectilinii, și executarea lor în principal în săpătura, cu limitarea rambleelor la situațiile strict necesare;
e) prevederea de inlocuitori de metal pentru echipamentele de conducere și distribuire a apei;
f) îndepărtarea excesului de apa la suprafața terenului și controlul regimului de umiditate, pentru a se evita scoaterea terenurilor din producția agricolă prin saraturare sau inmlastinari;
g) amplasarea rețelelor de desecare-evacuare pe cotele cele mai joase ale terenului, prin folosirea depresiunilor naturale și evitarea excavatiilor în pămînturi instabile.
Construcțiile pentru combaterea eroziunii solului vor asigura protecția și conservarea fondului funciar în zonele cu relief accidentat și se vor realiza cu parametrii de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a) reducerea pierderilor de sol fertil de pe versanți în limitele normate, în raport cu condițiile naturale locale;
b) punerea în valoare agricolă sau silvică a terenurilor neproductive din perimetrul care se amenajeaza și a terenurilor afectate de alunecări;
c) fixarea și consolidarea formatiunilor erozionale de adîncime și micșorarea transportului de material solid;
d) adoptarea de soluții constructive pentru consolidarea malurilor și alte lucrări, cu folosirea de materiale locale.
H. Construcțiile pentru transporturi
Construcțiile de cai ferate și drumuri vor fi proiectate și executate în condiții de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a) adoptarea de soluții constructive pentru terasamente, lucrări de arta și suprastructura corespunzător sarcinilor de trafic și care, prin rezistenta și stabilitate, sa creeze condiții pentru siguranța deplina a circulației;
b) realizarea de terasamente corespunzător compactate și protejate, care să nu fie afectate de acțiunea apelor;
c) prevederea la lucrările de cai ferate de instalații de semnalizare, centralizare, bloc de linie și telecomunicații în stricta concordanta cu necesitățile de exploatare și condițiile de siguranță deplina a circulației;
d) adoptarea, pentru infrastructura drumurilor, a soluțiilor care să asigure o buna comportare în timp a părții carosabile a drumului;
e) adoptarea unor trasee optime, care să necesite un volum redus de terasamente și să asigure o ocupare minima de teren agricol;
f) adoptarea unor soluții constructive eficiente pentru suprafața de rulare a drumurilor, astfel ca acestea să permită circulația în condiții de siguranță a vehiculelor, cu vitezele și tonajele prescrise;
g) prevederea de soluții constructive care să permită exploatarea în deplina siguranța a podurilor, tunelelor, viaductelor, precum și utilizarea pe scara larga a materialelor locale pentru executarea acestora.
I. Construcțiile tehnico-edilitare
Construcțiile tehnico-edilitare, cuprinzînd rețele de utilități și comunicații și clădirile aferente, care deservesc obiectivele industriale, ansamblurile de locuințe, obiectivele social-culturale și celelalte clădiri orășenești, se vor proiecta și executa astfel încît să asigure în mod obligatoriu:
a) o buna funcționalitate și o deplina siguranța în exploatare;
b) alegerea traseelor optime, cu folosirea eficienta a caracteristicilor terenului și evitarea traversarii unor cursuri de apa și cai de comunicații importante;
c) folosirea de soluții care să economiseasca metalul, să asigure costuri minime în exploatare și o execuție cu un înalt grad de industrializare.
Capitolul 3 — Obligații și raspunderi în asigurarea calității construcțiilor ↑ Cuprins
Secțiunea I — Obligațiile și răspunderea ministerelor, celorlalte organe centrale și locale
Ministerele și celelalte organe centrale și locale titulare de investiții sînt obligate sa ia măsuri tehnico-organizatorice pentru desfășurarea în bune condiții a procesului de producție și răspund de calitatea lucrărilor de construcții-montaj executate la unitățile subordonate, în care scop sînt obligate:
a) să asigure includerea în nota de comanda a tuturor datelor necesare pentru elaborarea de soluții constructive eficiente;
b) sa verifice și sa accepte numai documentații de proiectare cu soluții care asigura calitatea construcțiilor și să solicite proiectantului modificarea proiectului cînd constata ca prevederile acestuia conduc la o calitate necorespunzătoare;
c) sa ia măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale și tehnice stabilite de lege, pentru ca lucrările să se desfășoare în mod corespunzător;
d) sa supravegheze realizarea corecta a lucrărilor și respectarea proiectelor de execuție și sa ia măsuri pentru înlăturarea deficiențelor constatate;
e) sa controleze modul în care unitățile beneficiare își îndeplinesc obligațiile privind asigurarea calității construcțiilor și întocmirea cărții tehnice a construcției;
f) sa îndrume și sa verifice activitatea comisiilor de recepție pentru a asigura o înaltă exigenta la recepția lucrărilor; sa controleze realizarea sarcinilor stabilite de comisia de recepție;
g) sa controleze modul în care unitățile beneficiare asigura exploatarea construcțiilor și sa ia măsuri pentru respectarea prevederilor din proiect și din normele pentru întreținerea și repararea acestora.
