cu privire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole
EXPUNERE DE MOTIVE
Pămîntul constituie într-o serie de ramuri ale economiei naționale și în primul rind în agricultura, cel mai important mijloc de producție.
Întinderea limitată a pămîntului agricol și în special a celui arabil impune folosirea lui rațională și completa.
Deși s-au obținut însemnate realizari pe linia valorificării în producția agricolă a unor mari suprafețe de teren folosite neeconomic, totuși se constată că anual rămîn unele suprafețe, în special arabile, necultivate, iar pe alte terenuri, în suprafața destul de mare, nu se aplică întregul complex de măsuri agrotehnice indicate.
Deosebit de aceasta, sînt numeroase cazuri de risipa a terenurilor agricole.
Dispozițiile legale privind terenurile agricole și în special cele arabile s-au dovedit insuficiente și parțial depășite.
Deși este necesară o reglementare unitară a întregului fond funciar din Republica Socialistă România printr-un cod al acestuia, pînă la elaborarea lui prezintă urgenta o reglementare care să asigure măsuri eficiente de protecție și creștere a suprafeței terenurilor agricole.
În acest scop, s-a adoptat Legea cu privire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole.
Dezvoltarea intensiva și multilaterala a agriculturii noastre socialiste impune - pe lîngă efortul urias pe care statul îl depune în dezvoltarea bazei ei tehnico-materiale - și un efort continuu pentru sporirea și folosirea cît mai eficienta a suprafeței agricole și în special a celei arabile, în care scop s-au prevăzut în lege o serie de reglementări.
Astfel, pe lîngă interdicția generală de a se micșora și schimba destinația terenurilor agricole prin folosirea lor în alte scopuri decît producția agricolă vegetala, s-a prevăzut obligația pentru toți posesorii de terenuri de a lucra și cultiva întreaga suprafața ce poseda, conform regulilor agrotehnice, precum și de a identifica și cultiva toate terenurile folosite neeconomic, cum sînt: terenurile afectate de eroziune, salinizate, nisipurile, cele cu exces de umiditate, tufarisurile, maracinisurile, pilcurile de arborete care nu au roluri de protecție sau producție forestieră, drumurile de exploatare inutile și altele, pentru sporirea suprafeței agricole.
În legătură cu folosirea terenurilor agricole, se menționează că anual se scot din circuitul agricol importante suprafețe pentru construcții de fabrici, uzine, șosele, locuințe, depozite, parcuri etc., schimbindu-li-se definitiv sau temporar destinația agricolă vegetala.
De cele mai multe ori, pentru aceste obiective se iau terenuri din cele mai bune pentru agricultura, terenuri arabile sau din cele pe care s-au făcut investiții pentru intensificarea producției agricole (lucrări de îmbunătățiri funciare, plantații de vii și pomi etc.), terenuri plane care nu necesita amenajări speciale și care permit, în felul acesta, proiectanților, sa dea soluții constructive mai ușoare și mai ieftine pentru sectorul respectiv, fără însă a se tine seama de producția agricolă ce nu se mai realizează pe terenurile respective.
De aceea, este necesar ca amplasarea obiectivelor industriale, agrozootehnice și social-culturale să se facă, de regula, pe terenuri situate în perimetrul construit al orașelor sau vatra satelor, precum și pe terenuri improprii producției agricole, iar folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producția agricolă vegetala să se poată face numai în cazuri excepționale, cu aprobarea prealabilă a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri.
În valoarea lucrărilor de investiții pentru care se folosesc terenuri agricole trebuie să se cuprindă și valoarea terenului, inclusiv cheltuielile făcute pentru intensificarea producției agricole.
Aceasta măsura este necesară, deoarece agricultura trebuie să recupereze lipsa de producție de pe terenurile folosite în alte scopuri decît producția agricolă vegetala, prin investiții suplimentare, fie pentru intensificarea producției pe alte terenuri, fie pentru punerea în producția vegetala a altor terenuri (mlastini, terenuri inundate și altele).
