LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978

Învățămîntul preșcolar are scopul de a contribui la stimularea gîndirii și inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasă, la însușirea unor cunoștințe necesare pregătirii pentru școala, la educarea acestora în spiritul dragostei față de patrie, partid și popor, formarea unor deprinderi de muncă, de ordine și disciplina, a trasaturilor de caracter și comportare înaintate.

Activitatea instructiv-educativă în grădinițele de copii se desfășoară pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educației și Învățămîntului. În organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, unitățile de învățămînt colaborează cu organizațiile de copii și femei.

Învățămîntul preșcolar se organizează pentru copiii în vîrsta de 3-6 ani și se realizează prin grădinițe de copii.

Grădinițele de copii funcționează, de regula, împreună cu școli.

Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. În condițiile legii, se pot organiza și grădinițe cu program prelungit sau cu program săptămînal.

Grădinițele de copii se organizează de către consiliile populare județene și al municipiului București, de regula, pe circumscripții școlare. Se pot organiza grădinițe de copii și pe lîngă unități socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular județean ori al municipiului București.

Planul de cuprindere a copiilor în învățămîntul preșcolar face parte integrantă din planul național unic de dezvoltare economico-socială a tarii.

Rețeaua de grădinițe se aproba, potrivit normelor prevăzute de lege, de Ministerul Educației și Învățămîntului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare județene și al municipiului București.

Învățămîntul primar și gimnazial asigura însușirea de către elevi a cunoștințelor științifice, tehnice și culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuală și fizica, la educarea politico-ideologica și patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul și dragostea acestora pentru munca, le formează deprinderi practice, îi orienteaza și îi pregătește, potrivit cerințelor de forta de muncă și aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor în învățămîntul liceal.

Învățămîntul primar și gimnazial se desfășoară în școli organizate pe circumscripții școlare.

În funcție de mărimea populației școlare, de gradul de dispersare a localităților și de baza materială existenta, școlile funcționează cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X.

În fiecare comuna sau oraș funcționează cel puțin o școala cu clasele I-X.

Pentru cultivarea și dezvoltarea unor talente și aptitudini deosebite în unitățile de învățămînt primar și gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice și coregrafie.

Școlile se înființează și se organizează corespunzător normelor unitare de structura aprobate potrivit legii.

Învățămîntul primar și gimnazial se organizează ca învățămînt de zi.

În clasa I a învățămîntului primar sînt cuprinși, de regula, copii care au împlinit vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului școlar.

Învățămîntul primar și gimnazial se desfășoară pe baza unor planuri de învățămînt și programe școlare unice. Planurile de învățămînt, programele și manualele școlare se elaborează și se asigura de Ministerul Educației și Învățămîntului.

Procesul de pregătire și educare a elevilor se realizează prin lecții, lucrări de laborator, practica productiva, precum și prin cercuri și alte activități instructiv-educative.

Practica productiva se efectuează în școli, în întreprinderi și alte unități economice și are ca scop să asigure elevilor cunoștințele și deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrări și realizarea de produse utile.

Conținutul practicii productive se stabilește prin planurile de învățămînt și programele școlare, eșalonat pe clase, în funcție de particularitățile de vîrsta și capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-socială a localităților.

Elevii care promovează clasa a VIII-a sînt obligați să urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu.

Învățămîntul liceal asigura tinerilor cunoștințele științifice, culturale și de specialitate, precum și policalificarea în meserii necesare încadrării în munca sau continuării studiilor în învățămîntul superior.

Învățămîntul liceal continua educarea prin munca și pentru munca a tineretului, asigura pregătirea unitară a tuturor elevilor în domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum și însușirea unor temeinice cunoștințe teoretice și practice de specialitate, în raport cu profilul liceului.

Totodată, învățămîntul liceal asigura educarea politico-ideologica și moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura și cunoaștere, cu un înalt nivel de constiinta socialistă.

Învățămîntul liceal se realizează prin licee, organizate pe tipuri și profile. Liceele se organizează, de regula, cu mai multe profiluri, în funcție de cerințele de pregătire a forței de muncă.

Rețeaua liceelor, nomenclatorul tipurilor și profilurilor de licee, precum și al meseriilor în care se pregătesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential.

Învățămîntul liceal de zi se organizează pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Învățămîntul liceal seral se organizează numai pentru treapta a II-a și are durata de 3 ani.