Ministerele care au în subordine unități de construcții-montaj sînt obligate:
a) sa ia măsuri pentru buna organizare și desfășurare a lucrărilor de construcții pe toate santierele unităților în subordine;
b) să asigure specializarea unităților de construcții, dotarea lor corespunzătoare, introducerea rezultatelor cercetărilor științifice, a noilor metode și tehnici constructive și generalizarea experienței avansate;
c) sa organizeze controlul de calitate a lucrărilor de construcții și sa verifice activitatea compartimentelor de control tehnic de calitate din unitățile de construcții-montaj;
d) sa analizeze anual nivelul calitativ al lucrărilor de construcții, executate de unitățile în subordine, și sa ia măsuri pentru ridicarea continua a calității construcțiilor;
e) sa ia măsuri pentru pregătirea și perfecționarea cadrelor de constructori;
f) sa urmărească executarea de către constructor a sarcinilor stabilite de comisiile de recepție și de organele superioare de control.
Secțiunea a II-a — Obligațiile și răspunderile unităților beneficiare de investiții
Unitățile beneficiare de investiții răspund de stabilirea cerințelor tehnice și functionale ale construcțiilor, de realizarea acestora în execuție și de exploatarea lucrărilor în stricta conformitate cu documentația de execuție, în care scop sînt obligate:
a) sa prevadă în nota de comanda pentru întocmirea proiectului soluții constructive care să asigure respectarea riguroasă a normelor de calitate și care permit reducerea volumelor și suprafețelor construite, reducerea duratei lucrărilor și realizarea unui grad ridicat de industrializare în execuție;
b) sa verifice documentațiile de proiectare și să le accepte numai dacă corespund în întregime condițiilor de calitate;
c) să asigure condițiile materiale și tehnice necesare pentru desfășurarea lucrărilor fără întreruperi de natura a prejudicia calitatea;
d) sa supravegheze realizarea corecta a lucrărilor pe faze, în conformitate cu proiectele de execuție, și sa semnaleze proiectantului abaterile constatate;
e) să asigure recepția pe faze a lucrărilor și sa consemneze în procese-verbale, împreună cu executantul, calitatea lucrărilor de fundații, a structurii de rezistenta, precum și a oricăror lucrări care devin ascunse;
f) sa îndeplinească măsurile stabilite de comisia de recepția și sa urmărească îndeplinirea sarcinilor prevăzute de aceasta pentru proiectant și constructor;
g) sa exploateze construcțiile în conformitate cu prevederile din proiect, din caietul de sarcini și din normele de întreținere și reparații; sa nu efectueze nici o modificare fără aprobările prevăzute în prezenta lege.
Unitățile beneficiare de investiții sînt obligate sa înscrie în cartea tehnica a construcției date privind:
a) autorul proiectului, constructorul, specialiștii care în timpul execuției au atestat calitatea acesteia și componenta comisiei de recepție;
b) gradul de seismicitate luat în calcul la proiectarea și executarea construcției;
c) principalele date și documente privind modul și condițiile în care s-a realizat construcția și recepția acesteia;
d) rezultatele încercărilor de laborator și probelor de calitate efectuate pe parcursul execuției lucrărilor;
e) prescripțiile de baza care trebuie respectate în timpul exploatării construcției, precum și elementele necesare urmăririi comportării acesteia în timp.
Cartea tehnica a construcției cuprinde în mod obligatoriu proiectul de execuție.
În cazul în care s-au efectuat, cu aprobările prevăzute de lege, reparații, modificări, schimbări de destinație sau extinderi ale construcției, cartea tehnica a construcției va cuprinde și proiectele speciale pe baza cărora aceste lucrări au fost executate.
Unitățile beneficiare nu au dreptul sa aducă nici o modificare construcțiilor.
În mod excepțional și în cazuri temeinic justificate se pot aduce numai acele modificări prin care nu se afectează rezistenta și stabilitatea construcțiilor. Astfel de modificări se vor executa numai pe baza unui proiect special elaborat, avizat de unitatea care a proiectat structurile de rezistenta și numai cu acordul organelor Inspecției de stat în construcții.
În cazul în care lipsește documentația de execuție a structurii de rezistenta, proiectul de modificare se va putea face numai pe bază de expertiza, cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții.
Secțiunea a III-a — Obligațiile și răspunderile unităților de proiectare
Unitățile de proiectare poarta întreaga răspundere pentru asigurarea prin proiect a rezistentei, durabilitatii, siguranței în exploatare, bunei comportări în timp, precum și a celorlalte însușiri calitative specifice fiecărei construcții, în funcție de destinația sa și de condițiile prevăzute pentru realizarea și exploatarea acesteia, în care scop sînt obligate:
a) să asigure reflectarea în proiecte a indicatorilor din nota de comanda, a avizelor și acordurilor organelor componente, a parametrilor tehnici și tehnico-economici;
b) sa ia măsurile necesare pentru ca soluțiile adoptate în proiecte sa satisfacă condițiile de calitate cu utilizarea de materiale eficiente, adecvate caracterului construcției, cu tehnologii de execuție cu un înalt grad de industrializare și mecanizare;
c) sa promoveze folosirea pe scara larga a metodelor moderne de calcul în proiectare, precum și a proiectelor tip, pe care să le perfecționeze în mod sistematic;
d) sa experimenteze pe modele, ori de cîte ori este cazul, soluțiile tehnice din proiect, în vederea verificării și perfecționării acestora;
e) sa ia măsuri pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor științifice și generalizarea soluțiilor tehnice avansate, initiind noi cercetări în domenii de perspectiva;
f) să asigure verificarea exigenta a tuturor proiectelor elaborate, corectitudinea și exactitatea calculelor din planuri și din piesele scrise ale proiectelor, luînd măsuri pentru refacerea celor necorespunzătoare calitativ;
g) sa supravegheze și sa urmărească realizarea construcțiilor în vederea respectării întocmai, pe șantier, a prevederilor proiectelor;
h) sa stabilească, împreună cu beneficiarul, obiectele de construcții a căror comportare calitativă trebuie urmărită în timp și sa elaboreze programul de urmărire;
i) să asigure îndeplinirea, potrivit legii, a obligațiilor ce revin proiectantului în legătură cu recepția obiectivelor de investiții;
j) sa adopte, prin programe speciale anuale, măsuri pentru îmbunătățirea calității soluțiilor de proiectare;
k) sa întocmească, ori de cîte ori este nevoie, caiete de sarcini privind executarea lucrărilor, precum și prescripții de întreținere sau exploatare a construcției;
l) sa creeze condițiile pentru informarea și ținerea la curent a proiectanților cu cele mai noi și mai eficiente soluții tehnice, din țara și străinătate.