S-au prevăzut, de asemenea, măsuri pentru înlăturarea risipei de terenuri agricole și repunerea în producția agricolă a terenurilor a căror destinație a fost temporar schimbată.
Totodată, s-a prevăzut obligația ca în termen de 6 luni Consiliul Superior al Agriculturii și Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectura și Sistematizare, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat interesate, sa revizuiasca normativele privind distanțele de protecție sau siguranța a diferitelor obiective industriale, cai de comunicații, surse de apa și altele asemenea, astfel ca acestea să fie reduse la strictul necesar.
De asemenea, s-a prevăzut obligația ca, în același termen, să se revizuiasca normativele cu privire la delimitarea vetrei satelor și a perimetrului construibil al orașelor, pentru a se stavili tendinta nejustificată de extindere a acestora pe terenuri agricole și în special durabile.
S-au prevăzut măsuri privind schimbarea categoriei de folosință agricolă, precum și sarcini pentru Consiliul Superior al Agriculturii de a organiza introducerea cadastrului funciar și măsuri de economisire și folosire rațională a terenurilor agricole prin lucrări de organizare a teritoriului.
Pentru a se asigura aplicarea eficienta a prevederilor legii, s-au prevăzut sancțiuni contravenționale și penale.
Pămîntul, principalul mijloc de producție agricolă, reprezintă un bun național de care este strins legată creșterea avutiei naționale și bunăstarea întregului popor.
Apărarea, conservarea, ameliorarea și folosirea completa și eficienta a pămîntului constituie o înaltă îndatorire patriotica pentru toate organele și organizațiile de partid, de stat, cooperatiste și obștești, pentru toți cetățenii tarii.
Degradarea pămîntului și sustragerea lui de la destinația principala - producția agricolă - aduc mari daune economiei naționale și prejudiciază dezvoltarea viitoare a tarii.
În scopul apărării, conservării și folosirii rationale a pămîntului, precum și al creșterii potențialului lui productiv,
Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Micșorarea suprafeței terenurilor agricole - arabile, plantate cu pomi, viță de vie și arbuști fructiferi, pășuni și fînețe naturale - precum și schimbarea destinației lor în alte scopuri decît producția agricolă vegetala sînt interzise, în afară de cazurile prevăzute în prezenta lege.
Posesorii, cu orice titlu, de terenuri agricole, sînt obligați sa lucreze și sa cultive întreaga suprafața de teren ce poseda, cu respectarea regulilor agrotehnice, și să asigure conservarea și ameliorarea terenurilor prin lucrări de îmbunătățiri funciare și de fertilizare a solului.
Pentru sporirea suprafeței agricole, îndeosebi a celei arabile, posesorii de terenuri sînt obligați sa identifice și sa cultive toate terenurile proprii folosite neeconomic, cum sînt: terenurile afectate de eroziune, salinizate, nisipurile, cele cu exces de umiditate, tufarisurile, maracinisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecție sau producție forestieră, drumurile de exploatare inutile, cele din incintele organizațiilor socialiste și alte terenuri asemănătoare.
Organizațiile socialiste de stat neagricole, care nu pot asigura punerea în producție agricolă a terenurilor ce poseda, sînt obligate să le predea spre cultivare, fără plata, organizațiilor agricole socialiste vecine.
Amplasarea obiectivelor industriale, agrozootehnice și social-culturale se va face, de regula, pe terenuri situate în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, precum și pe terenuri improprii producției agricole.
Ocuparea și folosirea, definitiv sau temporar, a terenurilor agricole situate în afară vetrei satelor sau a perimetrului construibil al orașelor, în alte scopuri decît producția agricolă vegetala, nu se pot face decît în mod excepțional și numai pe baza aprobării prealabile, date de:
- Consiliul de Stat, pentru terenurile arabile, plantațiile de pomi și viță de vie, precum și pentru terenurile pe care s-au executat lucrări de îmbunătățiri funciare;
- Consiliul de Miniștri, pentru celelalte terenuri agricole.
Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, folosirea de către cooperativele agricole de producție a terenurilor proprii, în alte scopuri decît producția agricolă vegetala, se face numai cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Agriculturii, la propunerea Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție.