Treapta I de liceu este parte integrantă a învățămîntului obligatoriu de 10 ani și are menirea de a completa cunoștințele generale din învățămîntul gimnazial și de a asigura tuturor tinerilor pregătirea într-o meserie care să le permită să se încadreze în producție ca practicant, să se înscrie la școala profesională sau sa continue studiile în treapta a II-a de liceu.

Programele de învățămînt la disciplinele fundamentale și de cultura generală sînt unice pentru toate tipurile și profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri și profiluri se realizează în treapta I prin disciplinele legate de meseria în care elevii se pregătesc și prin activitatea practica.

Treapta a II-a de liceu completează elevilor pregătirea la disciplinele fundamentale și adinceste cunoștințele și deprinderile practice în meserie, pentru a se putea încadra direct în producție sau ca practicant, ori de a continua studiile în învățămîntul superior.

Programele de învățămînt la disciplinele fundamentale sînt unice pentru întregul învățămînt liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregătirii începute în treapta I, precum și posibilitatea de a-și alege profilul de învățămînt superior pe care îl doresc.

Diferentierea pregătirii pe tipuri și profiluri de liceu în treapta a II-a se realizează prin discipline de specialitate specifice profilului și meseriei alese, precum și prin activitatea practica.

Liceele se înființează și funcționează pe baza unei concepții unitare, sub conducerea, îndrumarea și controlul Ministerului Educației și Învățămîntului.

Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de către Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum și cu consiliile populare județene și al municipiului București.

Liceele se organizează ca unități de-sine-stătătoare cu clasele IX - XII. În condițiile prevăzute de lege, liceele folosesc, în comun cu școlile profesionale și de maiștri, baza materială, atelierele, laboratoarele și celelalte dotări.

Planul anual de școlarizare pentru treapta I și treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale de profil și consiliile populare județene și al municipiului București.

Repartizarea planului anual de școlarizare pe licee se face de către Ministerul Educației și Învățămîntului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil și consiliilor populare județene și al municipiului București.

În clasa a IX-a se înscriu fără concurs toți absolvenții învățămîntului gimnazial.

Unitățile de învățămînt au obligația să asigure orientarea școlară și profesională a elevilor în vederea realizării planului de școlarizare la toate tipurile și profilurile de licee.

În cazul în care numărul elevilor depășește numărul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învățămînt, înscrierea în clasa a IX-a se face pe baza verificării cunoștințelor și aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educației și Învățămîntului. Cei care nu au fost admiși vor fi indrumati să se înscrie la alte unități de învățămînt care dispun de locuri libere.

La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a învățămîntului obligatoriu de 10 ani, precum și certificat de calificare care le dau dreptul să se încadreze în producție ca practicanti în meseriile în care s-au pregătit, să se înscrie în învățămîntul profesional ori sa continue studiile în treapta a II-a a învățămîntului liceal.

Admiterea în treapta a II-a de liceu se face pe bază de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educației și Învățămîntului.

La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate înscrie orice persoană care desfășoară o activitate socială utila și îndeplinește condițiile de studii prevăzute de lege.

Întreprinderile și celelalte unități socialiste sînt obligate sa sprijine muncitorii și ceilalți oameni ai muncii care urmează învățămîntul liceal seral sa frecventeze cursurile și să-și însușească temeinic cunoștințele predate.

Procesul instructiv-educativ în învățămîntul liceal se desfășoară pe baza planurilor de învățămînt, programelor și manualelor școlare elaborate de Ministerul Educației și Învățămîntului, în colaborare cu celelalte ministere și alte organe centrale interesate.

Planurile de învățămînt se întocmesc diferențiat, pe tipuri și profiluri de licee. Ele sînt unitare pentru fiecare profil și cuprind disciplinele științifice fundamentale, disciplinele de cultura generală și social-politice, disciplinele de specialitate, precum și practica în producție.

Procesul instructiv-educativ se desfășoară prin lecții, lucrări de laborator, practica în producție, efectuată în timpul liceului și al stagiului de practicant, precum și prin cercuri și alte activități politico-ideologice, cultural-artistice și sportive.

Practica în producție se organizează, potrivit legii, în funcție de profilul liceelor, în concordanta cu cerințele de calificare pentru meseriile în care se pregătesc elevii.

Pentru practica în producție a elevilor se asigura, în condițiile prevăzute de lege, personal de specialitate și alte cadre calificate.

Absolvenții primei trepte a învățămîntului liceal care nu continua studiile în treapta a II-a de liceu sau în școala profesională se încadrează în producție, fiind obligați să efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni.