Conducerile unităților de proiectare răspund de asigurarea calității soluțiilor constructive și functionale prevăzute în proiect, de introducerea progresului tehnic și a noilor tehnologii, în care scop sînt obligate:
a) să asigure ca elaborarea fiecărui proiect să fie încredințată proiectanților care au cunoștințe și experienta corespunzătoare specificului și gradului de complexitate a problemelor ce se cer a fi soluționate prin acel proiect;
b) sa organizeze și să asigure îndrumarea tehnica unitară a proiectării pe întreaga unitate și generalizarea celor mai eficiente metode și soluții;
c) sa organizeze verificarea proiectelor, de către consiliile tehnico-economice, privind calitatea și eficienta economică a soluțiilor, înainte de predarea proiectelor la beneficiar;
d) sa interzică adoptarea unor soluții constructive care să conducă la scoaterea zidurilor în consola, față de planul structurii de rezistenta;
e) sa organizeze controlul pe santiere și să asigure participarea proiectanților la recepția obiectelor și obiectivelor de investiții;
f) sa organizeze urmărirea în exploatare a obiectivelor proiectate, în scopul perfecționării continue a soluțiilor;
g) sa organizeze și să asigure documentarea și informarea tehnica și de specialitate a proiectanților și a celorlalte cadre de specialitate din unitate prin dotarea unităților respective cu prescripții tehnice, cataloage de utilaje și materiale, reviste și cărți de specialitate.
Șeful de proiect răspunde împreună cu ceilalți proiectanți pentru asigurarea calității proiectului, a soluțiilor adoptate, și are următoarele obligații principale:
a) sa coordoneze proiectarea întregului obiectiv și a obiectelor componente, astfel încît să se realizeze un ansamblu unitar, cu înaltă funcționalitate, deplina siguranța în exploatare și eficienta maxima;
b) sa îndrume pe parcurs activitatea proiectanților și să asigure legătură cu proiectantii de diferite specialități care participa la elaborarea proiectului;
c) sa încadreze proiectul în indicatorii tehnico-economici din nota de comanda; să respecte acordurile și avizele legale;
d) să asigure colaborarea cu constructorul pentru stabilirea variantelor și soluțiilor constructive ce urmează a fi adoptate în proiect;
e) să asigure verificarea soluțiilor proiectului și sa participe nemijlocit la realizarea lui;
f) sa stabilească, împreună cu constructorul și cu beneficiarul, programul privind controlul de calitate pe șantier și să asigure executarea acestuia;
g) sa participe la recepția lucrărilor pentru care a îndeplinit funcția de șef de proiect.
Proiectantii răspund nemijlocit de calitatea soluțiilor elaborate și au următoarele obligații:
a) să respecte prevederile standardelor, caietelor de sarcini și ale celorlalte prescripții tehnice;
b) sa dimensioneze corect construcțiile și instalațiile aferente astfel încît să se asigure buna comportare a acestora pe întreaga durata normata de exploatare;
c) sa introducă în proiecte soluții care să asigure respectarea deplina a parametrilor calitativi privind rezistenta, durabilitatea, functionalitatea construcției, precum și a celorlalte cerințe calitative specifice obiectivului pe care îl proiectează;
d) sa participe direct, pe șantier, la executarea proiectului pe care l-a elaborat și sa controleze calitatea execuției, potrivit programului stabilit cu beneficiarul și constructorul.
Secțiunea a IV-a — Obligațiile și răspunderile consiliilor tehnico-economice
Consiliile tehnico-economice funcționează ca organe consultative în ministere, în celelalte organe centrale și locale, în unitățile de proiectare și în centralele și întreprinderile beneficiare. Ele răspund de verificarea documentațiilor tehnico-economice care stau la baza realizării construcțiilor.
Consiliile tehnico-economice din ministere și din celelalte organe centrale și locale, precum și din centralele și întreprinderile beneficiare, au obligația sa verifice dacă în notele de comanda și în proiectele de execuție, elaborate de unitățile de proiectare, se asigura:
a) respectarea prescripțiilor tehnice din domeniul construcțiilor și încadrarea în schițele și detaliile de sistematizare;
b) adoptarea unor concepții constructive și ipoteze de calcul corecte, corespunzătoare cerințelor de rezistenta, stabilitate și buna funcționalitate ale construcției;
c) luarea în considerare în proiect a solicitărilor seismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, precum și a solicitărilor datorate condițiilor naturale în care urmează să se realizeze și să se exploateze construcția;
d) prevederea de soluții judicioase ale planului general pentru reducerea la minimum a suprafețelor construite și realizarea de fluxuri tehnologice care să corespundă cerințelor de eficienta în exploatarea obiectivelor;
e) adoptarea de soluții tehnice care să ducă la consumuri reduse de ciment și oțel în proiectarea construcțiilor, cu respectarea parametrilor prevăzuți în plan.