În cazul cînd terenurile prevăzute la articolul 4 sînt agricole, schimbarea destinației lor se aproba de către Consiliul Superior al Agriculturii.
Terenurile agricole cărora urmează a le fi schimbată, în mod temporar, destinația pentru a fi folosite la lucrările de prospecțiuni geologice și geofizice, foraj de orice fel și lucrările strict legate de acestea, se aproba, la începutul anului, de organele prevăzute la alineatul 1 din prezentul articol, estimativ, pe suprafețe și zone. În limita suprafețelor aprobate, delimitarea acestora se face de Consiliul Superior al Agriculturii.
Beneficiarii lucrărilor de investiții sau de producție ce se executa pe terenuri agricole vor include în valoarea lucrărilor respective și valoarea terenurilor, în condițiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Este interzisă ocuparea și schimbarea destinației terenurilor agricole înainte de obținerea aprobării legale, precum și ocuparea de suprafețe mai mari sau amplasarea lucrărilor pe alte terenuri decît cele aprobate.
Organizațiile socialiste posesoare de terenuri agricole scoase temporar din producția agricolă vegetala sînt obligate, la expirarea termenului pentru care le-a fost aprobată schimbarea destinației, sa redea aceste terenuri în starea de a putea fi folosite în producția agricolă. În acest scop, vor desfiinta toate lucrările ce ar împiedica folosirea lor, cum sînt gropile de împrumut, fundațiile, construcțiile și altele asemenea.
Beneficiarii lucrărilor de investiții sau producție pentru a căror realizare este necesară schimbarea definitivă sau temporară a destinației terenurilor agricole sînt obligați sa ia măsuri, încă în faza de elaborare a documentației tehnice, pentru a restringe la strictul necesar ocuparea acestor terenuri.
Consiliul Superior al Agriculturii și Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectura și Sistematizare, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat interesate, vor revizui, în termen de 6 luni de la data prezentei legi, normele privind construirea de obiective industriale, agricole, social-culturale, cai de comunicații, surse de apa, inclusiv cele privind distanțele de protecție sau siguranța, precum și orice alte normative referitoare la folosirea terenurilor, reducind suprafețele de terenuri afectate acestor lucrări.
Normativele astfel revizuite și unificate vor fi supuse spre aprobare Consiliului de Miniștri.
Amplasarea liniilor de telecomunicații se va face de-a lungul și în imediata apropiere a căilor de comunicații.
Liniile de transport și distribuire de energie electrica, precum și alte instalații similare se vor amplasa, de regula, de-a lungul și în imediata apropiere a căilor de comunicații, digurilor și canalelor de irigații și desecări, în asa fel încît sa nu se degradeze culturile și sa nu se stînjenească lucrările agricole.
Amplasarea liniilor de telecomunicații, de transport și distribuire de energie electrica în alte condiții decît cele prevăzute la alineatele precedente se face numai după obținerea aprobării pentru ocuparea și folosirea terenurilor agricole potrivit articolului 5 din prezenta lege.
Pentru daunele cauzate prin amplasarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente, posesorii terenurilor vor fi despăgubiți de către beneficiarii de investiții sau de către executanții lucrărilor, după caz.
Comitetul pentru Problemele Administrației Locale, împreună cu Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectura și Sistematizare și cu Consiliul Superior al Agriculturii, în termen de un an de la data prezentei legi, vor revizui și definitivă delimitarea vetrei satelor și a perimetrului construibil al orașelor, în vederea concentrarii localităților și a evitării risipei de terenuri agricole.
Pînă la definitivarea lucrărilor prevăzute la alineatul precedent, construirea și reconstruirea clădirilor de locuit și a celor gospodărești sînt permise numai în limita actuala a vetrei satelor și a perimetrului construibil al orașelor.
Comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa ia măsuri pentru demolarea oricăror construcții ce se vor executa, contrar prevederilor prezentei legi, în afară vetrei satelor sau perimetrului construibil al orașelor, precum și de sancționare a celor vinovați.
Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, indiferent de posesor, în alta categorie de folosință agricolă, se poate face numai pe baza aprobării prealabile date de:
- Consiliul Superior al Agriculturii, pentru terenurile deținute de organizațiile socialiste. Pentru terenurile cooperativelor agricole de producție, schimbarea categoriei de folosință se face cu consultarea Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție;
- direcțiile agricole județene, pentru terenurile proprietatea persoanelor fizice.
În cadrul lucrărilor de organizare a teritoriului, Consiliul Superior al Agriculturii, împreună cu celelalte organe centrale interesate și cu comitetele executive ale consiliilor populare, vor lua măsuri pentru amplasarea și folosirea rațională a categoriei de folosință agricolă, pentru corectarea și reamplasarea rețelei de drumuri comunale și a celor de exploatare, corectarea cursurilor unor ape, protecția și ameliorarea solului, luarea în cultura a terenurilor slab productive sau neproductive cum sînt nisipurile, cele salinizate sau cu exces de umiditate și altele asemenea.
Este interzisă cu desăvîrșire crearea de poteci sau drumuri prin culturi și plantații pomi-viticole.
Pentru identificarea terenurilor și a posesorilor, asigurarea evidentei și controlului folosirii rationale a terenurilor, Consiliul Superior al Agriculturii va organiza introducerea cadastrului funciar.
Cadastrul funciar se întocmește pe comune, orașe și municipii și se tine la direcția agricolă judeteana, prin unități de specialitate ce se vor organiza în acest scop.
Organizațiile socialiste vor tine, în concordanta cu principiile de organizare a cadastrului funciar stabilite prin instrucțiunile Consiliului Superior al Agriculturii, o evidenta proprie a terenurilor pe care le dețin.
Ocuparea terenurilor agricole, micșorarea suprafețelor agricole, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, fără aprobare legală, construirea de locuințe și anexe gospodărești în afară vetrei satelor și a perimetrului construibil al orașelor, precum și alte fapte ce se vor stabili de Consiliul Superior al Agriculturii, constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
- organizațiile socialiste, cu amendă de la 5000 la 50000 lei;
- persoanele fizice, cu amendă de la 500 la 10000 lei.
Amenzile stabilite pentru organizațiile socialiste vor fi imputate de acestea persoanelor vinovate de producerea pagubei.
Cu aceeași amenda se sancționează, în primul an, posesorii terenurilor arabile necultivate, ai viilor și livezilor neintretinute, precum și ai pasunilor și finetelor naturale pe care nu s-au executat lucrări de îngrijire, conform regulilor agrotehnice, constatate ca atare de către organele agricole de stat.
În cazul în care situația prevăzută în alineatul precedent se menține și în anul următor, la propunerea direcțiilor agricole, terenurile respective vor fi atribuite temporar de către comitetele executive ale consiliilor populare județene în folosință organizațiilor agricole socialiste care pot asigura punerea lor în producție. Restituirea acestor terenuri în folosință celor care le-au posedat se face, la cererea acestora, de aceleași organe, în condițiile stabilite de Consiliul Superior al Agriculturii.
Împotriva măsurilor aplicate potrivit alineatului precedent se poate face contestație la Consiliul Superior al Agriculturii.
Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pasunilor și finetelor, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unor astfel de bunuri, precum și înlăturarea măsurilor, luate, se pedepsesc potrivit Codului penal.
Ocuparea terenurilor agricole, micșorarea suprafeței agricole și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, fără aprobare legală, construirea de locuințe și anexe gospodărești în afară vetrei satelor și a perimetrului construibil al orașelor, săvîrșite în mod repetat, se pedepsesc cu închisoare corecțională de la o luna la un an.
Orice dispoziții contrare prezentei legi se abroga.
Această lege a fost votată de Marea Adunare Naționala la 14 mai 1968, intrunind unanimitatea voturilor celor 382 deputați prezenți la ședința.
Președintele Marii Adunări Naționale,
ȘTEFAN VOITEC
București, 14 mai 1968.
Nr. 12.
În conformitate cu dispozițiile art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România, semnam această lege.
Președintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUȘESCU
──────────────
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.