Absolvenții treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregătire prevede efectuarea unui stagiu de practicant și care nu continua studiile în învățămîntul superior se încadrează în producție, avînd obligația să efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.

Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea și conținutul acestuia, precum și modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Studiile liceale se încheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educației și Învățămîntului. Candidații care promovează examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat și certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice instituție de învățămînt superior sau să se încadreze în producție, potrivit legii.

Școlile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoștințele de specialitate și deprinderile practice necesare exercitării meseriilor în care se califica, pregătirea politico-ideologica, formarea și dezvoltarea conștiinței lor muncitoresti, educarea acestora în spiritul ordinii și disciplinei, al răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate, pentru bunul mers al activității unităților economice.

Școlile profesionale pregătesc muncitori calificați în strinsa legătură cu cerințele de forta de muncă ale economiei naționale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.

La școlile profesionale se primesc absolvenți ai învățămîntului obligatoriu de 10 ani.

Școlile profesionale funcționează cu învățămînt de zi și seral și au durata de 1 - 1 1/2 ani.

Școlile profesionale se organizează, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administrației de stat și cooperatiste, precum și de consiliile populare județene și al municipiului București, cu acordul Ministerului Educației și Învățămîntului și funcționează pe lîngă întreprinderi și alte unități socialiste.

Școlile profesionale funcționează împreună cu școli de maiștri sau centre de calificare ori ca unități de-sine-stătătoare.

În condițiile prevăzute de lege, școlile profesionale pot folosi în comun cu licee de profil baza materială.

În școlile profesionale se desfășoară cursuri de pregătire pentru mai multe meserii în funcție de necesarul de muncitori calificați.

Nomenclatorul meseriilor și durata pregătirii prin școlile profesionale, precum și planul anual de școlarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale și locale care organizează școli profesionale.

Repartizarea planului anual de școlarizare pe meserii, pentru fiecare școala, se face de ministere și celelalte organe centrale și locale care organizează astfel de școli, cu acordul Ministerului Educației și Învățămîntului.

Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs, organizat în condițiile stabilite de ministerele și celelalte organe centrale și locale care organizează școli profesionale, cu acordul Ministerului Educației și Învățămîntului.

Planurile de învățămînt, programele și manualele școlare se elaborează de ministerele și celelalte organe centrale și locale care organizează școli profesionale și se aproba de Ministerul Educației și Învățămîntului.

Planurile de învățămînt ale școlilor profesionale se elaborează diferențiat, în funcție de meseriile în care acestea pregătesc muncitori calificați. Planurile cuprind pregătirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice și tehnologice specifice, precum și disciplinele și activitățile menite să contribuie la educarea politico-ideologica și moral-cetateneasca a elevilor.

Procesul instructiv-educativ se desfășoară prin participarea nemijlocită la activitatea productiva, prin lecții, lucrări de laborator, precum și prin activități extrașcolare organizate cu elevii.

Practica în producție se organizează potrivit legii și se desfășoară zilnic, alternînd cu învățămîntul teoretic, în funcție de meseria în care se face pregătirea.

Pentru practica în producție a elevilor se asigura, în condițiile prevăzute de lege, personal de specialitate și alte cadre calificate.

Cursurile școlii profesionale se încheie prin susținerea unei probe practice în meseria în care s-a efectuat pregătirea. Absolvenții școlii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la încadrarea în producție, potrivit legii.

B. Școlile de maiștri

Școlile de maiștri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoașterea celor mai noi realizari în domeniul meseriei, a tehnicilor și tehnologiilor moderne de lucru, precum și cunoștințele de conducere și organizare științifică a producției și a muncii.

Școlile de maiștri se organizează pe lîngă întreprinderi și alte unități socialiste de către ministere și celelalte organe centrale, precum și de consiliile populare județene și al municipiului București și funcționează, de regula, împreună cu școlile profesionale.

Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la învățămîntul de zi și de 2 ani la învățămîntul seral.

Nomenclatorul specialitatilor care se pregătesc prin școli de maiștri și durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de școlarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale și locale care organizează astfel de școli.

Admiterea în școlile de maiștri se face pe bază de concurs, care se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de lege.

Procesul instructiv-educativ din școlile de maiștri se desfășoară pe baza planurilor de învățămînt, programelor și manualelor școlare elaborate de ministere și alte organe centrale și locale care organizează asemenea unități școlare, cu acordul Ministerului Educației și Învățămîntului.