Consiliile tehnico-economice din institutele de proiectare sînt obligate sa analizeze documentațiile tehnico-economice elaborate de proiectanți, în care scop trebuie:
a) sa verifice soluțiile constructive și conceptia de ansamblu a proiectului;
b) sa analizeze dimensionarea elementelor constructive în vederea asigurării rezistentei, stabilitatii, protecției antiseismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, și a protecției acestora împotriva incendiilor;
c) sa urmărească creșterea gradului de industrializare a lucrărilor prin utilizarea de proiecte tip și refolosibile, precum și a unor tehnologii care să conducă la mecanizarea operațiilor de executare a construcțiilor;
d) sa urmărească îmbunătățirea calității și eficientei economice a lucrărilor proiectate;
e) sa avizeze numai acele note de comanda, proiecte de execuție și caiete de sarcini care se încadrează în prevederile standardelor, normelor și normativelor tehnice.
Consiliile tehnico-economice au obligația sa controleze respectarea riguroasă în proiecte a normelor legale privind calitatea construcțiilor, sa propună îmbunătățiri ale soluțiilor din documentații și răspund pentru propunerile pe care le fac.
Organele de conducere colectivă din unități dezbat și aproba notele de comanda și proiectele de execuție numai după ce au fost avizate de către consiliul tehnico-economic din unitate.
Secțiunea a V-a — Obligațiile și răspunderile unităților de construcții-montaj
Unitățile de construcții-montaj răspund de executarea lucrărilor cu respectarea întocmai a prescripțiilor tehnice de calitate, în care scop au următoarele obligații principale:
a) sa ia măsurile necesare pentru realizarea lucrărilor de construcții la parametrii prevăzuți în proiecte și în prescripțiile tehnice;
b) sa examineze proiecte de execuție în vederea elaborării de propuneri de imbunatatire a soluțiilor constructive; sa ceara proiectantului modificarea acelor prevederi din proiecte care ar conduce la încălcarea unor norme tehnice de calitate;
c) sa organizeze efectuarea autocontrolului calității lucrărilor în toate fazele de execuție;
d) să asigure aprovizionarea cu materiale de buna calitate, precum și manipularea și depozitarea corespunzătoare a materialelor, astfel încît să se evite deteriorarea lor;
e) sa adopte măsurile necesare pentru confecționarea pe santiere și în atelierele proprii a unor produse prefabricate și semifabricate de buna calitate;
f) sa organizeze activitatea pe santiere, pe echipe complexe, cu folosirea, pentru stimularea calității lucrărilor, a formelor adecvate de retribuire a muncii în acord global;
g) sa organizeze compartimentul de control tehnic de calitate, asigurind încadrarea acestuia cu personal bine pregătit și dotarea cu aparatura de buna calitate;
h) sa adopte măsuri de remediere a defectiunilor construcției care i-au fost semnalate și de prevenire a repetarii acestor defectiuni;
i) sa supună recepției numai obiecte de construcții de buna calitate;
j) sa ia măsuri de ridicare a calificării profesionale a muncitorilor și de perfecționare a nivelului profesional al maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor;
k) sa predea beneficiarului documentele necesare pentru întocmirea cărții tehnice a construcției.
Se interzice unităților de construcții-montaj:
a) sa modifice, fără acordul prealabil al proiectantului, soluțiile tehnice din proiectele de execuție care pot afecta rezistenta, stabilitatea, functionalitatea, arhitectura sau siguranța în exploatare;
b) sa ascundă defecte de execuție sau să le remedieze în alte condiții decît cele prevăzute de lege;
c) să facă tăieri și perforari în diguri sau în alte lucrări de apărare împotriva inundațiilor.
Remedierea defectelor de execuție se face pe baza soluțiilor elaborate de unitățile de proiectare sau de construcții-montaj. Soluțiile de remediere a defectelor, elaborate de unitățile de construcții-montaj, trebuie însușite în prealabil de unitățile de proiectare și de beneficiar.
Directorii și ceilalți conducatori ai unităților de construcții-montaj răspund de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unității în domeniul calității și au următoarele obligații:
a) sa ia măsuri pentru respectarea riguroasă a proiectelor, a normelor și prescripțiilor tehnice pentru construcțiile realizate de către unitățile în subordine;
b) să asigure condițiile materiale, tehnice și organizatorice necesare pentru executarea lucrărilor în stricta conformitate cu documentațiile tehnice;
c) sa organizeze conlucrarea cu unitățile de proiectare la stabilirea soluțiilor constructive și elaborarea proiectelor de organizare și a fișelor tehnologice;
d) sa exercite un control permanent și exigent asupra calității și sa ia măsuri pentru înlăturarea operativă a deficiențelor constatate și stabilirea răspunderii persoanelor vinovate;
e) să asigure colaborarea cu proiectantul în scopul stabilirii în comun, pe parcursul proiectării, a soluțiilor și detaliilor care să permită aplicarea celor mai eficiente tehnologii de execuție;
f) sa încredințeze executarea lucrărilor unor cadre tehnice cu calificarea și experienta profesională corespunzătoare complexității construcțiilor și lucrărilor.