La învățămîntul de zi, jumătate din timpul de școlarizare este afectat practicii în producție. Practica în producție se organizează și se desfășoară potrivit legii.

Cursurile școlilor de maiștri se încheie prin examen de absolvire, care consta din susținerea unui proiect sau lucrări de diploma pe o tema stabilită cu consultarea întreprinderilor pentru care aceștia se pregătesc. Elevii care promovează examenul de absolvire a școlii de maiștri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în funcția de maistru, în condițiile prevăzute de lege.

Învățămîntul superior pregătește specialiști cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura însușirea de către studenți a celor mai noi realizari din domeniul științei, tehnicii și tehnologiei, ale culturii și cunoașterii umane, a socialismului științific și conceptiei materialist-dialectice și istorice despre lume și viața, a ideologiei și politicii partidului, contribuie la progresul științei, tehnicii și culturii.

Învățămîntul superior se realizează prin politehnici, universități, institute, conservatoare și academii, organizate pe facultăți și secții.

În cadrul facultăților funcționează catedre, formate din cadrele didactice de aceeași specialitate sau de specialități apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele răspund de realizarea activității instructiv-educative, de producție și de cercetare științifică a personalului didactic și studenților, de îmbunătățirea conținutului științific și ideologic al programelor, manualelor și cursurilor, de modernizarea metodelor de predare și de educație, precum și de perfecționarea profesională și politica a personalului didactic.

Durata studiilor în învățămîntul superior este de 3 - 6 ani.

Studiile în instituțiile de învățămînt superior se realizează prin învățămînt de zi.

În instituțiile de învățămînt superior, inclusiv în cele de învățămînt superior tehnic, în condițiile prevăzute de lege se poate organiza învățămîntul seral, iar la unele facultăți sau secții și învățămînt fără frecventa.

Învățămîntul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care îndeplinește condițiile prevăzute de lege și lucrează nemijlocit în producție în meserii legate de profilul sau specialitatea facultății respective.

Durata studiilor la învățămîntul seral și fără frecventa este mai mare cu un an față de cea stabilită pentru învățămîntul de zi.

Înființarea instituțiilor de învățămînt superior, facultăților și secțiilor, precum și desfășurarea învățămîntului în limbile naționalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri și specializări pentru cursurile de zi, serale și fără frecventa, durata studiilor și planul de școlarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului.

Admiterea în învățămîntul superior se face pe bază de concurs.

Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La învățămîntul seral și fără frecventa sînt admise numai persoane încadrate în munca.

Condițiile de înscriere, disciplinele și probele de concurs, precum și organizarea și desfășurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educației și Învățămîntului.

Absolvenții cu diploma ai învățămîntului superior, încadrați în munca, pot urma, în condițiile stabilite de lege, o alta facultate prin învățămîntul seral sau fără frecventa.

În scopul pregătirii temeinice a studenților pentru munca și viața și al participării nemijlocite a învățămîntului superior la activitatea economică, științifică și culturală a tarii, întregul proces instructiv-educativ din învățămîntul superior se desfășoară pe baza integrării acestuia cu producția, proiectarea și cercetarea științifică.

Învățămîntul superior trebuie să asigure pregătirea specialiștilor în profiluri largi, care să le permită adaptarea rapida la transformările care au loc în viața economică și socială, în domeniul științei și tehnicii.

Procesul instructiv-educativ se desfășoară în conformitate cu planurile de învățămînt și programele stabilite de Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate.

Ministerul Educației și Învățămîntului, organele de conducere ale unităților de învățămînt superior, întregul personal didactic răspund de conținutul științific și politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor și materialelor didactice ajutatoare, necesare desfășurării procesului de învățămînt.

Practica în producție a studenților trebuie să asigure însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare exercitării eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocită la activitatea de producție, cercetare științifică și proiectare, la activități economice, social-politice, cultural-educative, didactice și de ocrotire a sănătății.

Activitățile desfășurate de studenți în cadrul practicii în producție se stabilesc pe baza planurilor de învățămînt și programelor de practica.

Unitățile de producție, cercetare, proiectare, de prestări de servicii, instituțiile social-politice, de învățămînt, sanitare, cultural-artistice pentru desfășurarea practicii în producție a studenților și cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale care au în subordonare facultăți, secții sau specializări și consiliile populare județene și al municipiului București.

În instituțiile de învățămînt superior se pot organiza, potrivit legii, unități de producție, cercetare, proiectare, precum și de prestări de servicii.

Studiile în instituțiile de învățămînt superior se încheie prin examenul de diploma. Absolvenții care promovează examenul primesc diplome, care le dau dreptul să fie repartizați în producție în condițiile prevăzute de lege.

În scopul pregătirii muncitorilor calificați din rindul persoanelor care nu au calificare într-o meserie, se organizează cursuri de calificare la locul de muncă.

Cursurile de calificare se organizează de întreprinderi și alte unități socialiste, în colaborare cu organizațiile de sindicat și de tineret.

Pentru pregătirea muncitorilor necesari mai multor unități socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate și în licee, școli profesionale sau centre de calificare.

Organizarea cursurilor de calificare se face fără scoatere din producție și se aproba de ministere și celelalte organe centrale de stat și cooperatiste, consiliile populare județene și al municipiului București sau de conducerile centralelor industriale cărora le sînt subordonate aceste unități, potrivit planului de școlarizare și în limita fondurilor alocate.

Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, în funcție de complexitatea meseriilor, și cuprind persoane care au absolvit cel puțin învățămîntul obligatoriu.

Condițiile de înscriere, meseriile și durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii și al Ministerului Educației și Învățămîntului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.

Planul anual de școlarizare se stabilește prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.

Cursurile de calificare se desfășoară potrivit programelor elaborate de organele în subordinea cărora se afla unitățile socialiste care le organizează.

Cursurile de calificare se încheie prin examenul de calificare, susținut în fața comisiei de pregătire și perfecționare, încadrare și promovare în munca din unitatea respectiva, pe baza căruia absolvenții primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în producție în condițiile prevăzute de lege corespunzător calificării obținute.

B. Învățămîntul agrozootehnic de masa

Învățămîntul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea și imbogatirea permanenta a cunoștințelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din întreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, în strinsa legătură cu activitatea pe care aceștia o desfășoară la locurile de muncă.

Învățămîntul agrozootehnic de masa are caracter permanent și se organizează pe profile de activitate și formații de muncă de către unitățile agricole de stat și cooperatiste, sub îndrumarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Pregătirea practica se realizează direct în procesul de producție al unităților agricole în care lucrează și consta din efectuarea de lucrări practice specifice și invatarea conducerii tractoarelor și a celorlalte mașini agricole.

Pregătirea teoretică se organizează în perioada de iarna în școli profesionale, licee agroindustriale ori alte unități școlare sau de producție și se realizează pe baza normelor și programelor elaborate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție și cu Ministerul Educației și Învățămîntului.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare învățămîntului agrozootehnic de masa.

Materialele didactice se acordă cursanților în mod gratuit.

În zonele necooperativizate, în perioada de iarna, direcțiile generale județene pentru agricultura și industrie alimentara, împreună cu comitetele județene de cultura și educație socialistă organizează cicluri de conferințe agrozootehnice și alte forme de pregătire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective.

În scopul perfecționării continue a pregătirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, în raport cu noile cuceriri ale științei și tehnicii, de cerințele dezvoltării economico-sociale a tarii, se organizează, în condițiile prevăzute de lege, forme de perfecționare a pregătirii profesionale.

Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului muncitor se organizează de către ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare județene și al municipiului București, pe specialități și profiluri din domeniul lor de activitate.

Ministerul Educației și Învățămîntului îndrumă și coordonează, potrivit legii, întreaga activitate de perfecționare a pregătirii personalului muncitor, asigurind înfăptuirea unitară a politicii partidului și statului în acest domeniu.

Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu Ministerul Muncii și Comitetul de Stat al Planificarii, elaborează, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum și ale consiliilor populare județene și al municipiului București, proiectul planurilor anuale și de perspectiva de perfecționare a pregătirii profesionale ca parte integrantă a planurilor și programelor de asigurare, pregătire și perfecționare a forței de muncă.

Pentru realizarea programelor de perfecționare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare județene și al municipiului București și unitățile din subordine, Ministerul Educației și Învățămîntului acorda, prin unitățile de învățămînt și de cercetare, îndrumare și asistența de specialitate, elaborează, împreună cu celelalte ministere și organe centrale, programe și tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfecționare, materiale documentare și alte lucrări necesare îmbunătățirii organizării și conținutului activității de perfecționare.

Activitățile desfășurate de cadrele didactice în cadrul perfecționării pregătirii profesionale a personalului muncitor constituie o îndatorire de serviciu, fiind incluse în norma didactica obligatorie a acestora.