Șeful de șantier răspunde de calitatea lucrărilor executate și are următoarele obligații principale:
a) să asigure buna organizare a procesului de producție, condițiile necesare executării lucrărilor încredințate în conformitate cu prevederile proiectelor, ale prescripțiilor tehnice, precum și corecta aplicare a fișelor tehnologice;
b) sa organizeze gospodărirea judicioasă și economisirea materialelor necesare realizării lucrărilor ce i-au fost încredințate;
c) sa oprească execuția lucrărilor necorespunzătoare și sa ia măsuri de remediere și de tragere la răspundere a celor vinovați;
d) să respecte indicațiile date de organele Inspecției de stat în construcții, indicațiile organelor de control ale beneficiarului și proiectantului, să execute în termenele stabilite remedierele înscrise în procesele-verbale de control sau de recepție a lucrărilor.
Conducătorul de lot răspunde de executarea lucrărilor ce i-au fost încredințate, cu respectarea stricta a proiectelor de execuție, a caietelor de sarcini și a prescripțiilor tehnice, și are următoarele obligații principale;
a) să asigure executarea corecta a operațiilor de trasare și sa urmărească pe tot parcursul execuției respectarea riguroasă a caracteristicilor geometrice ale construcțiilor, conform prevederilor proiectelor;
b) sa controleze, în toate fazele de execuție, modul în care maistrii asigura respectarea riguroasă a prevederilor referitoare la calitatea lucrărilor cuprinse în proiecte și în prescripțiile tehnice;
c) să asigure verificarea calității materialelor și elementelor de construcții și instalații pe care le introduce în lucrare;
d) sa întocmească și sa țină la zi evidenta documentelor cerute de prescripțiile tehnice cu privire la calitatea și executarea lucrărilor;
e) să asigure verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și sa întocmească, împreună cu beneficiarul, documentele prevăzute de reglementările în vigoare pentru aceste lucrări.
Maistrul și șeful punctului de lucru răspund împreună cu șefii de echipa și muncitorii de calitatea operațiilor efectuate și au următoarele obligații principale:
a) sa organizeze locurile de muncă și procesele de producție și sa creeze condițiile necesare pentru executarea lucrărilor;
b) sa controleze calitatea lucrărilor executate de echipele a căror activitate o coordonează;
c) sa îndrume și sa controleze activitatea sefilor de echipa și a muncitorilor pentru respectarea riguroasă a proiectelor, caietelor de sarcini, prescripțiilor tehnice și fișelor tehnologice specifice fiecărei lucrări;
d) să efectueze operațiile de trasare și nivelment încredințate;
e) sa verifice calitatea materialelor, elementelor de construcții și instalații și sa introducă în lucrare numai materiale sau elemente de construcții și instalații care corespund calitativ prevederilor din proiecte, prescripții tehnice și caiete de sarcini;
f) sa controleze calitatea lucrărilor în toate etapele de execuție, inclusiv la predarea și primirea lucrărilor între echipe;
g) să efectueze recepția pe faze a lucrărilor executate de formatiile de lucru din subordine.
Șeful de echipa sau brigada răspunde de respectarea, în execuția lucrărilor, a prevederilor proiectului, prescripțiilor tehnice, fișelor tehnologice, regulilor specifice meseriilor respective și a indicațiilor tehnice date de maistru sau șeful punctului de lucru, precum și de controlul calității muncii prestate de muncitorii din echipa sau brigada sa.
Muncitorii răspund de calitatea lucrărilor realizate și au obligația să respecte întocmai tehnologia specifică de execuție a fiecărei operații, sa utilizeze numai materiale corespunzătoare calitativ, sa verifice prin autocontrol calitatea lucrărilor, să fie exigenti față de orice abatere produsă și sa remedieze operativ defectele de calitate constatate. De asemenea, trebuie să contribuie la ridicarea nivelului calitativ al construcțiilor, economisirea și gospodărirea judicioasă a materialelor.
Secțiunea a VI-a — Recepția construcțiilor
Recepția construcției constituie atestarea de către comisia de recepție a îndeplinirii condițiilor de calitate prevăzute în prescripțiile tehnice, în proiectele de execuție, în caietele de sarcini și în dispozițiile de șantier care au stat la baza executării construcției.
Comisiile de recepție a construcțiilor, constituie potrivit legii, răspund de admiterea la recepție numai a lucrărilor care corespund întocmai prescripțiilor de calitate specifice fiecărui gen de lucrări și au următoarele obligații principale:
a) sa verifice cu exigenta calitatea obiectelor și lucrărilor supuse recepției, pe baza constatărilor directe și a analizarii documentelor legale care atesta calitatea lucrărilor pe faze de execuție, inclusiv a lucrărilor care devin ascunse;
b) sa refuze receptionarea obiectelor care nu au fost complet terminate sau care nu îndeplinesc condițiile legale de calitate;
c) sa certifice calitatea construcțiilor recepționate, confirmind îndeplinirea condițiilor legale de calitate la data admiterii recepției.
Recepția fiecărui obiect de construcții se realizează în doua etape:
Recepția preliminară se face numai după terminarea integrală a lucrărilor de construcții. De la data recepției preliminare curge termenul de garanție, care este de 3 ani pentru construcțiile din sectorul minier, hidroenergetice și baraje, de 2 ani pentru construcțiile termoenergetice, linii și stații electrice, de 1 an și 6 luni pentru construcțiile de locuințe și de un an pentru construcțiile industriale și toate celelalte categorii de construcții.