B. Perfecționarea prin cursuri postuniversitare

Cursurile postuniversitare constituie o formă de perfecționare a pregătirii specialiștilor din diferite domenii ale economiei, științei, tehnicii și culturii care au absolvit o instituție de învățămînt superior cu durata de cel puțin 4 ani la cursurile de zi sau cel puțin 5 ani la cursurile serale sau fără frecventa, în scopul completării, adincirii sau reînnoirii cunoștințelor profesionale.

Cursurile postuniversitare se organizează de către instituțiile de învățămînt superior și se desfășoară în cadrul acestora.

Nomenclatorul de perfecționare pe domenii și planul anual de școlarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educației și Învățămîntului, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate.

Planurile de învățămînt și programele pentru cursurile postuniversitare se elaborează de instituțiile de învățămînt superior, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale interesate și se aproba de Ministerul Educației și Învățămîntului.

Cursurile postuniversitare se realizează, de regula, fără frecventa. Durata cursurilor, precum și condițiile desfășurării unor activități didactice și de verificare a cunoștințelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum și prin susținerea unei lucrări de absolvire potrivit planului de învățămînt.

Absolvenții cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire.

C. Perfecționarea prin doctorat

Doctoratul este forma superioară de perfecționare a pregătirii specialiștilor în diferite ramuri ale științei, tehnicii și culturii.

Doctoratul se organizează, potrivit legii, de instituții de învățămînt superior, academii de științe și institute centrale de cercetare.

Tematica și conținutul activităților pentru obținerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri și domenii ale științei de către institutele centrale de cercetare, academii de științe și instituțiile de învățămînt superior, în colaborare cu unitățile de producție și social-culturale de profil.

Specialitatile în care se organizează doctoratul se aproba, în condițiile stabilite de lege, odată cu nomenclatorul de profiluri și specializări pentru învățămîntul superior.

Stabilirea cifrei de școlarizare și repartizarea acesteia pe instituții de învățămînt superior, academii de științe, institute centrale de cercetare și unități de cercetare se fac de Ministerul Educației și Învățămîntului, cu avizul Consiliului Național pentru Știința și Tehnologie și al Comitetului de Stat al Planificarii.

Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregătire a doctoranzilor și de obținere a titlului științific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

D. Perfecționarea pregătirii personalului didactic

Întregul sistem de perfecționare a pregătirii profesionale a personalului didactic are ca scop însușirea temeinica a disciplinei de specialitate și a metodicii predării acesteia, a ideologiei și a politicii partidului și statului nostru, a realizarilor noi în domeniul specialitatii și al pedagogiei, a metodelor de muncă cu preșcolarii, elevii și studenții.

Perfecționarea pregătirii personalului didactic se organizează de Ministerul Educației și Învățămîntului prin unități de învățămînt și de cercetare științifică.

Ministerele economice, celelalte organe centrale și locale care au în subordine unități de învățămînt au obligația de a sprijini perfecționarea pregătirii personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii și tehnologiilor de producție, cu cerințele procesului instructiv-educativ.

Activitățile de perfecționare a pregătirii personalului didactic se organizează diferențiat, în funcție de specificul muncii și de ciclul de învățămînt în care acesta își desfășoară activitatea, pe baza planurilor anuale și de perspectiva elaborate de Ministerul Educației și Învățămîntului, după cum urmează:

Participarea la activitățile de perfecționare este obligatorie.

Perfecționarea pregătirii personalului didactic care preda discipline de științe sociale în învățămîntul de toate gradele se face de către Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu Academia "Ștefan Gheorghiu".

Perfecționarea pregătirii cadrelor cu funcții de conducere, îndrumare și control din învățămîntul preșcolar, primar și gimnazial se organizează de către inspectoratele școlare, iar a celor din învățămîntul liceal, profesional și de maiștri, din învățămîntul superior și de la inspectoratele școlare, de către Ministerul Educației și Învățămîntului.

Întreaga activitate desfășurată în învățămîntul de toate gradele pentru formarea tineretului pentru munca și viața, pregătirea profesională, științifică și culturală, de studiere și însușire a științei și culturii înaintate trebuie să se bazeze pe conceptia științifică, revolutionara a materialismului dialectic și istoric.

Învățămîntul are obligația să asigure studierea și stăpînirea temeinica de către elevi și studenți a limbii române, cunoașterea literaturii, istoriei și geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru tradițiile înaintate ale culturii poporului, lărgirea orizontului de cultura generală.