Recepția finala se efectuează la expirarea perioadei de garanție.
Unitatea de construcții-montaj este obligată sa remedieze toate defectele de calitate ivite în perioada de garanție, care nu se datoresc culpei beneficiarului.
Prin recepția finala se verifica și se atesta:
a) comportarea normală în exploatare, în perioada de garanție, a obiectului receptionat, inclusiv a lucrărilor aferente;
b) efectuarea remedierii defectelor constatate la recepția preliminară sau apărute în perioada de garanție, precum și calitatea lor.
Remedierea defectelor de calitate apărute în perioada de garanție se efectuează de către organizația de construcții-montaj care a executat obiectul receptionat.
Procesul-verbal de recepție încheiat de comisia de recepție constituie documentul de atestare a calității construcției.
Secțiunea a VII-a: — Obligațiile și răspunderile Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții și ale altor organe
Inspectoratul General de Stat pentru Investiții-Construcții exercita inspecția de stat cu privire la calitatea construcțiilor și are următoarele obligații și raspunderi:
a) sa exercite controlul de stat al calității construcțiilor în toate etapele: în proiectare, în cursul execuției și în perioada de exploatare;
b) sa identifice fenomenele negative în proiectarea, executarea, receptionarea sau exploatarea construcțiilor și sa ia măsuri pentru eliminarea lor;
c) sa dispună sistarea execuției lucrărilor defectuos realizate, precum și refacerea lor pe seama persoanelor vinovate;
d) sa dea dispoziții unităților controlate în legătură cu remedierea deficiențelor constatate;
e) sa dispună repetarea sau completarea recepției atunci cînd constata ca hotărîrile adoptate de comisia de recepție nu respecta normele de calitate sau cînd comportarea construcției este periclitata;
f) sa propună sau sa emita norme metodologice privind atribuțiile, încadrarea cu personal și dotarea cu aparatura de verificare a calității construcțiilor, a compartimentelor de control tehnic de calitate din organizațiile de construcții-montaj și sa verifice activitatea acestor compartimente;
g) sa initieze sau sa organizeze, în colaborare cu ministerele și celelalte organe interesate, acțiuni pentru calificarea și ridicarea calificării profesionale a controlorilor tehnici de calitate; sa ia măsuri pentru realizarea programului de perfecționare profesională în vederea cunoașterii, generalizarii și aplicării metodelor și tehnicilor de control al calității construcțiilor;
h) să asigure documentarea tehnica specifică.
Institutul central de cercetare, proiectare și directivare în construcții are următoarele obligații principale cu privire la calitatea construcțiilor:
a) să asigure introducerea progresului tehnic în construcții prin organizarea activității de cercetare, proiectare și directivare în construcții;
b) sa elaboreze prescripții tehnice cu caracter obligatoriu în construcții și sa ia măsuri pentru perfecționarea permanenta a acestora;
c) sa ia măsuri pentru atestarea noilor materiale și elemente de construcții și sa aprobe omologarea noilor tehnologii, mașini și utilaje necesare activității de construcții;
d) să efectueze expertizarea unor soluții tehnice, proiecte și construcții, potrivit prevederilor legii;
e) să asigure publicarea tuturor normelor, normativelor și prescripțiilor tehnice referitoare la proiectarea și execuția construcțiilor.
Băncile finanțatoare sînt obligate sa refuze decontarea sau sa retragă din contul organizațiilor de proiectare, de execuție și beneficiare valoarea lucrărilor calitativ necorespunzătoare, pe baza actelor de control întocmite de organele de control prevăzute de lege.
Capitolul 4 — Controlul calității execuției lucrărilor de construcții-montaj ↑ Cuprins
Controlul calității execuției lucrărilor de construcții-montaj se exercită pe fiecare faza și are ca scop prevenirea sau eliminarea oricăror defectiuni apărute în cursul execuției lucrărilor.
În cazul constatării unor defectiuni, organele de control sînt obligate sa ia măsuri pentru oprirea, refacerea sau remedierea lucrărilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.
Controlul calității execuției lucrărilor de construcții-montaj se exercită de unitățile de proiectare, de execuție, de beneficiari, de organele ierarhic superioare și de băncile finanțatoare, precum și de organele inspecției de stat în construcții.
În unitățile de construcții-montaj controlul tehnic de calitate se organizează ca parte integrantă a activității de producție, în compartimente de specialitate, aflate în subordinea directa a conducătorului unității și a inspecțiilor de specialitate în construcții din cadrul consiliilor județene de control muncitoresc al activității economice și sociale.
Compartimentul de control tehnic de calitate are următoarele obligații principale:
a) sa controleze în mod sistematic, la toate obiectele, principalele faze de execuție care prin natura lor sînt determinate pentru calitatea lucrării;
b) sa controleze exigent modul în care se efectuează recepția calitativă a materialelor și a elementelor de construcții;
c) sa îndrume și sa controleze activitatea laboratoarelor proprii de control al calității.
Compartimentul de control tehnic al calității controlează și calitatea elementelor de construcții și de instalații ce se realizează pe santierele organizațiilor de construcții-montaj sau în atelierele proprii ale acestora.