De asemenea, trebuie să asigure cunoașterea istoriei și geografiei universale, a tot ceea ce este mai valoros în cultura și civilizatia omenirii.

La baza întregii activități de pregătire a tineretului, în toate formele de învățămînt, trebuie să stea cunoașterea stiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice și agricole, inarmarea elevilor și studenților cu cele mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice contemporane.

În acest scop, învățămîntul trebuie să asigure:

Învățămîntul de toate gradele trebuie să inarmeze elevii și studenții cu cunoștințe temeinice în domeniul stiintelor economice, al conducerii și organizării științifice a producției și a muncii, în vederea participării active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei în toate sectoarele de activitate, la întreaga opera de dezvoltare economică și socială a tarii, de conducere a societății socialiste.

Învățămîntul de toate gradele are îndatorirea de a asigura, odată cu pregătirea temeinica, profesională, științifică și culturală a tuturor tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti și devotati ai socialismului și comunismului.

Fiecare unitate de învățămînt trebuie să fie un puternic centru de educație socialistă și comunista a copiilor și tinerilor.

Prin întregul sau conținut, procesul de învățămînt trebuie să contribuie la educarea elevilor și studenților în spiritul conceptiei revoluționare a clasei muncitoare, la formarea în rindurile acestora a unei gindiri științifice, creatoare, a capacității de a acționa în concordanta cu cerințele dezvoltării economiei, științei și culturii, ale progresului social, de a manifesta o atitudine intransigenta față de tot ceea ce este invechit și retrograd.

Toți ținerii, indiferent de specializarea pe care și-o aleg și de domeniul în care vor lucra, trebuie să posede temeinice cunoștințe sociale și politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societăți, la conducerea întregii vieți economice și sociale.

În acest scop, în întregul învățămînt, odată cu disciplinele științifice fundamentale, de cultura generală și de specialitate, se studiază discipline istorice, economice, filozofice și social-politice.

Predarea stiintelor sociale se realizează pe baza Programului Partidului Comunist Roman, a ideologiei și politicii sale, a materialismului dialectic și istoric și a principiilor socialismului științific, a celor mai noi realizari ale practicii revoluționare și cunoașterii umane.

Studiul stiintelor sociale are menirea să asigure însușirea de către tinerele generații a ideologiei și politicii partidului, să contribuie la cultivarea în rindurile acestora a trasaturilor conștiinței socialiste, a idealurilor și convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi pentru progresul și prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate și dreptate socială în lume.

Predarea stiintelor sociale trebuie să asigure cunoașterea de către elevi și studenți a trecutului de lupta al partidului și poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a României, însușirea unor temeinice cunoștințe economice, social-politice și filozofice, înțelegerea legilor obiective ale dezvoltării sociale, a proceselor și fenomenelor care au loc în natura și societate.

Științele sociale trebuie să contribuie la formarea și dezvoltarea spiritului combativ al elevilor și studenților față de ideile și teoriile nestiintifice, mistice, față de orice influente străine conceptiei comuniste despre lume și viața.

Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria să-și ridice necontenit nivelul de pregătire politico-ideologica, să asigure predarea acestor discipline în strinsa legătură cu realitatile social-politice, cu preocuparile partidului și statului nostru, cu problemele vieții internaționale și evoluția societății contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea practica, social-politica, la propagarea ideologiei și politicii partidului în rindul maselor de oameni ai muncii.

Educarea comunista a tineretului reprezintă o îndatorire socială și etica fundamentală a întregului personal didactic.

Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, răspund de educarea și pregătirea multilaterala a elevilor și studenților, de imprimarea în rindurile acestora a spiritului de ordine și disciplina, a cinstei și corectitudinii, a respectului față de legile tarii și normele socialiste de conviețuire, a atitudinii înaintate, responsabile față de muncă, de îndatoririle școlare și obștești.

În învățămîntul de toate gradele, cadrele didactice au obligația să asigure îndrumarea nemijlocită a elevilor și studenților, sa participe activ, împreună cu aceștia, la întreaga desfășurare a procesului de învățămînt, producție și cercetare, precum și la activitățile politico-ideologice și cultural-educative.

Pentru organizarea și coordonarea activității de instruire și educare a elevilor, în învățămîntul gimnazial, liceal și profesional, fiecare clasa are un diriginte, desemnat de consiliul de conducere al unității școlare din rindul cadrelor didactice cu înaltă competența și bogata experienta, care se bucura de prestigiu și autoritate în școala și în afară ei.