Conducătorul compartimentului de control tehnic al calității are următoarele obligații principale:
a) sa organizeze, sa îndrume și sa verifice activitatea controlorilor tehnici de calitate și a laboratoarelor;
b) sa oprească continuarea executării lucrărilor la care s-au produs defecte de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuție;
c) sa ceara conducerii organizației de construcții-montaj remedierea deficiențelor constatate și luarea de măsuri pentru evitarea repetarii lor;
d) sa sesizeze organele Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții în cazul producerii unor accidente tehnice sau al respingerii construcției datorită unor defecte de calitate.
Personalul din activitatea de control tehnic al calității trebuie să fie autorizat de către organele Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții.
Numirea, schimbarea din funcție, sancționarea disciplinară sau desfacerea contractului de muncă al personalului din activitatea de control tehnic al calității se face de conducătorul unității, cu acordul organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții. Pentru conducătorul compartimentului este necesar și acordul organului ierarhic superior.
Controlorii tehnici din cadrul compartimentului de control tehnic al calității au următoarele obligații principale:
a) sa verifice, conform planului de control, calitatea lucrărilor executate, precum și asigurarea condițiilor de realizare a cerințelor de calitate în fazele următoare de execuție;
b) sa ceara remedierea imediata a defectelor constatate și sa urmărească modul lor de realizare;
c) sa verifice corectitudinea recepției elementelor structurii de rezistenta precum și a lucrărilor ce devin ascunse;
d) sa verifice calitatea elementelor de construcții realizate în cadrul șantierului, precum și modul în care se efectuează pe șantier recepția calitativă a materialelor și elementelor de construcții livrate de industrie;
e) sa ceara șefului de șantier sistarea execuției lucrărilor necorespunzătoare.
Șefii laboratoarelor și personalul acestora au obligația să efectueze analize, încercări și sa stabilească rețelele cu respectarea riguroasă a prescripțiilor tehnice, raspunzind de exactitatea rezultatelor și de transmiterea lor la timp.
Controlul beneficiarului se exercită prin personal tehnic de specialitate, care are următoarele obligații principale:
a) sa predea în mod corect reperele de nivelment și coordonatele aferente construcțiilor;
b) sa verifice calitatea lucrărilor executate, precum și a materialelor și elementelor de construcții și de instalații introduse în lucrare; sa ceara oprirea, refacerea sau remedierea lucrărilor executate calitativ necorespunzător de unitatea de construcții-montaj;
c) sa sesizeze proiectantului abaterile de la proiect din timpul execuției;
d) sa participe împreună cu executantul la verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse și sa consemneze în procese-verbale constatările făcute;
e) sa participe la controlul efectuat de proiectant asupra calității construcțiilor;
f) sa accepte la plata numai lucrările calitativ corespunzătoare.
Capitolul 5 — Raspunderi și sancțiuni ↑ Cuprins
Pagubele materiale datorate distrugerii sau degradării construcțiilor ori părților de construcții produse din vina proiectantului, constructorului ori altor persoane care participa la realizarea, controlul sau exploatarea construcțiilor se suporta de către acestea, potrivit atribuțiilor și gradului de culpabilitate ale fiecăruia.
Confirmarea calității construcțiilor de către organele de control tehnic al calității, de către organizațiile beneficiare de investiții sau de către comisiile de recepție nu inlatura răspunderea directa pentru calitate a celor care au organizat și condus procesul de proiectare și execuție și nici a celor care au proiectat sau executat direct construcții la care ulterior se constata defectiuni.
Persoanele însărcinate cu efectuarea controlului răspund de calitatea construcției împreună cu proiectantul, constructorul și beneficiarul, fiecare potrivit atribuțiilor și gradului sau de vinovăție.
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi proiectarea și realizarea unei construcții ori executarea oricărei modificări a acesteia fără respectarea prescripțiilor tehnice legale privind stabilitatea și rezistenta, dacă aceasta ar putea avea drept consecința pierderi de vieți omenești, distrugerea ori degradarea unor instalații sau utilaje importante ori alte consecințe grave.
Faptele prevăzute în alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii dacă au avut ca urmare distrugerea totală sau parțială a construcției, moartea sau vătămarea grava a integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalații sau utilaje importante ori alte consecințe grave.
Constituie infracțiuni și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani executarea oricărei modificări la construcție cu încălcarea prevederilor referitoare la aprobarea și executarea acestor modificări.
Constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrșite în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează cu amendă:
I. De la 3.000 lei la 10.000 lei:
a) emiterea notei de comanda pentru întocmirea proiectului lucrărilor de construcții cu date gresite;
b) nerespectarea prescripțiilor tehnice în proiectare și în execuție;
c) neexecutarea obligațiilor privind modul de întreținere și exploatare a construcțiilor;
d) neremedierea defectelor la lucrări care pe parcursul execuției devin ascunse;
e) neînștiințarea Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții, în termen de 12 ore, despre producerea accidentelor tehnice;
f) neaducerea la îndeplinire, în termenul stabilit prin procesul-verbal de constatare, a indicațiilor date de către organele Inspecției de stat în construcții;
g) neasigurarea de către conducătorii unităților de proiectare și de execuție a condițiilor organizatorice necesare pentru realizarea construcțiilor la un nivel calitativ corespunzător.