În munca de educare a elevilor și studenților un rol important îndeplinesc organizațiile de copii și tineret, care sînt chemate sa cultive împreună cu școala și familia, răspunderea copiilor și tinerilor față de învățătura, de pregătirea pentru munca și viața, sa organizeze activitatea politico-ideologica, cultural-artistică, sportiva, folosirea utila a timpului liber.

Pentru asigurarea participării largi a prescolarilor, elevilor și studenților la activitatea cultural-artistică și dezvoltarea capacității de creație a acestora, în unitățile de învățămînt, în casele pionierilor și soimilor patriei, în casele de cultura ale tineretului și studenților se organizează cluburi, cercuri, cenacluri, ansambluri și formații care își desfășoară activitatea în afară programului școlar.

Cercetarea științifică în învățămîntul superior se realizează pe baza planurilor anuale și de perspectiva, parte integrantă a planului național unic de dezvoltare economico-socială.

Întreaga orientare a activității de cercetare științifică din învățămîntul superior trebuie să asigure participarea cadrelor didactice și studenților la rezolvarea problemelor esențiale legate de dezvoltarea economică și socială a tarii, de progresul științei și culturii.

În raport de profilul instituției de învățămînt superior, cadrele didactice și studenții au obligația de a participa la activitatea de cercetare științifică, proiectare tehnologică și de introducere a progresului tehnic, precum și la activitatea de cercetare în celelalte domenii de specialitate.

Personalul didactic desfășoară activitatea de cercetare potrivit sarcinilor stabilite prin normele de muncă.

Studenții participa la activitatea de cercetare împreună cu personalul didactic și de cercetare științifică pe baza sarcinilor stabilite prin planurile de învațămint.

Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor tehnice, economice, ale naturii și medicale se desfășoară împreună și în cadrul institutelor centrale și al academiilor de profil, sub conducerea acestora, și face parte integrantă din planurile unitare de cercetare pe ramuri și domenii ale științei.

Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor sociale și politice se desfășoară, de regula, în catedrele și unitățile de cercetare din învățămînt, sub conducerea Ministerului Educației și Învățămîntului, în colaborare cu Academia de Științe Sociale și Politice.

Coordonarea unitară a activității de cercetare științifică din învățămînt se face de către Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie și Ministerul Educației și Învățămîntului, împreună cu celelalte ministere și organe centrale, iar pe ramuri și domenii ale științei, de către institutele centrale de cercetare și academiile de științe.

Unitățile de învățămînt superior răspund de buna organizare a participării cadrelor didactice și a studenților la activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și de integrarea laboratoarelor și a bazei materiale proprii în cadrul institutelor centrale de cercetare și al academiilor de profil.

Activitatea de cercetare științifică a cadrelor didactice și studenților se desfășoară pe bază de contracte de cercetare încheiate, potrivit legii, cu unitățile socialiste.

Personalul didactic din învățămîntul superior are obligația și poarta răspunderea pentru antrenarea studenților la rezolvarea sarcinilor de cercetare științifică, pentru îndrumarea și orientarea corespunzătoare a activității cercurilor tehnico-științifice studențești și dezvoltarea la studenți a pasiunii pentru nou, pentru însușirea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane.

Personalul didactic din învățămîntul liceal, profesional și de maiștri participa la activitatea de cercetare în cadrul unităților de cercetare, societăților științifice ale personalului didactic, cercurilor metodico-științifice, precum și în colectivele constituite pe plan local pentru soluționarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socială a județelor, precum și a unor probleme tehnice ale unităților economice din industrie, agricultura, construcții și alte ramuri ale economiei din localitățile respective.

Elevii sînt antrenati la activitatea de cercetare în cadrul lucrărilor efectuate în laboratoare și al practicii în producție, precum și prin cercurile tehnico-științifice, concursuri, olimpiade, sesiuni de comunicări și alte manifestări cu caracter cultural-științific.

Îndrumarea unitară a activității de cercetare a cadrelor didactice din învățămîntul liceal, profesional și de maiștri se realizează pe domenii și ramuri ale științei, de către institutele centrale de cercetare și academiile de științe prin societăți tehnico-științifice ale personalului didactic.

Unitățile de învățămînt, personalul didactic, împreună cu organizațiile de tineret, trebuie să cultive în rindurile elevilor spiritul de creație științifică, pasiunea pentru însușirea de către aceștia a metodelor și tehnicilor de cercetare, să asigure participarea lor larga la activitatea cercurilor tehnico-științifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum și la alte manifestări științifice.