II. De la 1.000 lei la 3.000 lei:
a) omisiunea de a înscrie în cartea tehnica a construcției elementele necesare pentru urmărirea comportării în timp a acesteia;
b) neexecutarea obligațiilor privind verificarea încadrării proiectelor de execuție în prevederile notelor de comanda aprobate sau neremedierea defectelor din proiecte constatate direct ori care au fost aduse la cunoștința de unitatea de construcții-montaj;
c) nesupravegherea execuției, neexecutarea controlului lucrărilor, precum și neîndeplinirea obligațiilor legale de a cere oprirea, refacerea sau remedierea lucrărilor necorespunzătoare ori de a refuza plata acestora;
d) nerespectarea obligațiilor privind recepția lucrărilor.
III. De la 500 lei la 1.000 lei:
a) neanuntarea la timp a proiectantului despre abaterile de la proiect pe parcursul executării lucrărilor;
b) neasigurarea condițiilor de manipulare și depozitare a materialelor care conduc la degradarea acestora;
c) neînștiințarea organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții despre receptiile respinse ca urmare a calității necorespunzătoare a lucrărilor;
d) neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor și a obligațiilor privind întreținerea și reparațiile;
e) neexecutarea obligațiilor privind controlul sistematic al calității construcțiilor și al lucrărilor.
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 80 și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane cu atribuții de control din cadrul Inspecției de stat în construcții și al organelor sale teritoriale.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, contravenientul poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se depune la organul din care face parte organul constatator.
Aplicarea sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute la art. 80 din prezenta lege se prescrie în termen de doi ani de la data săvîrșirii faptei.
În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la art. 80 le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Capitolul 6 — Dispoziții finale ↑ Cuprins
Pentru materialele și elementele de construcții și instalații produse în industrie se aplică prevederile Legii calității produselor și serviciilor.
Pentru lucrările genistice ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne controlul calității proiectării și execuției se exercită de către organele de specialitate ale acestor ministere.
Institutele de cercetare, proiectare, întreprinderile de construcții-montaj și unitățile beneficiare de investiții trebuie să conceapa și sa prevadă inglobarea în baraje și alte construcții de importanța deosebită a aparaturii de control și a reperelor necesare urmăririi comportării în timp a construcțiilor sau a anumitor elemente ale structurii de rezistenta, inclusiv a acțiunii seismice asupra construcțiilor respective. Beneficiarul de investiție are obligația sa întrețină în bune condiții aparatura și reperele, sa urmărească și sa verifice comportarea în timp a construcțiilor în baza normativelor tehnice elaborate în acest scop.
În contractele de proiectare sau de antrepriza se vor prevedea, ori de cîte ori este cazul, condițiile și cerințele specifice de calitate necuprinse în prescripțiile tehnice, obligația respectării acestora, precum și răspunderile părților contractante.
Contractele economice încheiate de organizațiile de construcții-montaj cu furnizorii de materiale sau de elemente de construcții și instalații vor prevedea obligația respectării de către aceștia a condițiilor de calitate și de garanție pentru produsele livrate și a concordanței stricte între caracteristicile furniturii și certificatul de calitate însoțitor.
Furnizorii sînt obligați ca, în termen de 15 zile de la primirea comunicării unității de construcții-montaj, sa remedieze sau sa înlocuiască materialele sau elementele de construcții și de instalatie necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Ei răspund pentru daunele produse prin neexecutarea sau executarea cu întîrziere a acestei obligații.
Constructorul și proiectantul răspund pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la predare, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de serviciu normata, pentru viciile rezultate din neincadrarea construcției în gradul de seismicitate aprobat.
Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, care au în subordine unități de proiectare și unități de construcții-montaj, vor elabora, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, colecții cu extrase din prescripțiile tehnice referitoare la calitatea construcțiilor, pe specific de lucrări, necesare proiectanților și personalului de șantier.
Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor adopta, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, pe baza normelor metodologice stabilite de Institutul central de cercetare, proiectare și directivare în construcții, în colaborare cu Ministerul Construcțiilor Industriale, Ministerul Energiei Electrice și Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare norme de întreținere și reparații pentru construcții, precum și norme pentru urmărirea comportării în timp a acestora.
Fiecare construcție va purta o placa cu numele autorilor.
Pentru evidentierea construcțiilor realizate la un nivel calitativ deosebit, atît în ceea ce privește conceptia proiectului, cît și execuția lucrărilor, ministerele și celelalte organe centrale și locale, titularii de investiții, cu consultarea organizațiilor de proiectare și de construcții-montaj, vor face anual propuneri Consiliului de Miniștri, cu avizul Inspectoratului General de Stat pentru Investiții-Construcții, privind acordarea titlului distinctiv de "Cea mai buna construcție a anului". Acest titlu se va decerna pe titulari de construcții, pe județe și pe categorii de construcții. Proiectantii și constructorii vor primi diplome, iar construcția va fi marcată cu o placa pe care se va înscrie titlul distinctiv obținut și numele autorilor.
Dispozițiile prezentei legi referitoare la obligațiile și răspunderile unităților de construcții-montaj și ale personalului din cadrul acestora se aplică în mod corespunzător și unităților care executa lucrări de construcții-montaj în regie, celor care prestează servicii în construcții către populație, precum și unităților cooperatiste și obștești care realizează lucrări de construcții.
Dispozițiile prezentei legi referitoare la controlul execuției lucrărilor de construcții-montaj și la menținerea calității acestora pe parcursul exploatării se aplică în mod corespunzător și construcțiilor a căror execuție se realizează în regie de persoane fizice sau de persoane juridice, altele decît organizațiile socialiste, sau care sînt în proprietatea acestora.
Dispozițiile contrare prezentei legi se abroga.